Crezi cu adevărat în înviere?
Crezi cu adevărat în înviere?
„Va fi o înviere.“ — FAPTELE 24:15.
1. Cum este privită moartea?
„ÎN LUMEA asta nimic nu-i sigur, în afară de moarte şi impozite.“ Mulţi împărtăşesc opinia lui Benjamin Franklin, om politic american, care a scris aceste cuvinte în 1789. Şi totuşi sunt destui oameni necinstiţi care, prin tot felul de înşelătorii, se sustrag de la plata impozitelor. De moarte, în schimb, se pare că nimeni nu scapă. Cu propriile puteri, niciunul dintre noi n-o poate ocoli. Şeolul, mormântul comun al omenirii, ni-i înghite pe cei dragi. Pare că nu se satură niciodată (Proverbele 27:20). Dar să medităm la un lucru care ne aduce mângâiere.
2, 3. a) De ce se poate spune că moartea nu este neapărat inevitabilă aşa cum consideră mulţi? b) La ce întrebări vom găsi răspuns în acest articol?
2 Cuvântul lui Iehova ne dă speranţa sigură a învierii. Speranţa că cei care au murit vor fi readuşi la viaţă nu este doar un vis, fiindcă nicio forţă din univers nu-l poate împiedica pe Iehova să o împlinească. Mulţi oameni de azi nu-şi dau seama că unii nu vor gusta moartea. Da, „o mare mulţime“ va supravieţui ‘necazului cel mare’ care va avea loc în curând (Revelaţia 7:9, 10, 14). Ei vor rămâne în viaţă, având perspectiva de a trăi veşnic. Astfel, pentru ei, moartea nu este inevitabilă. În cele din urmă, ‘moartea va fi redusă la nimic’. — 1 Corinteni 15:26.
3 Trebuie să fim convinşi că va fi o înviere, aşa cum a fost şi apostolul Pavel, care a spus: „Va fi o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi“ (Faptele 24:15). În continuare vom răspunde la trei întrebări despre înviere: De ce putem fi siguri că această speranţă se va împlini? Cum ne aduce mângâiere speranţa învierii? Cum ne poate influenţa această speranţă viaţa?
Învierea: o certitudine
4. De ce este învierea esenţială pentru împlinirea scopului lui Iehova?
4 Învierea este o certitudine. De ce? Există mai multe motive. În primul rând, ea este esenţială pentru împlinirea scopului lui Iehova. Să ne amintim că Satan i-a determinat pe oameni să păcătuiască, iar consecinţa inevitabilă a păcatului este moartea. Iată de ce Isus a spus despre Satan: „El a fost un ucigaş când a început“ (Ioan 8:44). Dar Iehova a promis că „femeia“, sau organizaţia sa cerească asemănătoare unei soţii, va produce o „sămânţă“ care va zdrobi capul ‘şarpelui cel vechi’, adică îl va distruge pe Satan (Geneza 3:1–6, 15; Revelaţia 12:9, 10; 20:10). Iehova şi-a dezvăluit treptat scopul referitor la Sămânţă, la Mesia, şi astfel s-a înţeles clar că Sămânţa nu avea să-l distrugă doar pe Satan. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Pentru aceasta a fost dezvăluit Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările Diavolului“ (1 Ioan 3:8). Moartea cauzată de păcatul moştenit de la Adam este una dintre principalele lucrări ale lui Satan pe care Iehova vrea să le distrugă prin Isus Cristos. Jertfa de răscumpărare a lui Isus şi învierea au un rol esenţial în această privinţă. — Faptele 2:22–24; Romani 6:23.
5. De ce va glorifica învierea numele lui Dumnezeu?
5 Iehova este hotărât să-şi glorifice numele său cel sfânt. Satan a defăimat numele lui Dumnezeu şi a născocit minciuni. De exemplu, el a spus că Adam şi Eva ‘în mod sigur nu vor muri’ dacă vor mânca din fructul interzis de Dumnezeu (Geneza 2:16, 17; 3:4). De atunci, Satan a răspândit şi alte minciuni, de pildă învăţătura falsă că omul are un suflet care supravieţuieşte morţii corpului. Însă, prin înviere, Iehova va demasca toate aceste minciuni. El va demonstra o dată pentru totdeauna că este singurul care îi poate ţine în viaţă şi care îi poate readuce la viaţă pe oameni.
