Cuvântul lui Iehova este viu

Idei importante din cartea Ezechiel — Partea I

SUNTEM în 613 î.e.n. Profetul Ieremia este în Iuda şi anunţă fără teamă apropiata distrugere a Ierusalimului şi pustiirea lui Iuda. Regele Nebucadneţar al Babilonului a dus mulţi iudei în captivitate. Printre ei se numără tânărul Daniel şi cei trei prieteni ai săi, care slujesc la curtea regelui Babilonului. Cei mai mulţi dintre captivii iudei se află pe malul râului Chebar, „în ţara caldeenilor“ (Ezechiel 1:1-3). Iehova nu-i lasă fără mesager. El îl numeşte profet pe Ezechiel, care are 30 de ani.

Ezechiel îşi încheie scrierea în 591 î.e.n. Evenimentele descrise au avut loc pe parcursul a 22 de ani. Profetul este foarte atent şi meticulos, datându-şi profeţiile, menţionând chiar ziua, luna şi anul rostirii lor. Prima parte a cărţii lui Ezechiel se referă la căderea şi distrugerea Ierusalimului, iar cea de-a doua conţine mesaje de judecată împotriva naţiunilor vecine. În încheiere, se vorbeşte despre restabilirea închinării la Iehova. În acest articol sunt prezentate câteva idei importante din Ezechiel 1:1—24:27. Ele reies din viziunile, profeţiile şi scenele profetice referitoare la necazul care avea să se abată asupra Ierusalimului.

„TE-AM FĂCUT STRĂJER“

(Ezechiel 1:1—19:14)

Ezechiel primeşte o viziune impresionantă despre tronul lui Iehova. Iată misiunea sa: „Te-am făcut străjer pentru casa lui Israel. Ascultă cuvântul din gura mea şi avertizează-i din partea mea“ (Ezechiel 3:17). Lui Ezechiel i se porunceşte să joace două scene profetice a căror temă este asedierea Ierusalimului şi consecinţele ei. Iehova profeţeşte despre Iuda: „Iată-mă! Voi aduce peste voi sabia şi vă voi distruge locurile înalte“ (Ezechiel 6:3). Iar locuitorilor ţării le spune: „O ghirlandă de nenorociri vine asupra ta“. — Ezechiel 7:7.

În 612 î.e.n. Ezechiel este dus, într-o viziune, la Ierusalim. Ce lucruri dezgustătoare se petrec în templul lui Dumnezeu! Când Iehova îşi trimite forţele cereşti (reprezentate prin „şase bărbaţi“) ca să-şi verse mânia împotriva apostaţilor, doar oamenii care au ‘un semn pe frunte’ sunt cruţaţi (Ezechiel 9:2-6). Mai întâi, însă, peste oraş trebuie aruncaţi „cărbuni aprinşi“: trebuie anunţată aspra judecată a lui Dumnezeu (Ezechiel 10:2). Deşi Iehova ‘va întoarce calea lor asupra capului lor’, el promite că îi va strânge din nou pe cei ‘împrăştiaţi ai lui Israel’. — Ezechiel 11:17-21.

Spiritul lui Dumnezeu îl readuce pe profet în Caldeea. Acum Ezechiel joacă o scenă profetică a cărei temă este fuga din Ierusalim a regelui Zedechia şi a poporului. Sunt demascaţi profeţii şi profetesele false. Oamenii idolatri sunt respinşi. Iuda este asemănată cu viţă-de-vie care nu dă rod. Ierusalimul cere ajutor Egiptului. Consecinţele acestei acţiuni sunt prezentate în ghicitoarea despre acvilă şi viţa-de-vie, la sfârşitul căreia Iehova promite că ‘va planta un lăstar fraged pe un munte înalt’ (Ezechiel 17:22). Însă în Iuda nu va mai exista „sceptru de domnie“. — Ezechiel 19:14.

