Salt la conţinut

Salt la cuprins

Idei importante din cartea Ezechiel — Partea a II-a

Idei importante din cartea Ezechiel — Partea a II-a

Cuvântul lui Iehova este viu

Idei importante din cartea Ezechiel — Partea a II-a

ESTE luna decembrie, anul 609 î.e.n. Regele babilonian a început ultimul asediu asupra Ierusalimului. Până acum, mesajele lui Ezechiel adresate evreilor exilaţi în Babilon au avut o singură temă: căderea şi distrugerea oraşului lor iubit, Ierusalimul. Acum însă tema profeţiilor lui Ezechiel se schimbă; profetul anunţă mesajul de condamnare a naţiunilor păgâne care se vor bucura de nenorocirea poporului lui Dumnezeu. Optsprezece luni mai târziu, după căderea Ierusalimului, mesajul lui Ezechiel are o nouă temă: glorioasa restabilire a închinării adevărate.

Capitolele din Ezechiel 25:1—48:35 conţin profeţii cu privire la naţiunile din jurul Israelului şi la eliberarea poporului lui Dumnezeu. * Cu excepţia a patru versete, Ezechiel 29:17–20, relatarea urmăreşte atât o ordine cronologică, cât şi una tematică. Acestea au legătură doar cu subiectul. Ca parte a Scripturilor inspirate, cartea Ezechiel transmite un mesaj „viu şi puternic“. — Evrei 4:12.

‘ŢARA ACEEA VA DEVENI CA GRĂDINA EDENULUI’

(Ezechiel 25:1—39:29)

Prevăzând reacţia lor la căderea Ierusalimului, Iehova transmite prin profetul Ezechiel un mesaj împotriva Amonului, Moabului, Edomului, Filistiei, Tirului şi Sidonului. Egiptul va fi jefuit. ‘Faraonul, regele Egiptului, şi mulţimea lui’ sunt asemănaţi cu un cedru ce va fi doborât de „sabia regelui Babilonului“. — Ezechiel 31:2, 3, 12; 32:11, 12.

După aproximativ şase luni de la devastarea Ierusalimului în 607 î.e.n., un om care scapă cu viaţă vine la Ezechiel şi îi spune: „Oraşul a fost distrus!“ Profetul ‘nu mai este fără grai’ în ce-i priveşte pe exilaţi (Ezechiel 33:21, 22). El începe să declare profeţii de restabilire. Iehova Dumnezeu „[va] ridica peste ele un singur păstor, da, pe slujitorul [său] David“ (Ezechiel 34:23). Edomul va fi pustiit, dar „ţara de dincolo“, Iuda, va deveni „ca grădina Edenului“ (Ezechiel 36:35). Iehova promite că îşi va ocroti poporul restabilit de atacul lui „Gog“. — Ezechiel 38:2.

Răspunsuri la întrebări biblice:

29:8–12 — Când a fost Egiptul pustiu o perioadă de 40 de ani? După distrugerea Ierusalimului în 607 î.e.n., rămăşiţa lui Iuda a fugit în Egipt, în pofida avertismentului dat de profetul Ieremia (Ieremia 24:1, 8–10; 42:7–22). Această fugă nu a constituit o cale de scăpare, deoarece Nebucadneţar s-a suit împotriva Egiptului şi l-a cucerit. Probabil că după această cucerire a rămas Egiptul pustiu 40 de ani. Deşi istoria laică nu oferă dovezi în acest sens, putem fi convinşi că aşa s-a întâmplat, întrucât Iehova este Împlinitorul profeţiei. — Isaia 55:11.

29:18 — Ce a însemnat că „toate capetele au chelit şi toţi umerii s-au julit“? Asediul părţii continentale a Tirului a durat atât de mult şi a pretins din partea soldaţilor lui Nebucadneţar o muncă atât de istovitoare, încât capetele lor au chelit din cauza coifurilor, iar umerii li s-au julit de la căratul materialelor de construcţii pentru ridicarea turnurilor şi fortificaţiilor. — Ezechiel 26:7–12.