6, 7. Ce simte Iehova pentru cei care au murit, şi de unde ştim acest lucru?
6 Iehova doreşte mult să-i învieze pe oameni. Biblia arată clar ce simte Iehova în această privinţă. Să analizăm, de pildă, cuvintele inspirate ale fidelului Iov: „Dacă bărbatul viguros moare, poate el trăi din nou? Voi aştepta în toate zilele muncii mele obligatorii, până-mi va veni alinarea. Tu vei chema şi eu îţi voi răspunde. Îţi va fi dor de lucrarea mâinilor tale“ (Iov 14:14, 15). Cum ar trebui să înţelegem aceste cuvinte?
7 Iov ştia că, după ce avea să moară, urma să treacă un timp până să fie înviat. El a numit acest timp ‘muncă obligatorie’, adică o perioadă în care trebuia să aştepte momentul eliberării. Dar Iov era sigur că va fi eliberat. Nu avea nicio îndoială. De ce? Deoarece îl cunoştea pe Iehova. Lui Iehova avea ‘să-i fie dor’ să-şi revadă slujitorul fidel. De fapt, Dumnezeu doreşte mult să-i readucă la viaţă pe toţi oamenii drepţi. Dar el le va da şi altora posibilitatea de a trăi veşnic în Paradisul pământesc (Luca 23:43; Ioan 5:28, 29). Dacă Iehova vrea să facă acest lucru, cine-i poate sta împotrivă?
8. Cum „a dat o garanţie“ Iehova pentru împlinirea speranţei noastre?
8 Învierea lui Isus ne dă garanţia că speranţa noastră se va împlini. Într-o cuvântare ţinută la Atena, Pavel a spus că Dumnezeu „a stabilit o zi în care urmează să judece cu dreptate pământul locuit, printr-un om pe care l-a numit. Şi le-a dat o garanţie tuturor oamenilor înviindu-l din morţi“ (Faptele 17:31). O parte dintre cei ce-l ascultau pe Pavel au început să-şi bată joc când au auzit de înviere. Unii însă au devenit credincioşi. Probabil că le-a atras atenţia ideea că există o garanţie pentru această speranţă. Înviindu-l pe Isus, Iehova a înfăptuit cel mai mare miracol. El şi-a readus Fiul la viaţă ca spirit puternic (1 Petru 3:18). După înviere, Isus a dobândit o poziţie mai înaltă decât în viaţa preumană. Având nemurirea şi o putere mai mică numai decât cea a lui Iehova, Isus este acum în măsură să primească responsabilităţi importante de la Tatăl său. Prin el, Iehova înfăptuieşte toate celelalte învieri, la viaţă în cer sau la viaţă pe pământ. Chiar Isus a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa“ (Ioan 5:25; 11:25). Înviindu-şi Fiul, Iehova a dat o garanţie că speranţa tuturor slujitorilor săi fideli se va împlini.
9. Cum ne ajută Biblia să credem în înviere?
9 Cuvântul lui Dumnezeu conţine relatări despre învieri la care au existat martori. Biblia relatează în detaliu cum au fost înviaţi, sau readuşi la viaţă pe pământ, opt oameni. Aceste miracole nu au fost făcute în secret, ci în văzul lumii. De pildă, când Isus l-a înviat pe Lazăr, care era mort de patru zile, erau de faţă mulţi oameni îndureraţi, fără îndoială rude, prieteni şi vecini. Învierea lui Lazăr a fost o dovadă de netăgăduit că Isus era trimisul lui Dumnezeu. De fapt, nici chiar împotrivitorii religioşi ai lui Isus nu au negat vreodată cele întâmplate. Ei chiar au pus la cale să-l ucidă nu numai pe Isus, ci şi pe Lazăr (Ioan 11:17–44, 53; 12:9–11)! Da, învierea este o certitudine. Dumnezeu a permis ca în Biblie să fie consemnate învieri din trecut pentru a ne aduce mângâiere şi pentru a ne întări credinţa.