Răspunsuri la întrebări biblice:

1:4-28 — Ce simbolizează carul ceresc? Partea cerească a organizaţiei lui Iehova, alcătuită din fiinţe spirituale fidele. Spiritul sfânt al lui Iehova este sursa de energie a carului. Iehova, Conducătorul carului, este înveşmântat într-o glorie extraordinară. Pacea care vine  de la Iehova este simbolizată de un superb curcubeu.

1:5-11 — Ce sunt cele patru creaturi vii? În cea de-a doua viziune a lui Ezechiel despre car, el arată că cele patru creaturi vii sunt heruvimi (Ezechiel 10:1-11; 11:22). În această descriere, faţa de taur este „o faţă de heruvim“ (Ezechiel 10:14). Ce descriere potrivită! Taurul este simbolul puterii, iar heruvimii sunt creaturi spirituale puternice.

2:6 — De ce este Ezechiel numit „fiu al omului“? Iehova îl numeşte astfel pentru a-i aduce aminte că este carne şi sânge, subliniind deosebirea dintre mesagerii umani şi Dumnezeu, Sursa acestor mesaje. În Evanghelii, acest titlu apare de aproximativ 80 de ori, cu referire la Isus Cristos. Astfel, se arată clar că Fiul lui Dumnezeu nu s-a materializat, ci s-a născut pe pământ ca om.

2:9—3:3 — De ce lui Ezechiel i s-a părut dulce sulul cu cântece de jale şi gemete? Acest sul a fost dulce pentru Ezechiel datorită atitudinii sale faţă de misiunea primită. Ezechiel s-a bucurat să-i slujească lui Iehova ca profet.

4:1-17 — A jucat Ezechiel cu adevărat o scenă profetică a cărei temă era apropiatul asediu al Ierusalimului? Ezechiel l-a rugat pe Iehova să-i permită să nu coacă pâinea pe excremente de om, iar Iehova l-a ascultat. Acest lucru dovedeşte că profetul a jucat într-adevăr scena profetică referitoare la asediul Ierusalimului. Cele 390 de zile în care trebuia să stea culcat pe partea stângă reprezentau 390 de ani în care regatul celor zece triburi s-a îndepărtat de Iehova. Această perioadă a început în 997 î.e.n. şi a durat până în 607 î.e.n. când Ierusalimul a fost distrus. Cele 40 de zile în care a stat întins pe partea dreaptă au reprezentat 40 de ani în care Iuda a păcătuit. Această perioadă a început în 647 î.e.n., când Ieremia a fost numit profet, şi s-a încheiat în 607 î.e.n. Pe parcursul celor 430 de zile, Ezechiel a trăit cu foarte puţină pâine şi apă, semn al foametei din timpul asediului Ierusalimului.

5:1-3 — Ce sugera faptul că Ezechiel a luat o parte din părul ce trebuia împrăştiat în vânt şi a înfăşurat-o în poalele veşmântului? Acest lucru arăta că, după cei 70 de ani de pustiire, o rămăşiţă avea să se întoarcă în Iuda şi să restabilească închinarea adevărată. — Ezechiel 11:17-20.

17:1-24 — Ce simbolizează cele două acvile, cum sunt rupţi vlăstarii cedrului şi ce reprezintă ‘lăstarul fraged’ plantat de Iehova în altă parte? Cele două acvile îi reprezintă pe conducătorul Babilonului şi pe cel al Egiptului. Prima acvilă zboară spre vârful cedrului, adică la regele din linia regală a lui David. Ea rupe vârful vlăstarelor lui fragede înlocuindu-l pe regele Ioiachin al lui Iuda cu Zedechia. Deşi îi jură loialitate conducătorului Babilonului, Zedechia îi cere ajutor celeilalte acvile, conducătorul Egiptului, dar în zadar. Este dus captiv în Babilon, unde şi moare. Mai mult, Iehova rupe şi  ‘lăstarul fraged’, Regele mesianic. Acesta este plantat „pe un munte înalt şi semeţ“, Sionul ceresc, unde va deveni „un cedru măreţ“ ce va revărsa binecuvântări peste pământ. — Revelaţia 14:1.