Învăţăminte pentru noi:

29:19, 20. Întrucât tirienii s-au refugiat în partea insulară a oraşului ducând cu ei o mare parte din bogăţiile lor, regele Nebucadneţar a luat foarte puţină pradă de la Tir. Chiar dacă Nebucadneţar era un conducător păgân mândru şi egocentric, Iehova l-a recompensat pentru serviciile sale, dându-i Egiptul ca ‘plată pentru armata sa’. Nu ar trebui să-l imităm şi noi pe adevăratul Dumnezeu plătindu-ne taxele şi impozitele către stat pentru serviciile prestate în folosul nostru? Conduita autorităţilor laice şi modul în care acestea folosesc banii din impozite nu ne scutesc de obligaţia pe care o avem în acest sens. — Romani 13:4–7.

33:7–9. Clasa străjerului din zilele noastre, rămăşiţa unsă, şi însoţitorii ei nu trebuie să se reţină niciodată să predice vestea bună despre Regat şi să-i avertizeze pe oameni cu privire la venirea ‘marelui necaz’. — Matei 24:21.

33:10–20. Salvarea noastră depinde de faptul de a ne întoarce de la căile rele şi de a ne conforma cerinţelor lui Dumnezeu. Într-adevăr, ‘calea lui Iehova este dreaptă’.

36:20, 21. Deoarece nu au trăit la înălţimea numelui pe care îl purtau, acela de ‘popor al lui Iehova’, israeliţii au profanat numele lui Dumnezeu printre naţiuni. Să nu fim niciodată închinători ai lui Iehova doar cu numele.

36:25, 37, 38. Paradisul spiritual de care ne bucurăm în prezent este plin de „o turmă de oameni sfinţi“. Ca membri ai acestei turme, să ne străduim să ne păstrăm curaţi.

38:1–23. Cât de încurajator este să ştim că Iehova îşi va salva poporul de atacul lui Gog din ţara lui Magog! Gog este numele dat ‘conducătorului acestei lumi’, Satan Diavolul, după izgonirea lui din cer. Ţara lui Magog se referă la vecinătatea pământului, domeniul limitat în care Satan şi demonii mai pot acţiona. — Ioan 12:31; Revelaţia 12:7–12.

„ÎNDREAPTĂ-ŢI INIMA SPRE TOT CE-ŢI VOI ARĂTA“

(Ezechiel 40:1—48:35)

Au trecut 14 ani de la dărâmarea Ierusalimului (Ezechiel 40:1). Mai sunt încă 56 de ani de exil (Ieremia 29:10). Ezechiel are acum aproape 50 de ani. Într-o viziune, el este dus în ţara lui Israel şi i se spune: „Fiu al omului, uită-te cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale şi îndreaptă-ţi inima spre tot ce-ţi voi arăta“ (Ezechiel 40:2–4). Cât de emoţionat trebuie să fie Ezechiel când primeşte viziunea unui nou templu!

Gloriosul templu din viziunea lui Ezechiel are şase porţi, 30 de săli de mese, Locul sfânt, Sfânta Sfintelor, un altar de lemn şi un altar pentru ofrande arse. Din templu ‘iese’ un şuvoi de apă care devine un torent (Ezechiel 47:1). Ezechiel mai primeşte şi o viziune a împărţirii ţării pe triburi. Fiecărui trib îi revine o parte de la est la vest, iar între partea lui Iuda şi partea lui Beniamin se află o porţiune, sau fâşie, administrativă. Pe această porţiune sunt „sanctuarul lui Iehova“ şi „oraşul“ numit în ebraică Iehova-Şama, adică „Iehova însuşi este acolo“. — Ezechiel 48:9, 10, 15, 35.

