Să găsim adevăratul sens al vieţii

„Tot ce are suflare să-l laude pe Iah!“ — PSALMUL 150:6.

1. Cum a încercat un tânăr să găsească sensul vieţii?

„AM STUDIAT medicina pentru că voiam să ajut oameni. Mă gândeam şi că, fiind medic, voi fi fericit: aveam să-mi fac un nume şi să câştig bine“, îşi aminteşte Seung Jin, care a crescut în Coreea. * „Când mi-am dat seama cât de puţin poate face un medic ca să-i ajute cu adevărat pe oameni, am fost foarte dezamăgit. Apoi am studiat artele. Dar mă simţeam un egoist fiindcă lucrările mele nu-mi aduceau bucurie decât mie. Le erau de puţin folos altora. Mai târziu, am intrat în învăţământ, dar în scurt timp am realizat că nu-mi îndrumam elevii spre adevărata fericire. Nu făceam decât să le transmit informaţii.“ Asemenea multor oameni, Seung Jin căuta adevăratul sens al vieţii.

2. a) Ce înseamnă a găsi adevăratul sens al vieţii? b) De unde ştim că am fost creaţi cu un scop?

² A găsi adevăratul sens al vieţii înseamnă a şti pentru ce trăieşti, a avea un obiectiv clar şi a-ţi concentra eforturile spre realizarea lui. Dar are viaţa omului într-adevăr un sens? Cu siguranţă! Faptul că suntem înzestraţi cu raţiune, conştiinţă şi inteligenţă dovedeşte că am fost creaţi cu un scop bine definit. Prin urmare, putem găsi adevăratul scop al vieţii şi putem avea o viaţă plină de sens numai dacă trăim în armonie cu scopul Celui ce ne-a creat.

3. Care este o faţetă a scopului lui Dumnezeu cu oamenii?

³ Biblia arată că scopul lui Dumnezeu referitor la oameni are numeroase faţete. Modul minunat în care suntem făcuţi este o dovadă a iubirii pline de altruism a lui Dumnezeu (Psalmii 40:5; 139:14). Astfel, a trăi în armonie cu scopul Său înseamnă a-i iubi pe alţii în mod altruist, la fel ca El (1 Ioan 4:7–11). Înseamnă totodată a respecta poruncile divine. — Eclesiastul 12:13; 1 Ioan 5:3.

4. a) Cum putem avea o viaţă plină de sens? b) Care este cel mai nobil scop pe care-l poate avea omul?

⁴ Dumnezeu a stabilit, de asemenea, ca oamenii  să trăiască fericiţi şi în pace unii cu alţii, precum şi cu restul creaţiei (Geneza 1:26; 2:15). Dar de ce anume avem nevoie ca să fim fericiţi, să ne simţim în siguranţă şi să avem pacea minţii? Aşa cum un copil este fericit şi se simte în siguranţă când îşi ştie părinţii în preajmă, noi trebuie să fim în relaţii bune cu Tatăl nostru ceresc pentru a avea cu adevărat o viaţă plină de sens (Evrei 12:9). Dumnezeu ne permite să ne apropiem de el şi ne ascultă rugăciunile (Iacov 4:8; 1 Ioan 5:14, 15). Dacă ‘umblăm cu Dumnezeu’, Tatăl nostru ceresc, manifestând credinţă şi împrietenindu-ne cu el, îl putem bucura şi lăuda (Geneza 6:9; Proverbele 23:15, 16; Iacov 2:23). Acesta este cel mai nobil scop pe care-l poate avea omul. Psalmistul a scris: „Tot ce are suflare să-l laude pe Iah!“ — Psalmul 150:6.

Care este scopul tău în viaţă?

5. De ce nu este înţelept să punem interesele materiale pe primul plan în viaţă?

⁵ Potrivit scopului lui Dumnezeu, oamenii trebuie să se îngrijească bine de ei înşişi şi de familia lor atât pe plan fizic, cât şi pe plan spiritual. Este nevoie de echilibru, pentru ca interesele şi preocupările laice să nu le pună în umbră pe cele spirituale, care sunt mai importante (Matei 4:4; 6:33). Din nefericire, mulţi trăiesc în primul rând pentru a strânge bunuri materiale. Dar ar fi absurd să strângem lucruri materiale în speranţa că ele ne vor satisface toate necesităţile. Un sondaj efectuat recent în rândul milionarilor din Asia a dezvăluit că mulţi dintre ei „nu se simt în siguranţă, ci sunt îngrijoraţi, în pofida poziţiei pe care o au în societate şi a sentimentului de împlinire pe care li-l dă averea“. — Eclesiastul 5:11.