Speranţa învierii ne aduce mângâiere
10. Cum putem găsi mângâiere în relatările biblice despre înviere?
10 Cine nu are nevoie de mângâiere când e copleşit de realitatea crudă a morţii? Fără îndoială că relatările biblice despre înviere ne pot aduce mângâiere. Faptul de a citi aceste relatări, de a medita la ele şi de a ne transpune în situaţia acelor oameni ne poate întări credinţa în înviere (Romani 15:4). Acestea nu sunt poveşti. Lucrurile relatate li s-au întâmplat unor oameni ca noi, care au trăit într-un timp şi într-un spaţiu real. Să ne oprim puţin asupra primei învieri consemnate în Biblie.
11, 12. a) Ce tragedie se abate asupra unei văduve din Sarepta, şi cum reacţionează ea? b) Arătaţi pe scurt ce face Ilie pentru văduvă cu ajutorul lui Iehova.
11 Imaginaţi-vă următoarea scenă. De câteva săptămâni, profetul Ilie este găzduit de o văduvă din Sarepta şi locuieşte în camera de pe acoperişul casei ei. Sunt vremuri tulburi. Seceta şi foametea fac ravagii în acele ţinuturi. Oamenii mor pe capete. Cu ajutorul lui Iehova, Ilie a înfăptuit deja un miracol cu efecte de durată pentru a răsplăti credinţa acestei văduve umile. Ea şi băiatul ei erau muritori de foame. De fapt, mai aveau mâncare doar pentru o singură masă când Ilie a făcut ca uleiul şi făina lor să nu se mai termine. Acum însă are loc tragedia. Copilul se îmbolnăveşte şi moare subit. Femeia e distrusă! Nu-i de ajuns că nu are soţ care s-o sprijine, dar acum îşi pierde şi copilul. Copleşită de durere, îi învinuieşte pe Ilie şi pe Dumnezeul lui, Iehova! Ce va face profetul?
12 Ilie nu o mustră pe văduvă că îl acuză pe nedrept, ci îi spune: „Dă-mi-l pe fiul tău!“ Ilie ia copilul, îl duce în camera de pe acoperiş şi se roagă lui Iehova de mai multe ori să învieze băiatul. În cele din urmă, Iehova acţionează! Imaginaţi-vă bucuria lui Ilie când vede că băiatul începe să respire şi deschide ochii. Ilie i-l dă mamei lui şi spune: „Iată! Fiul tău este viu!“ Bucuria femeii este fără margini! „Acum ştiu că eşti un om al lui Dumnezeu şi că în gura ta cuvântul lui Iehova este adevărat“, îi spune ea (1 Regi 17:8–24). Credinţa ei în Iehova şi în reprezentantul său este acum extrem de puternică!
13. Cum ne aduce mângâiere relatarea despre fiul văduvei înviat de Ilie?
13 Fără îndoială că, meditând la astfel de relatări, veţi găsi multă mângâiere. E limpede că Iehova poate să învingă marele nostru duşman, moartea! Imaginaţi-vă marea înviere, când mulţimi de oameni vor simţi aceeaşi bucurie pe care a simţit-o văduva! Şi în cer va fi mare bucurie când Iehova îl va împuternici pe Fiul său să învieze oameni pe tot pământul (Ioan 5:28, 29). V-a murit cineva drag? Ce minunat este să ştim că Iehova poate să-i readucă la viaţă pe oameni şi chiar o va face!
Speranţa învierii şi viaţa ta
14. Cum ne poate influenţa speranţa învierii?
14 Cum ne poate influenţa speranţa învierii? Ea ne poate da forţă când trecem prin necazuri, probleme sau persecuţii ori când ne este ameninţată viaţa. Satan vrea ca ideea morţii să ne înspăimânte atât de mult, încât să renunţăm la integritatea noastră de dragul unei false promisiuni de siguranţă. Să nu uităm că Satan i-a spus lui Iehova: „Omul va da tot ce are pentru sufletul lui“ (Iov 2:4). Prin aceste cuvinte, Satan ne-a calomniat pe toţi. E adevărat că nu-i vei mai sluji lui Dumnezeu dacă ţi-ar fi viaţa în joc? Dacă meditezi la speranţa învierii, îţi vei întări hotărârea de a continua să înfăptuieşti voinţa Tatălui nostru ceresc.