Răspunsuri la întrebări biblice:

40:3—47:12 — Ce reprezintă templul din viziune? Acest templu uriaş din viziunea lui Ezechiel nu a fost niciodată construit. El a prefigurat templul spiritual al lui Dumnezeu, adică sistemul asemănător unui templu prevăzut de Iehova pentru a i se aduce închinare curată în zilele noastre (Ezechiel 40:2; Mica 4:1; Evrei 8:2; 9:23, 24). Viziunea referitoare la templu se împlineşte în timpul ‘zilelor din urmă’, când preoţia este purificată (2 Timotei 3:1; Ezechiel 44:10–16; Maleahi 3:1–3). Însă ea are o împlinire finală în Paradis. Pentru evreii exilaţi, viziunea referitoare la templu a constituit o promisiune că închinarea curată avea să fie restabilită şi că fiecare familie de evrei avea să primească o moştenire în ţară.

40:3—43:17 — Ce reprezintă măsurarea templului? Măsurarea templului este o dovadă că scopul lui Iehova cu privire la închinarea curată se va împlini negreşit.

43:2–4, 7, 9 — Ce erau „cadavrele regilor lor“ care trebuiau îndepărtate din templu? Se pare că aceste cadavre se refereau la idoli. Conducătorii Ierusalimului şi locuitorii lui pângăriseră templul lui Dumnezeu cu idoli, pe care îi făcuseră, practic, regii lor.

43:13–20 — Ce simbolizează altarul văzut de Ezechiel în viziune? Altarul reprezintă voinţa lui Iehova în legătură cu jertfa de răscumpărare a lui Isus Cristos. Datorită acestei jertfe, cei unşi sunt declaraţi drepţi, iar ‘marea mulţime’ este curată şi pură în ochii lui Dumnezeu (Revelaţia 7:9–14; Romani 5:1, 2). Probabil că acesta este şi motivul pentru care „marea turnată“ din templul lui Solomon — acel bazin imens cu apă unde se spălau preoţii — nu apare în viziunea despre templu. — 1 Regi 7:23–26.

44:10–16 — Pe cine prefigurează clasa preoţească? Clasa preoţească prefigurează grupul de creştini unşi din zilele noastre. Ei au fost purificaţi în 1918 când Iehova a stat „ca un topitor şi ca un purificator“ în templul său spiritual (Maleahi 3:1–5). Cei ce au fost curaţi sau au dat dovadă de căinţă s-au putut bucura în continuare de privilegiul lor de serviciu. După purificare, ei au trebuit să se străduiască să se păstreze ‘nepătaţi de lume’, devenind astfel exemple pentru membrii ‘marii mulţimi’, reprezentaţi de triburile nepreoţeşti. — Iacov 1:27; Revelaţia 7:9, 10.

45:1; 47:13—48:29 — Ce reprezintă „ţara“ şi împărţirea ei? Ţara reprezintă domeniul de activitate al poporului lui Dumnezeu. Indiferent unde s-ar afla un închinător al lui Iehova, el este în ţara restabilită atât timp cât susţine închinarea adevărată. Împărţirea ţării va avea împlinirea finală în lumea nouă, când fiecare om fidel va moşteni un loc. — Isaia 65:17, 21.

45:7, 16 — Ce reprezintă contribuţia poporului pentru preoţie şi căpetenie? În templul spiritual, această contribuţie se referă în primul rând la sprijinul spiritual, adică oferirea de ajutor şi manifestarea unui spirit de colaborare.

47:1–5 — Ce simbolizează apa râului din viziunea lui Ezechiel? Apa prefigurează măsurile spirituale luate de Iehova în vederea vieţii, inclusiv jertfa de răscumpărare a lui Cristos Isus şi cunoştinţa despre Dumnezeu cuprinsă în Biblie (Ieremia 2:13; Ioan 4:7–26; Efeseni 5:25–27). Râul devine tot mai adânc pentru a fi de folos numărului tot mai mare de oameni care vin la închinarea adevărată (Isaia 60:22). Acest râu cu apa vieţii va aduce cele mai mari foloase în timpul Mileniului. ‘Apele’ sale vor include înţelegerea suplimentară pe care o vom avea datorită ‘sulurilor’ ce vor fi deschise atunci. — Revelaţia 20:12; 22:1, 2.

