Salt la conţinut

Salt la cuprins

Samuel promovează închinarea adevărată

Samuel promovează închinarea adevărată

Samuel promovează închinarea adevărată

UN PROFET îşi mustră fraţii de credinţă care vor un rege uman şi îi îndeamnă să asculte de Dumnezeu. El îi cere lui Iehova să-i confirme autoritatea ca profet dând un semn sub forma unei furtuni. În această perioadă a anului, când are loc secerişul grâului, furtunile sunt un fenomen rar în Israel. Totuşi, Dumnezeu trimite tunete şi ploaie. Drept urmare, poporul se teme foarte mult de Iehova şi de reprezentantul său, Samuel. — 1 Samuel 12:11-19.

Profetul Samuel a fost, de asemenea, unul dintre scriitorii Bibliei. Relatările sale istorice acoperă o perioadă de aproape 330 de ani, bogată în evenimente, şi cuprind, printre altele, faptele măreţe ale Judecătorilor Israelului. De pildă, una dintre aceste relatări adevărate este povestea vieţii lui Samson, cel mai puternic om care a trăit vreodată. Aceasta a inspirat scrierea unor poeme şi librete de operă, precum şi a unor scenarii de teatru şi film (Judecătorii, capitolele 13 la 16). O altă relatare adevărată, la fel de captivantă, este cea despre Rut şi soacra ei, Naomi. Deşi amândouă erau văduve şi sărace, încercările şi necazurile lor au avut un final fericit. — Rut, capitolele 1 la 4.

Ce putem învăţa din viaţa lui Samuel şi din scrierile lui? Cum a promovat el închinarea adevărată?

Copilăria lui Samuel

Tatăl lui Samuel, Elcana, a fost un închinător al lui Iehova şi un soţ iubitor. Ana, soţia lui Elcana, a fost o femeie cu o spiritualitate puternică. Fiind stearpă, Ana s-a rugat cu fervoare la casa lui Iehova din Şilo şi i-a făcut lui Dumnezeu o făgăduinţă: „O, Iehova al armatelor! Dacă vei privi spre necazul sclavei tale şi-ţi vei aduce aminte de mine, dacă n-o vei uita pe sclava ta şi-i vei da sclavei tale un urmaş de sex bărbătesc, eu i-l voi da lui Iehova pentru toate zilele vieţii lui, şi briciul nu va trece peste capul lui“ (1 Samuel 1:1-11). Potrivit acestei făgăduinţe, copilul avea să fie pus deoparte pentru serviciul lui Iehova.

Ana s-a rugat în tăcere. Relatarea spune că „numai buzele îi tremurau“. Marele preot Eli a presupus în mod greşit că era beată şi a mustrat-o. Ana însă i-a explicat cu respect situaţia ei, iar Eli i-a spus: „Du-te în pace, şi Dumnezeul lui Israel să îndeplinească cererea pe care i-ai făcut-o“. Iehova i-a ascultat cererea, întrucât relatarea continuă: „S-a întâmplat, în cursul anului, că Ana a rămas însărcinată, a adus pe lume un fiu şi i-a pus numele Samuel, fiindcă, zicea ea, «lui Iehova i l-am cerut»“. — 1 Samuel 1:12-20.

Samuel a fost crescut „în disciplina şi în modul de gândire al lui Iehova“ (Efeseni 6:4). După ce l-a înţărcat, Ana l-a adus la Şilo, la casa lui Dumnezeu, şi i l-a prezentat marelui preot Eli. Sub supravegherea acestuia, băiatul „a devenit slujitor al lui Iehova“. Mai târziu, Samuel însuşi a consemnat impresionantele cuvinte de recunoştinţă prin care Ana şi-a exprimat bucuria în faţa lui Iehova. — 1 Samuel 2:1-11.

Dacă eşti părinte, îţi încurajezi copiii să facă din serviciul pentru Iehova cariera vieţii lor? Promovarea închinării adevărate este cel mai bun mod în care cineva poate să-şi folosească vigoarea!

Samuel s-a acomodat repede la viaţa de la sanctuar. El „creştea lângă Iehova“ şi „era din ce în ce mai plăcut, atât în ochii lui Iehova, cât şi în ai oamenilor“. Întrucât manifesta calităţi divine, el a ajuns să fie îndrăgit de alţii. — 1 Samuel 2:21, 26.