6. Ce i-a îndemnat Isus pe cei care umblă după lucruri materiale?

⁶ Isus a vorbit despre „puterea amăgitoare a bogăţiilor“ (Marcu 4:19). În ce sens sunt bogăţiile amăgitoare? Ele lasă impresia că-i fac pe oameni fericiţi. Înţeleptul rege Solomon a scris că „cine iubeşte argintul nu se satură de argint“ (Eclesiastul 5:10). Dar nu ar putea cineva să aibă obiective materialiste şi în acelaşi timp să-i slujească din tot sufletul lui Dumnezeu? Cu siguranţă nu! Isus a explicat: „Nimeni nu poate fi sclav la doi stăpâni, căci fie îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, fie se va alipi de unul şi îl va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi fi sclavi ai lui Dumnezeu şi ai Bogăţiei“. Isus şi-a îndemnat discipolii să nu strângă bunuri materiale pe pământ, ci să strângă „comori în cer“, un nume bun la Dumnezeu, care ‘ştie de ce avem nevoie chiar înainte să-i cerem’. — Matei 6:8, 19–25.

7. Cum putem ‘apuca strâns adevărata viaţă’?

⁷ În scrisoarea pe care i-a trimis-o colaboratorului său Timotei, apostolul Pavel a dat îndemnuri ferme în această privinţă. El i-a spus: „Porunceşte-le celor care sunt bogaţi . . . să nu-şi pună speranţa în bogăţii nesigure, ci în Dumnezeu, care ne dă toate din belşug spre desfătarea noastră . . . , să fie darnici, gata să împartă ce au, strângându-şi la loc sigur drept comoară pentru viitor o bună temelie, ca să apuce strâns adevărata viaţă“. — 1 Timotei 6:17–19.

Ce este „adevărata viaţă“?

8. a) De ce luptă mulţi să câştige bogăţii şi faimă? b) Ce nu înţeleg aceşti oameni?

⁸ Expresia viaţă adevărată îi trimite pe mulţi cu gândul la un trai axat pe lux şi plăceri. Iată ce remarcă face o revistă asiatică: „Cei care se uită la filme şi la alte emisiuni TV încep să-şi dorească ceea ce văd; visează la ce ar putea avea“. Faima şi bogăţiile devin scopul vieţii lor. De dragul lor, mulţi îşi sacrifică tinereţea, sănătatea, viaţa de familie şi valorile spirituale. Puţini stau să se gândească la faptul că imaginile promovate de mass-media nu sunt altceva decât o reflectare a ‘spiritului lumii’, a mentalităţii celor mai mulţi dintre locuitorii pământului, mentalitate ce îi determină să acţioneze contrar scopului pentru care am fost  creaţi (1 Corinteni 2:12; Efeseni 2:2). Nu-i de mirare că atâţia oameni sunt nefericiţi. — Proverbele 18:11; 23:4, 5.

9. Ce nu vor putea face niciodată oamenii, şi de ce?

⁹ Dar ce se poate spune despre cei care luptă cu altruism pentru eradicarea foametei, a bolilor şi a nedreptăţii? Eforturile lor nobile şi pline de sacrificiu au adesea rezultate bune. Cu toate acestea, ei nu vor reuşi niciodată să schimbe această lume, s-o transforme într-o lume dreaptă. De ce? Deoarece „întreaga lume zace în puterea celui rău“, Satan, iar el nu vrea ca lucrurile să se schimbe în bine. — 1 Ioan 5:19.

10. Când se vor bucura cei fideli de „adevărata viaţă“?

¹⁰ Ce trist ar fi dacă toate speranţele noastre ar fi legate de această lume! „Dacă numai în viaţa aceasta am sperat în Cristos, suntem cei mai de plâns dintre toţi oamenii“, a scris Pavel. Atitudinea celor care cred că viaţa prezentă înseamnă totul este „să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri“ (1 Corinteni 15:19, 32). Însă ne aşteaptă timpuri mai bune. „Potrivit promisiunii [lui Dumnezeu], noi aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, iar în ele va locui dreptatea“ (2 Petru 3:13). Atunci, creştinii se vor bucura de „adevărata viaţă“, „viaţa veşnică“ în perfecţiune, fie în cer, fie pe pământ, sub domnia plină de iubire a Regatului lui Dumnezeu. — 1 Timotei 6:12.

11. De ce este înţelept să susţinem Regatul lui Dumnezeu?

¹¹ Numai Regatul lui Dumnezeu va rezolva toate problemele omenirii. Prin urmare, a înfăptui voinţa lui Dumnezeu susţinând Regatul său este cel mai important lucru pe care-l poate face omul (Ioan 4:34). Participând la această lucrare, ne putem bucura de o prietenie strânsă cu Tatăl nostru ceresc. Avem, de asemenea, bucuria de a sluji umăr la umăr cu milioane de fraţi şi surori, care au acelaşi scop în viaţă.

