Salt la conţinut

Salt la cuprins

O lume plină de cruzime

O lume plină de cruzime

O lume plină de cruzime

MARIA avea 64 de ani şi locuia singură. A fost găsită moartă în casă. Fusese bătută şi sugrumată cu un cablu.

O gloată înfuriată a bătut trei poliţişti, acuzându-i că răpiseră doi minori. Mulţimea a turnat benzină peste doi dintre poliţişti şi le-a dat foc. Aceştia au murit arşi. Din fericire, al treilea a reuşit să fugă.

În urma unui telefon anonim s-a făcut o descoperire şocantă. Cadavrele a patru bărbaţi despre care se ştia că erau plecaţi în concediu fuseseră îngropate într-o grădină. Aceştia erau legaţi la ochi şi aveau mâinile legate. La autopsie s-a constatat că fuseseră îngropaţi de vii.

Aceste atrocităţi nu sunt scene dintr-un film de groază, plin de violenţă şi cruzime. Toate sunt întâmplări reale care, nu cu mult timp în urmă, au ocupat prima pagină a ziarelor dintr-o ţară latino-americană. Din nefericire, ceea ce s-a întâmplat în această ţară nu constituie nicidecum o excepţie în lumea de azi.

Actele de cruzime au intrat în cotidian. Bombardamentele, atacurile teroriste, crimele, agresiunile, împuşcăturile şi violurile sunt doar câteva dintre ele. De multe ori, mass-media descrie cu lux de amănunte atrocităţile şi mulţi oameni nu mai sunt şocaţi să vadă sau să audă vorbindu-se despre asemenea manifestări pline de cruzime.

Poate că te întrebi: Ce se întâmplă cu lumea în care trăim? Au dispărut complet consideraţia pentru sentimentele altora şi respectul faţă de viaţă? De ce trebuie să trăim într-o asemenea lume?

Să vorbim acum despre Harry, un bărbat de 69 de ani, bolnav de cancer. Soţia lui suferă de scleroză multiplă, însă vecinii şi prietenii îi ajută foarte mult. „Nu ştiu ce ne-am face fără sprijinul acestor oameni minunaţi!“, spune Harry. În Canada, ţara unde locuieşte el, peste 50% dintre cei ce îngrijesc un bătrân ajută o persoană care nu le este rudă, după cum reiese dintr-un studiu. Fără îndoială că şi tu cunoşti oameni amabili şi săritori. Într-adevăr, oamenii sunt înzestraţi cu capacitatea de a fi buni şi plini de compasiune, nu cruzi.

Atunci de ce se întâmplă atâtea atrocităţi? Ce îi face pe oameni să se poarte cu cruzime? Se pot schimba cei ce sunt cruzi cu semenii lor? Se va pune vreodată capăt cruzimii? Dacă da, când şi cum?

[Provenienţa fotografiei de la pagina 3]

Tren: CORDON PRESS