Nu acelaşi lucru se putea spune despre fiii lui Eli, Hofni şi Fineas, oameni netrebnici, care „nu-l recunoşteau pe Iehova“. Ei practicau imoralitatea sexuală şi luau pentru ei părţile cele mai bune din jertfele pe care poporul le aducea la sanctuar. Dumnezeu trimisese deja la Eli un profet ca să-l anunţe cu privire la pedeapsa la care trebuia să se aştepte, pedeapsă ce însemna şi moartea celor doi fii ai săi (1 Samuel 2:12, 15-17, 22-25, 27, 30-34). Iehova avea să-l folosească şi pe Samuel ca să transmită un mesaj de judecată.

Samuel slujeşte ca profet

Dumnezeu i-a spus lui Samuel: „Să-i spui [lui Eli] că judec casa lui pe timp indefinit pentru nelegiuirea despre care a ştiut, deoarece fiii lui îl blestemă pe Dumnezeu, şi nu i-a certat“. Mesajul acesta nu era deloc uşor de transmis, iar Eli a insistat ca Samuel să nu-i ascundă niciun cuvânt. Astfel, Samuel i-a spus lui Eli tot ce-i zisese Iehova, ceea ce a pretins mult curaj din partea lui! — 1 Samuel 3:10-18.

La vârsta adultă, Samuel era cunoscut în tot Israelul ca profet al lui Dumnezeu (1 Samuel 3:19, 20). Judecata profeţită de el a început cu zdrobitoarea înfrângere a Israelului de către filisteni. În această bătălie au murit Hofni şi Fineas, iar filistenii au capturat arca legământului lui Iehova. Când a aflat de moartea fiilor săi şi de capturarea Arcei, Eli a căzut pe spate de pe scaun şi-a rupt gâtul şi a murit. — 1 Samuel 4:1-18.

Douăzeci de ani mai târziu, Samuel i-a îndemnat pe israeliţi să abandoneze religia falsă. Răspunzând la îndemnul său, aceştia au înlăturat idolii, au postit şi şi-au mărturisit păcatele. Samuel s-a rugat pentru ei şi a adus o ofrandă arsă în favoarea lor. Astfel, când filistenii au atacat din nou, Dumnezeu a provocat învălmăşeală în rândurile acestora, iar israeliţii au putut să-i înfrângă pe duşmanii lor. Datorită binecuvântării lui Iehova, viaţa în Israel s-a îmbunătăţit considerabil, iar poporul şi-a recuperat teritoriile luate de filisteni. — 1 Samuel 7:3-14.

Samuel a promovat închinarea adevărată. De pildă, el s-a îngrijit ca o parte din prada de război să fie folosită la întreţinerea tabernacolului şi a ajutat la organizarea sărbătorilor de Paşti şi a serviciului portarilor leviţi (1 Cronici 9:22; 26:27, 28; 2 Cronici 35:18). Deşi locuia la Rama, Samuel mergea în fiecare an prin diferite oraşe pentru a face judecată. El şi-a câştigat reputaţia de om cinstit şi imparţial. Întrucât era respectat de popor, Samuel a putut să-i ajute pe israeliţi din punct de vedere spiritual (1 Samuel 7:15-17; 9:6-14; 12:2-5). Cinstea şi spiritualitatea sa i-au motivat, fără îndoială, pe mulţi să-i urmeze exemplul. Te motivează şi pe tine conduita lui Samuel să-i urmezi exemplul?

Israeliţii cer un rege

La bătrâneţe, Samuel i-a numit pe fiii săi, Ioel şi Abiia, judecători. Aceştia însă „nu umblau pe căile sale, ci erau înclinaţi spre câştig necinstit, luau mită şi făceau judecată strâmbă“. Din cauza conduitei lor, bătrânii Israelului au ajuns să ceară un rege (1 Samuel 8:1-5). Samuel n-a privit cu ochi buni această cerere. Totuşi, când s-a rugat, Iehova i-a zis: „Nu pe tine te resping, ci pe mine mă resping ca să nu mai fiu rege peste ei“ (1 Samuel 8:6, 7). Dumnezeu i-a spus lui Samuel să împlinească dorinţa poporului, dar i-a avertizat că guvernarea unui rege presupunea pierderea unor libertăţi. Poporul însă a insistat, iar Iehova a luat măsuri ca Samuel să-l ungă rege pe Saul. — 1 Samuel 8:6-22; 9:15-17; 10:1.

