Pe urmele lui Pavel în Bereea

Era în jurul anului 50 e.n. Predicarea lui Pavel şi Sila în portul macedonean Tesalonic avusese mult succes şi o mare mulţime de oameni deveniseră credincioşi. Însă o gloată s-a ridicat împotriva celor doi misionari. Atunci s-a luat o hotărâre: pentru siguranţa lor şi pentru binele congregaţiei nou formate, Pavel şi Sila trebuiau să părăsească oraşul fără întârziere. Astfel, cei doi misionari au fugit în miez de noapte din Tesalonic şi s-au îndreptat spre următoarea lor destinaţie: Bereea.

DIN depărtare, Bereea (Veria) oferă şi astăzi vizitatorilor aceeaşi privelişte ca în vechime. Aflată la 65 km SV de Tesalonic şi la aproximativ 40 km de ţărmul Mării Egee, Bereea se întinde la poalele muntelui înveşmântat în verdeaţă, Bermios, înspre est. Muntele Olimp, miticul lăcaş al celor mai importanţi zei din panteonul grecesc, se înalţă la sud.

Pentru cercetătorii Bibliei însă, Bereea prezintă interes deoarece este un loc unde Pavel a predicat şi i-a ajutat pe mulţi să se convertească la creştinism (Faptele 17:10-15). Să mergem, aşadar, pe urmele lui Pavel şi să aflăm câte ceva despre istoria acestui oraş.

Istoria timpurie

Nu se ştie cu exactitate când a fost întemeiat oraşul Bereea. Primii săi locuitori, probabil triburi frigiene, au fost izgoniţi de macedoneni prin secolul al VII-lea î.e.n. Trei secole mai târziu, Macedonia se îmbogăţea în urma cuceririlor lui Alexandru cel Mare. S-au construit ziduri şi edificii impozante, precum sanctuarul lui Zeus, al lui Artemis, al lui Apolo, al Atenei şi al altor zeităţi greceşti.

Timp de secole, se arată într-o carte de istorie, Bereea „a jucat un rol important atât în regiunea din imediata sa apropiere, cât şi în tot nordul Greciei“. Prestigiul oraşului a crescut foarte mult în perioada dinastiei Antigonizilor (306-168 î.e.n.), ultima dinastie macedoneană, care a fost în cele din urmă înlăturată de Roma.

Potrivit Encyclopædia Britannica, după ce romanii l-au înfrânt în 197 î.e.n. pe regele Filip al V-lea, „raportul de forţe s-a schimbat, Roma devenind cea mai importantă putere din estul bazinului mediteranean“. În 168 î.e.n., la Pidna, localitate aflată la câţiva kilometri sud de Bereea, un general roman a repurtat  o victorie decisivă asupra ultimului conducător macedonean, Perseu. Aşa cum se profeţise în Biblie, puterea mondială a Greciei a fost înlocuită de Roma (Daniel 7:6, 7, 23). După această bătălie, Bereea a devenit unul dintre primele oraşe macedonene care s-au supus Romei.

În secolul I î.e.n., Macedonia a fost teatrul de război în confruntarea dintre Pompei şi Iulius Cezar. De fapt, Pompei şi-a aşezat cartierul general şi armata în apropierea oraşului Bereea.

Înflorire în perioada romană

În perioada păcii romane (Pax Romana), în Bereea existau băi publice, teatre, biblioteci şi edificii pentru luptele de gladiatori. Străzile erau pavate cu pietre, fiind mărginite de coloane. Oraşul dispunea de canalizare subterană, iar apa potabilă curgea prin conducte. Bereea a devenit un renumit centru comercial, vizitat de negustori, artişti şi atleţi. Mulţi oameni veneau aici pentru a asista la întrecerile sportive, precum şi la alte evenimente. Străinii puteau găsi locaşuri de cult unde să-şi practice ritualurile religioase. Într-adevăr, în Bereea se întâlneau şi se contopeau religii din întreaga lume romană.

Printre zeii veneraţi în Bereea erau şi împăraţii romani zeificaţi după moarte. Foarte probabil că, pentru bereeni, acest lucru nu era ceva neobişnuit, întrucât mai înainte îl veneraseră şi pe Alexandru cel Mare. Într-o lucrare grecească de referinţă se arată:  „Obişnuiţi să divinizeze un rege în timpul vieţii lui, elenii din Imperiul de Răsărit le acordau fără nicio reţinere onoruri religioase şi împăraţilor romani . . . Pe monedele lor, împăratul era reprezentat purtând o coroană de raze, ca semn al divinităţii sale. [Grecii] îl slăveau cu imnuri şi cântări, adresându-i rugăciuni ca unui zeu“. Îi ridicau altare şi temple şi îi aduceau jertfe. Chiar şi împăraţii veneau să participe la serbările cultului imperial, prilej cu care se organizau şi întreceri sportive, artistice şi literare.