15. Cum ne pot aduce mângâiere cuvintele lui Isus din Matei 10:28 când viaţa ne este ameninţată?
15 Isus a spus: „Să nu vă fie frică de cei care ucid corpul, dar nu pot ucide sufletul, ci temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să distrugă atât sufletul, cât şi corpul în Gheenă!“ (Matei 10:28). Nu trebuie să ne fie frică de Satan ori de agenţii săi de pe pământ. E adevărat, unii au puterea să ne facă rău, poate chiar să ne ucidă. Dar răul este temporar. Iehova poate să înlăture toate suferinţele îndurate de slujitorii săi fideli şi chiar o va face. Iar dacă unii îşi pierd viaţa, el îi va învia. Iehova este deci singurul de care trebuie să ne temem şi pe care trebuie să-l venerăm! Numai el are puterea de a lua viaţa şi de a hotărî că un om nu va învia, altfel spus de a distruge atât corpul, cât şi sufletul în Gheenă. Din fericire, Iehova nu vrea să ni se întâmple acest lucru (2 Petru 3:9). Având speranţa învierii, noi, slujitorii săi, ne putem simţi în siguranţă! Dacă rămânem fideli vom primi viaţă veşnică, iar Satan şi acoliţii săi nu pot cu nici un chip să împiedice împlinirea acestei speranţe. — Psalmul 118:6; Evrei 13:6.
16. Ce influenţă au credinţa şi speranţa în înviere în stabilirea priorităţilor în viaţă?
16 Dacă credem cu adevărat în înviere, această speranţă ne va influenţa felul în care privim viaţa. „Fie că trăim, fie că murim, suntem ai lui Iehova“ (Romani 14:7, 8). Prin urmare, când ne stabilim priorităţile, urmăm sfatul lui Pavel: „Nu vă mai conformaţi acestui sistem, ci transformaţi-vă prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi constata voi înşivă care este voinţa cea bună, plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu“ (Romani 12:2). Considerând că viaţa e foarte scurtă, mulţi luptă cu înverşunare să-şi satisfacă orice dorinţă, orice ambiţie şi orice plăcere. Iar dacă au o formă de închinare, ea nu este în armonie cu ‘voinţa perfectă a lui Dumnezeu’.
17, 18. a) Cum arată Cuvântul lui Iehova că viaţa omului este scurtă, dar ce ne doreşte Dumnezeu? b) De ce ne simţim îndemnaţi să-l lăudăm în fiecare zi pe Iehova?
17 Într-adevăr, viaţa este scurtă, 70 sau 80 de ani. Ea ‘trece repede’ (Psalmul 90:10). Oamenii se duc la fel de iute ca iarba, sunt ca o umbră trecătoare, ca un abur (Psalmii 103:15; 144:3, 4). Dar Dumnezeu nu a vrut să trăim câteva zeci de ani în care să învăţăm unele lucruri, să acumulăm o anumită experienţă, iar apoi să îmbătrânim, să ne îmbolnăvim şi să murim. Când i-a creat pe oameni, Iehova a sădit în ei dorinţa de a trăi veşnic. Biblia spune că ‘a pus în inima oamenilor veşnicia’ (Eclesiastul 3:11). Oare ne-a creat Dumnezeu cu această dorinţă fără să ne dea şi posibilitatea să ne-o realizăm? Este oare Dumnezeu atât de crud? Nicidecum! „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan 4:8). Prin înviere, el le va da chiar şi celor care au murit posibilitatea de a trăi veşnic.
18 Avem speranţa învierii, avem un viitor. Nu trebuie să căutăm cu disperare să ne folosim la maximum potenţialul acum. Nu trebuie să ne folosim „din plin“ de această lume muribundă (1 Corinteni 7:29–31; 1 Ioan 2:17). Spre deosebire de cei care nu au o speranţă reală, noi avem un dar minunat: Ştim că dacă îi rămânem loiali lui Iehova Dumnezeu, vom avea la dispoziţie o eternitate ca să-l lăudăm şi să ne bucurăm de viaţă. Aşadar, să ne străduim să-l lăudăm în fiecare zi pe Iehova, cel care va face ca speranţa învierii să devină realitate!
Cum aţi răspunde?
• Cum ar trebui să privim speranţa învierii?
• Ce motive avem să credem în înviere?
• Cum ne aduce mângâiere speranţa învierii?
• Cum ne poate influenţa viaţa speranţa învierii?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]
Iov ştia că Iehova doreşte mult să-i învieze pe cei drepţi
[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]
„Iată! Fiul tău este viu!“