Să facem sacrificii înţelepte

12. Ce contrast există între viaţa în această lume şi „adevărata viaţă“?

¹² Biblia spune că lumea de azi „trece şi dorinţa  ei la fel“. Nu va rămâne nimic din lumea lui Satan, nici faimă, nici bogăţie; doar „cine face voinţa lui Dumnezeu [va] rămâne pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:15–17). Prin urmare, bogăţiile nesigure, gloria trecătoare şi plăcerile efemere oferite de această lume nu merită sacrificii. Merită în schimb să facem sacrificii pentru a obţine „adevărata viaţă“, viaţa veşnică sub Regatul lui Dumnezeu. Acestea sunt sacrificiile înţelepte!

13. Ce a însemnat pentru o familie să facă sacrificii înţelepte?

¹³ Să ne gândim, de pildă, la Henry şi Suzanne. Ei au avut încredere deplină în promisiunea potrivit căreia cei ce pun Regatul pe primul plan în viaţă vor primi ajutorul lui Dumnezeu (Matei 6:33). Prin urmare, au decis să locuiască într-o casă modestă ca să nu fie nevoiţi să aibă amândoi serviciu laic şi astfel să poată dedica mai mult timp activităţilor spirituale împreună cu cele două fiice ale lor (Evrei 13:15, 16). O prietenă bine intenţionată, care nu le înţelegea alegerea, i-a spus Suzannei: „Draga mea, dacă veţi vrea vreodată să locuiţi într-o casă mai bună, n-aveţi încotro: va trebui să sacrificaţi ceva“. Însă Henry şi Suzanne ştiau că cei ce îl pun pe Iehova pe primul plan au „promisiunea vieţii prezente şi a celei viitoare“ (1 Timotei 4:8; Tit 2:12). Fiicele lor au devenit pioniere zeloase. Ca familie, ei nu au simţit că au pierdut ceva; dimpotrivă, au avut mult de câştigat căutând „adevărata viaţă“. — Filipeni 3:8; 1 Timotei 6:6–8.

‘Să nu ne folosim din plin de lume’

14. Ce consecinţe tragice ar putea avea de suportat cel ce pierde din vedere adevăratul scop al vieţii?

¹⁴ Dacă pierdem din vedere adevăratul scop al vieţii şi nu mai ţinem strâns la speranţa de a obţine „adevărata viaţă“, ne aflăm în mare pericol. Riscăm să fim „prinşi de îngrijorările, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia“ (Luca 8:14). Dorinţele scăpate de sub control şi „îngrijorările vieţii“ ne pot face să ne implicăm peste măsură în acest sistem (Luca 21:34). Din nefericire, unii s-au lăsat pradă dorinţei de îmbogăţire atât de răspândite, „s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns peste tot cu multe dureri“, pierzându-şi chiar şi preţioasa prietenie cu Iehova. Ce scump plăteşte cel ce nu „apucă strâns viaţa veşnică“! — 1 Timotei 6:9, 10, 12; Proverbele 28:20.

15. Cum a avut de câştigat o familie pentru că ‘nu s-a folosit din plin de lume’?

¹⁵ Apostolul Pavel i-a îndemnat pe „cei ce se folosesc de lume [să fie] ca aceia care nu se folosesc din plin de ea“ (1 Corinteni 7:31). Keith şi Bonnie au urmat acest îndemn. Iată ce spune Keith: „Am devenit Martor al lui Iehova chiar când am terminat stomatologia. Aveam de făcut o alegere. Puteam să lucrez mult şi să am o mulţime de bani, dar ştiam că viaţa mea spirituală urma să aibă de suferit. Am decis deci să lucrez mai puţin ca să am mai mult timp să satisfac necesităţile spirituale şi afective ale soţiei şi, ulterior, ale celor cinci fiice ale noastre. Deşi rareori am avut mai mulţi bani, am învăţat să facem economie şi niciodată nu ne-au lipsit lucrurile necesare. Familia noastră a fost unită; la noi în casă a fost mereu o atmosferă frumoasă şi plină de veselie. Mai târziu, am început cu toţii serviciul cu timp integral. Acum fiicele noastre sunt căsătorite, iar trei dintre ele au şi copii. Şi familiile lor sunt fericite deoarece, ca şi noi, pun scopul lui Iehova pe primul plan în viaţă“.