De ce era Bereea un centru al închinării păgâne? Deoarece aici se afla koinonul din Macedonia, o adunare ce reunea delegaţi din oraşe macedonene. Aceştia se întruneau periodic la Bereea pentru a discuta treburile oraşului şi ale provinciei, deciziile fiind luate sub supravegherea Romei. Una dintre principalele atribuţii ale koinonului era să supravegheze manifestările legate de cultul împăratului.

Acesta era climatul pe care l-au găsit Pavel şi Sila în Bereea când au fugit din Tesalonic. La acea vreme, oraşul se afla sub ocupaţie romană de două sute de ani.

Vestea bună este predicată în Bereea

Pavel a început să predice în Bereea, în sinagoga oraşului. Care a fost reacţia iudeilor de aici? Relatarea inspirată arată că aceştia „aveau un caracter mai nobil decât cei din Tesalonic, căci au primit cuvântul cu cea mai mare însufleţire, cercetând cu atenţie Scripturile în fiecare zi ca să vadă dacă lucrurile erau aşa“ (Faptele 17:10, 11). Întrucât aveau un caracter mai nobil, iudeii din Bereea nu ţineau cu încăpăţânare la tradiţiile lor. Deşi Pavel le vorbea despre ceva nou, nu l-au privit cu suspiciune sau ostilitate. Ei nu au respins mesajul, ci au acordat atenţie, ascultând cu obiectivitate şi fără prejudecăţi.

Cum şi-au dat seama aceşti iudei că învăţătura predată de Pavel era în conformitate cu adevărul? Ei au verificat cele auzite, apelând la metoda cea mai de încredere: au cercetat cu mare atenţie Scripturile. Iată ce spune în acest sens biblistul Matthew Henry: „Întrucât Pavel a adus argumente din Scripturi, citând din Vechiul Testament pentru a-şi dovedi afirmaţiile, ei au căutat în Bibliile lor pasajele indicate, le-au citit contextul şi le-au analizat sensul, le-au comparat cu alte pasaje din Scripturi, au  verificat dacă raţionamentele lui Pavel erau logice şi corecte, iar argumentele, solide, şi au decis în consecinţă“.

Bereenii nu au examinat Scripturile o singură dată, în mod superficial. Ei au făcut cercetări atente, îndelungate, rezervându-şi timp pentru acest lucru în fiecare zi, nu numai în sabat.

Care au fost rezultatele? Mulţi iudei din Bereea au acceptat mesajul şi au devenit credincioşi. Mesajul lui Pavel a fost, de asemenea, acceptat de mai mulţi greci, dintre care unii erau probabil prozeliţi evrei. Acest lucru nu a trecut neobservat. Când au aflat de succesul predicării lui Pavel, iudeii din Tesalonic au venit în grabă la Bereea ca „să instige şi să tulbure masele“. — Faptele 17:4, 12, 13.

Deşi a fost nevoit să părăsească Bereea, Pavel a continuat să predice în alte oraşe. De această dată, el s-a îmbarcat pe o corabie spre Atena (Faptele 17:14, 15). Totuşi, Pavel s-a putut bucura deoarece, ca urmare a lucrării sale, creştinismul a prins rădăcini în Bereea. Lucrarea sa de predicare aduce roade şi astăzi.

Într-adevăr, şi astăzi există în Bereea (Veria) oameni care examinează cu atenţie Scripturile pentru ‘a se asigura de toate lucrurile’ şi pentru ‘a ţine cu tărie’ la ceea ce este bine fondat şi adevărat (1 Tesaloniceni 5:21). Două congregaţii înfloritoare ale Martorilor lui Iehova din acest oraş predică asemenea lui Pavel, împărtăşindu-le altora mesajul Bibliei. Ei îi caută pe cei cu inima sinceră şi discută cu ei din Scripturi. Astfel, permit Bibliei să-i motiveze şi să-i ajute pe toţi cei ce doresc să-l cunoască pe Iehova, Dumnezeul adevărat. — Evrei 4:12.

[Harta de la pagina 13]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

O parte din cea de-a doua călătorie misionară a lui Pavel

MISIA

Troa

Neapolis

Filipi

MACEDONIA

Amfipoli

Tesalonic

Bereea

GRECIA

Atena

Corint

AHAIA

ASIA

Efes

RODOS

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Monedă de argint înfăţişându-l pe Alexandru cel Mare ca zeu grec

[Provenienţa fotografiei]

Monedă: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

O intrare în cartierul evreiesc din Bereea (Veria)

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Veche sinagogă în Bereea din zilele noastre (Veria)