Învăţăminte pentru noi:

2:6-8; 3:8, 9, 18-21. Niciodată să nu ne lăsăm intimidaţi de cei nelegiuiţi. Trebuie să anunţăm fără reţineri mesajul şi avertismentele lui Dumnezeu. Când ne confruntăm cu opoziţie sau indiferenţă, să avem tăria diamantului! Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi să nu devenim duri, insensibili sau neîndurători. Lui Isus îi era milă de oamenii cărora le predica. Să avem şi noi aceeaşi motivaţie când predicăm vestea bună. — Matei 9:36.

3:15. După ce a primit misiunea, Ezechiel a stat în Tel-Abib ‘înmărmurit şapte zile’, cugetând adânc la mesajul pe care îl avea de anunţat. Şi noi trebuie să ne rezervăm timp să studiem cu sârguinţă adevărurile spirituale profunde şi să reflectăm la ele pentru a le înţelege.

4:1—5:4. Ezechiel trebuia să fie umil şi curajos pentru a juca cele două scene profetice. Ca să ne achităm de sarcinile încredinţate de Dumnezeu, şi noi trebuie să fim umili şi curajoşi.

7:4, 9; 8:18; 9:5, 10. Să nu ne pară rău şi să nu ne fie milă de cei care suferă din cauza judecăţii lui Dumnezeu.

7:19. Când Iehova îşi va executa judecata împotriva sistemului de azi, banii nu vor avea nicio valoare.

8:5-18. Apostazia distruge prietenia cu Dumnezeu. „Cu gura lui, apostatul îl duce pe semenul său la pierzare“ (Proverbele 11:9). Este o dovadă de înţelepciune să ne împotrivim până şi gândului de a-i asculta pe apostaţi.

9:3-6. Ca să supravieţuim ‘marelui necaz’, trebuie să primim semnul, adică să dovedim că suntem slujitori dedicaţi şi botezaţi ai lui Dumnezeu şi că am îmbrăcat noua personalitate (Matei 24:21). Creştinii unşi, reprezentaţi de omul cu călimara de secretar, se află în fruntea lucrării de însemnare, sau de predicare a Regatului şi de facere de discipoli. Dacă vrem să ne păstrăm semnul, trebuie să participăm şi noi cu zel la această lucrare.

12:26-28. Iată ce trebuia Ezechiel să le spună chiar şi celor care îşi băteau joc de mesajul său: „Pentru niciunul dintre cuvintele [lui Iehova] nu va mai fi amânare“. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să-i ajutăm pe semenii noştri să-şi pună încrederea în Iehova înainte de sfârşitul acestui sistem.

14:12-23. Responsabilitatea de a dobândi salvarea îi revine fiecăruia. Nimeni nu poate face acest lucru în locul altcuiva. — Romani 14:12.

18:1-29. Trebuie să suportăm consecinţele acţiunilor noastre.

„O RUINĂ, O RUINĂ, O RUINĂ O VOI FACE!“

(Ezechiel 20:1—24:27)

În 611 î.e.n., cel de-al şaptelea an de exil, bătrânii Israelului vin la Ezechiel ca „să-l întrebe pe Iehova“. Li se vorbeşte despre răzvrătirea repetată a Israelului şi sunt avertizaţi că ‘Iehova îşi va scoate sabia împotriva lor’ (Ezechiel 20:1; 21:3). Adresându-se conducătorului Israelului (Zedechia), Iehova spune: „Scoate turbanul şi dă jos coroana! Nu va mai fi la fel. Înalţă ce este înjosit şi înjoseşte ce este înălţat! O ruină, o ruină, o ruină o voi face! Ea nu va mai fi a nimănui până va veni cel ce are dreptul legal [Isus Cristos], şi lui i-o voi da“. — Ezechiel 21:26, 27.