Să punem scopul lui Dumnezeu pe primul plan în viaţă

16, 17. Ce exemple de oameni talentaţi sunt menţionate în Biblie, şi la ce ne gândim când auzim numele lor?

¹⁶ În Biblie se vorbeşte despre oameni care au trăit în armonie cu scopul lui Dumnezeu  şi despre unii care nu au făcut acest lucru. Aceste exemple, pozitive şi negative, au fost şi sunt utile pentru toţi oamenii, indiferent de cultură, epocă ori situaţia lor (Romani 15:4; 1 Corinteni 10:6, 11). Să ne amintim, de pildă, de Nimrod. El a construit oraşe mari, dar s-a împotrivit scopului lui Iehova (Geneza 10:8–12). Însă mulţi alţii au lăsat un exemplu demn de urmat. Moise, de pildă, n-a ţinut să-şi păstreze poziţia de nobil la curtea Egiptului. Nu acesta era scopul vieţii lui. El a considerat privilegiile spirituale „o bogăţie mai mare decât comorile Egiptului“ (Evrei 11:26). Medicul Luca i-a ajutat probabil pe Pavel şi pe alţi creştini când erau bolnavi. Dar Luca i-a ajutat pe alţii în primul rând ca evanghelizator şi scriitor al Bibliei. Cât despre Pavel, el s-a remarcat nu ca expert în lege, ci ca misionar, „apostol al naţiunilor“. — Romani 11:13.

¹⁷ Cel mai adesea ne gândim la David nu ca la un comandant militar, nici ca la un muzician ori compozitor, ci ca la un „om după inima lui [Dumnezeu]“ (1 Samuel 13:14). Îl cunoaştem pe Daniel nu ca demnitar la curtea Babilonului, ci ca profet loial al lui Iehova. Pe Estera, nu ca regină a Persiei, ci ca exemplu de credinţă şi curaj. Pe Andrei, Petru, Iacov şi Ioan nu ca pescari pricepuţi, ci ca apostoli ai lui Isus. Şi, bineînţeles, Isus este pentru noi nu „tâmplarul“, ci „Cristosul“ (Marcu 6:3; Matei 16:16). Pentru toţi aceştia, a fost cât se poate de limpede că, indiferent de talentele, bunurile ori poziţia pe care o aveau, viaţa lor trebuia să graviteze în jurul serviciului pentru Dumnezeu, nu în jurul profesiei ori serviciului lor laic. Ei ştiau că cel mai nobil şi mai recompensator scop în viaţă este să te dovedeşti un slujitor al lui Dumnezeu.

18. Cum a decis un creştin ce drum să urmeze în viaţă, şi ce a ajuns el să înţeleagă?

¹⁸ Seung Jin, despre care am vorbit la început, a înţeles şi el acest lucru. El explică: „În loc să mă dedic cu totul medicinei, artei sau învăţământului, m-am hotărât să-mi trăiesc viaţa în armonie cu dedicarea mea lui Dumnezeu. Acum slujesc într-o zonă unde este mare nevoie de învăţători ai Bibliei şi-i ajut pe oameni să meargă pe calea care duce la viaţă veşnică. Înainte mă gândeam că serviciul cu timp integral nu mă va satisface îndeajuns. Acum însă consider că viaţa mea este mai frumoasă ca oricând. Încerc să-mi rafinez personalitatea şi învăţ cum să mă port cu oameni de diferite culturi. M-am convins că viaţa are cu adevărat sens doar dacă trăim în armonie cu scopul lui Iehova“.

19. Cum putem găsi adevăratul sens al vieţii?

¹⁹ Noi, creştinii, am primit ceva de mare preţ: cunoştinţa care poate însemna viaţă şi speranţa salvării (Ioan 17:3). Prin urmare, ‘să nu ratăm scopul bunătăţii nemeritate a lui Dumnezeu’ de care beneficiem (2 Corinteni 6:1). Dimpotrivă, să ne folosim fiecare zi ca să-l lăudăm pe Iehova. Să răspândim cunoştinţa care aduce adevărata fericire şi care duce la viaţă veşnică. Astfel, vom constata cât de adevărate sunt cuvintele lui Isus: „Este mai multă fericire în a da decât în a primi“ (Faptele 20:35). Şi vom găsi adevăratul sens al vieţii!

[Note de subsol]

Puteţi să explicaţi?

• Care este cel mai nobil scop pe care-l putem avea în viaţă?

• De ce nu e înţelept să trăim pentru a strânge lucruri materiale?

• Ce este „adevărata viaţă“ promisă de Dumnezeu?

• Cum putem trăi în armonie cu scopul lui Dumnezeu?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Creştinii trebuie să facă sacrificii înţelepte