Samuel a susţinut aceste măsuri în pofida rezervelor sale. După victoria israeliţilor asupra amoniţilor, el a adunat poporul la Ghilgal pentru a confirma ungerea lui Saul ca rege (1 Samuel 10:17-24; 11:11-15). Samuel a făcut o trecere în revistă a istoriei Israelului şi a îndemnat regele şi poporul să asculte de Iehova. Dumnezeu a răspuns rugăciunii lui Samuel trimiţând acea furtună neobişnuită despre care am vorbit la început. Drept urmare, poporul a recunoscut că păcătuise respingându-l pe Iehova. Israeliţii i-au cerut lui Samuel să se roage pentru ei, iar Samuel le-a răspuns: „Departe de mine gândul să păcătuiesc împotriva lui Iehova încetând să mă rog pentru voi. Trebuie să vă învăţ calea cea bună şi dreaptă“. Ce exemplu de iubire loială faţă de Iehova şi de poporul său (1 Samuel 12:6-24)! Sunteţi şi voi la fel de dispuşi să susţineţi măsurile teocratice şi să vă rugaţi pentru colaboratorii voştri în credinţă?

Primii doi regi ai Israelului

Saul a fost un om modest, aprobat de Dumnezeu (1 Samuel 9:21; 11:6). Cu timpul însă, el a nesocotit îndrumarea divină. De exemplu, Samuel l-a mustrat deoarece nu a avut răbdare să-l aştepte, aşa cum îi poruncise, ci a adus el însuşi o jertfă (1 Samuel 13:10-14). Saul nu a ascultat nici când i-a cruţat viaţa regelui amalecit Agag. Samuel i-a spus: „Astăzi Iehova a rupt domnia peste Israel de la tine şi o va da unui semen al tău care este mai bun decât tine“. Samuel însuşi l-a omorât pe Agag, dar s-a mâhnit foarte mult din cauza lui Saul. — 1 Samuel 15:1-35.

Iehova i-a spus în cele din urmă lui Samuel: „Până când vei fi mâhnit din cauza lui Saul, când eu l-am respins ca să nu mai fie rege peste Israel?“ Apoi, Iehova l-a trimis pe Samuel la Betleem ca să-l ungă rege pe unul dintre fiii lui Iese. Aceştia au trecut unul câte unul prin faţa lui Samuel până când Iehova a aprobat ungerea lui David, fiul cel mai mic. În acea zi, Samuel a învăţat o lecţie importantă: „Dumnezeu nu vede aşa cum vede omul. Omul vede ce izbeşte ochiul, însă Iehova vede inima“. — 1 Samuel 16:1-13.

Dacă ne gândim cât a suferit Samuel când a văzut neascultarea lui Saul, ne putem imagina cât de mult trebuie să fi suferit când a văzut că acesta nutrea o ură de moarte faţă de David! În pofida acestor încercări şi a bătrâneţii, Samuel a rămas activ şi a făcut tot ce a putut în serviciul lui Iehova. — 1 Samuel 19:18-20.

Moştenirea lăsată de Samuel

Când Samuel a murit, tot Israelul l-a plâns pe acest profet umil şi curajos, care le-a marcat multora viaţa (1 Samuel 25:1). Samuel a fost un om imperfect şi nu a evaluat întotdeauna corect lucrurile. Însă, în pofida limitelor sale, el i-a acordat lui Iehova devoţiune exclusivă şi a lucrat neobosit pentru a-i ajuta şi pe alţii să facă la fel.

Deşi vremurile s-au schimbat din zilele lui Samuel, putem învăţa multe lucruri valoroase din relatarea vieţii sale. Mai presus de toate, Samuel a practicat şi a promovat închinarea adevărată, adusă lui Iehova. Faci şi tu la fel?

[Chenarul de la pagina 16]

SĂ MEDITĂM LA VIAŢA LUI SAMUEL

• Aşa cum părinţii lui Samuel şi-au învăţat fiul din Cuvântul lui Dumnezeu, creşteţi-vă şi voi copiii în „disciplina şi modul de gândire al lui Iehova“. — Efeseni 6:4.

• Încurajaţi-vă copiii să fie asemenea lui Samuel şi să facă din serviciul pentru Iehova cariera vieţii lor.

• Întrucât a manifestat calităţi divine, Samuel a fost îndrăgit de alţii. El este astfel un exemplu pentru noi.

• Samuel a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a promova închinarea adevărată, aşa cum trebuie să facem şi noi.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Samuel a promovat închinarea adevărată şi a fost gata să-i ajute şi pe alţii din punct de vedere spiritual