Salt la conţinut

Salt la cuprins

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Întrucât evreilor li s-a poruncit să nu mănânce nimic „dospit“ cu ocazia Paştelui, de ce a folosit Isus vin, băutură obţinută prin fermentaţie, când a instituit Comemorarea morţii sale? — Exodul 12:20; Luca 22:7, 8, 14–20.

Sărbătoarea Paştelui, care marca ieşirea fiilor lui Israel din Egipt, a fost instituită în 1513 î.e.n. Când a dat instrucţiuni cu privire la sărbătorirea Paştelui, Iehova a spus: „Să nu mâncaţi nimic dospit. Să mâncaţi turte nedospite în toate locurile în care veţi locui“ (Exodul 12:11, 20). Această interdicţie divină se referea numai la pâinea ce trebuia mâncată de Paşte. Nu se făcea nicio menţiune cu privire la vin.

Motivul principal pentru care se interzicea folosirea aluatului dospit era că israeliţii plecaseră în mare grabă din Egipt. În Exodul 12:34 se spune: „Poporul şi-a dus aluatul încă nedospit, purtându-l pe umăr în albiile de frământat înfăşurate în mantii“. Lipsa aluatului dospit de la sărbătoarea Paştelui avea să le amintească generaţiilor viitoare de acest lucru important.

Cu timpul, aluatul dospit, sau plămădeala, a ajuns să fie deseori considerat un simbol al păcatului şi al putrezirii. De exemplu, referindu-se la o persoană imorală din congregaţia creştină, apostolul Pavel a întrebat: „Nu ştiţi că puţină plămădeală dospeşte toată frământătura?“ Şi a adăugat: „Înlăturaţi plămădeala veche, ca să fiţi o frământătură nouă, fiindcă voi nu trebuie să aveţi niciun fel de ferment. Căci Cristos, paştele nostru, a fost jertfit. Să ţinem deci sărbătoarea nu cu plămădeala veche, nici cu plămădeala răutăţii şi a nelegiuirii, ci cu turtele nedospite ale sincerităţii şi adevărului“ (1 Corinteni 5:6–8). Numai pâinea nedospită putea fi folosită ca simbol al corpului uman fără păcat al lui Isus. — Evrei 7:26.

Vinul a fost introdus mai târziu de către evrei, din câte se pare după întoarcerea lor din exilul babilonian. Întrucât Biblia nu condamnă în niciun fel acest lucru, Isus a putut să folosească vin la masa de Paşte. Desigur, procesul natural de fermentaţie prin care se obţinea vinul în vechime era diferit de cel prin care se obţinea pâinea. În aluat trebuia să se adauge drojdie, sau plămădeală, ca să se producă fermentaţia. Vinul din struguri nu avea nevoie de un asemenea ingredient. Fermenţii existau deja în struguri. De Paşte nu se găsea must curat, deoarece acesta nu putea rămâne nefermentat de la vremea culesului, toamna, până primăvara.

Prin urmare, când a folosit vinul ca emblemă la Comemorare, Isus nu a încălcat în niciun fel instrucţiunile potrivit cărora nu trebuia să se consume nimic dospit cu ocazia Paştelui. Orice vin roşu care nu este îndulcit, întărit cu alcool sau aromatizat este potrivit pentru a fi folosit ca simbol al ‘sângelui preţios’ al lui Cristos. — 1 Petru 1:19.