Salt la conţinut

Salt la cuprins

Scrisul — importanţa lui în Israelul antic

Scrisul — importanţa lui în Israelul antic

Scrisul — importanţa lui în Israelul antic

AŢI citit vreodată Iliada sau Odiseea, două mari poeme epice ale Greciei antice? Se crede că au fost scrise în secolul al IX-lea sau al VIII-lea î.e.n. Ce putem spune însă despre Biblie, a cărei scriere a început cu multe secole înaintea acestor două poeme? În lucrarea The Jewish Bible and the Christian Bible se face următoarea observaţie: „Biblia face referire de cel puţin 429 de ori la îndeletnicirea scrisului şi la documente scrise. Acest lucru este demn de remarcat, dacă ne gândim că Iliada face referire la scris o singură dată, iar Odiseea nu îl menţionează nici măcar o dată“.

Potrivit lucrării The Oxford Encyclopedia of Archaeology in the Near East, „se pare că în Israelul antic, scrisul avea o strânsă legătură cu viaţa religioasă“. De exemplu, legământul Legii a fost aşternut în scris, iar ulterior a fost citit în public cu regularitate înaintea tuturor bărbaţilor, femeilor şi copiilor. Totodată, Legea era citită şi studiată de israeliţi atât în grup, cât şi individual. După examinarea câtorva aspecte ale Legii, Alan Millard, profesor la Universitatea din Liverpool, a concluzionat: „Potrivit dovezilor, se considera că tot poporul, indiferent de poziţia socială, ştia să scrie şi să citească“. — Deuteronomul 31:9–13; Iosua 1:8; Neemia 8:13–15; Psalmul 1:2.

Apostolul Pavel arată cum trebuie să privească creştinii scrierile sfinte: „Tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru instruirea noastră, pentru ca prin perseverenţa noastră şi prin mângâierea din Scripturi să avem speranţă“. Arătaţi personal apreciere faţă de Biblie citind-o cu regularitate? — Romani 15:4.