47:12 — Ce reprezintă pomii roditori? Aceşti pomi simbolici prefigurează măsurile spirituale luate de Dumnezeu pentru restabilirea omenirii la starea de perfecţiune.

48:15–19, 30–35 — Ce reprezintă oraşul din viziunea lui Ezechiel? Oraşul numit în ebraică Iehova-Şama este situat într-un teritoriu „nesfânt“, ceea ce denotă că reprezintă ceva pământesc. Se pare că acest oraş simbolizează administraţia pământească de pe urma căreia trag foloase cei ce vor alcătui ‘noul pământ’ în care va locui dreptatea (2 Petru 3:13). Porţile oraşului situate pe fiecare latură ilustrează accesibilitatea lui. Supraveghetorii din poporul lui Dumnezeu trebuie să fie persoane abordabile.

Învăţăminte pentru noi:

40:14, 16, 22, 26. Palmierii sculptaţi pe pereţii porţilor templului simbolizează faptul că numai cei care sunt integri din punct de vedere moral pot intra în templu (Psalmul 92:12). De aici învăţăm că Iehova acceptă închinarea noastră numai dacă suntem integri.

44:23. Cât de recunoscători putem fi pentru serviciul îndeplinit de clasa preoţească din timpurile moderne! „Sclavul fidel şi prevăzător“ ia iniţiativa şi oferă hrană spirituală oportună care ne ajută să facem deosebirea între ce este curat şi ce este necurat în ochii lui Iehova. — Matei 24:45.

47:9, 11. Cunoştinţa, un element vital al apelor simbolice, a adus o extraordinară vindecare în zilele noastre. Oricine o asimilează vine la viaţă din punct de vedere spiritual (Ioan 17:3). În schimb, cei care nu acceptă apele dătătoare de viaţă vor fi ‘daţi sării’, adică vor fi distruşi pentru totdeauna. Cât de important este aşadar ‘să facem tot posibilul pentru a mânui corect cuvântul adevărului’! — 2 Timotei 2:15.

„Voi sfinţi numele meu cel mare“

După înlăturarea ultimului rege din linia davidică, adevăratul Dumnezeu a permis să treacă o lungă perioadă până la venirea Celui „ce are dreptul legal“ la domnie. Însă Dumnezeu nu a uitat de legământul său cu David (Ezechiel 21:27; 2 Samuel 7:11–16). Profeţia lui Ezechiel vorbeşte despre „slujitorul meu David“ care va deveni un „păstor“ şi un „rege“ (Ezechiel 34:23, 24; 37:22, 24, 25). Acesta nu este nimeni altul decât Isus Cristos întronat ca rege (Revelaţia 11:15). Iehova ‘îşi va sfinţi numele său cel mare’ prin intermediul Regatului Mesianic. — Ezechiel 36:23.

În curând, toţi cei ce profanează numele sfânt al lui Dumnezeu vor fi distruşi. Dar cei care sfinţesc acest nume prin modul lor de viaţă, aducându-i închinare lui Iehova aşa cum doreşte el, vor primi viaţă veşnică. De aceea, să profităm din plin de apele vieţii ce curg din abundenţă în zilele noastre şi să punem închinarea adevărată pe primul plan în viaţă!

[Note de subsol]

^ par. 2 Pentru o analiză a versetelor din Ezechiel 1:1—24:27, vezi articolul „Idei importante din cartea Ezechiel — Partea I“, apărut în Turnul de veghe din 1 iulie 2007.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

Gloriosul templu din viziunea lui Ezechiel

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Ce reprezintă râul vieţii din viziunea lui Ezechiel?

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.