Ierusalimul este acuzat de nelegiuire. Ohola (Israelul) şi Oholiba (Iuda) sunt vinovate. Ohola a fost dată deja „în mâna celor ce-o iubeau cu patimă, în mâna fiilor Asiriei“ (Ezechiel 23:9). În curând Oholiba va fi pustiită.  În 609 î.e.n., începe asediul Ierusalimului, care durează 18 luni. Când oraşul cade, iudeii nu mai au putere nici măcar să-şi exprime durerea. Ezechiel nu le transmite exilaţilor mesajul lui Dumnezeu până când nu primeşte un raport referitor la distrugerea oraşului de la „cel care a scăpat“. — Ezechiel 24:26, 27.

Răspunsuri la întrebări biblice:

21:3 — Ce este „sabia“ pe care Iehova o scoate din teacă? „Sabia“ cu care Iehova îşi execută judecata împotriva Ierusalimului şi a lui Iuda este regele babilonian Nebucadneţar şi armata lui. Ea poate simboliza şi partea cerească a organizaţiei lui Dumnezeu alcătuită din fiinţe spirituale puternice.

24:6-14 — Ce simbolizează rugina de pe cazan? Ierusalimul sub asediu este asemănat cu un cazan. Rugina de pe cazan simbolizează degradarea morală a oraşului, necurăţia, libertinajul şi crimele de care se face vinovat. Ierusalimul este atât de murdar, încât rugina nu poate fi îndepărtată nici când cazanul este pus gol pe foc şi încins.

Învăţăminte pentru noi:

20:1, 49. Prin reacţia lor, bătrânii Israelului arată că se îndoiesc de cele spuse de Ezechiel. Să nu ne îndoim niciodată de justeţea avertismentelor divine.

21:18-22. Nebucadneţar recurge la ghicitorie ca să afle pe cine să atace prima dată. Însă Iehova arată clar că acest rege păgân se va ridica împotriva Ierusalimului. Prin urmare, nici chiar demonii nu-i pot împiedica pe cei ce execută judecata lui Iehova să-şi realizeze scopul.

22:6-16. Iehova detestă calomnia, conduita libertină, abuzul de putere şi mita. Trebuie să fim ferm hotărâţi să nu practicăm astfel de nelegiuiri.

23:5-49. Din cauza alianţelor politice, Israelul şi Iuda au ajuns să adopte închinarea falsă a aliaţilor lor. Noi nu trebuie să avem legături strânse cu oamenii din lume care ne-ar putea ruina credinţa. — Iacov 4:4.

Un mesaj viu şi pătrunzător

Ce adevăruri valoroase am reţinut din primele 24 de capitole ale cărţii biblice Ezechiel! Principiile pe care le conţin arată ce ne poate atrage dezaprobarea lui Dumnezeu, cum putem avea parte de îndurarea lui şi de ce trebuie să-i avertizăm pe cei răi. Profeţia cu privire la distrugerea Ierusalimului arată clar că Iehova este un Dumnezeu care îşi ajută poporul să cunoască ‘lucruri noi înainte ca ele să vină’. — Isaia 42:9.

Profeţiile din Ezechiel 17:22-24 şi 21:26, 27 şi altele asemănătoare îndreaptă atenţia asupra instaurării Regatului mesianic în cer. În curând, el va înfăptui pe pământ voinţa lui Dumnezeu (Matei 6:9, 10). Cu o credinţă şi o convingere ferme, putem aştepta binecuvântările Regatului. Într-adevăr, „cuvântul lui Dumnezeu este viu şi puternic“. — Evrei 4:12.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]

Ce simbolizează carul ceresc?

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

Zelul în lucrarea de predicare ne va ajuta să ne păstrăm „semnul“