Salt la conţinut

Salt la cuprins

Învăţaţi-i pe copiii voştri să fie împăciuitori

Învăţaţi-i pe copiii voştri să fie împăciuitori

Învăţaţi-i pe copiii voştri să fie împăciuitori

Entuziasmată că familia ei avea să se mute în celălalt capăt al ţării, Nicole, o fetiţă de opt ani, o ţinea la curent pe prietena ei Gabrielle cu fiecare detaliu al pregătirilor. Într-o zi, Gabrielle i-a spus pe un ton răstit lui Nicole că puţin îi păsa de plecarea ei. Profund rănită şi supărată, Nicole i-a zis mamei ei: „Nu mai vreau să aud de Gabrielle!“

CONFLICTELE ce apar între copii, precum cel dintre Nicole şi Gabrielle, pretind adesea ca părinţii să intervină nu doar pentru a alina sentimentele rănite, ci şi pentru a le arăta cum să rezolve problema ivită. Cum este şi firesc, copiii au ‘trăsături de copil mic’ şi adesea nu-şi dau seama cât de mult îi pot răni pe alţii prin cuvintele şi acţiunile lor (1 Corinteni 13:11). Ei trebuie învăţaţi să cultive calităţi care să-i ajute să fie în relaţii bune cu membrii familiei şi cu alţii.

Părinţii creştini sunt profund interesaţi să-i înveţe pe copii „să caute pacea şi s-o urmărească“ (1 Petru 3:11). Fericirea pe care o aduce promovarea păcii merită toate eforturile ce trebuie depuse pentru a depăşi sentimentele care generează suspiciune, frustrare şi animozităţi. Dacă sunteţi părinţi, cum vă puteţi învăţa copiii să fie împăciuitori?

Insuflaţi-le dorinţa de a-i fi plăcuţi ‘Dumnezeului păcii’

Iehova este numit „Dumnezeul păcii“ şi este cunoscut drept cel „care dă pace“ (Filipeni 4:9; Romani 15:33). Astfel, părinţii înţelepţi folosesc cu iscusinţă Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, pentru a sădi în copiii lor dorinţa de a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu şi de a-i imita calităţile. De exemplu, ajutaţi-i pe copii să-şi imagineze ceea ce a văzut apostolul Ioan într-o viziune impresionantă: tronul lui Iehova înconjurat de un splendid curcubeu verde ca smaraldul * (Revelaţia 4:2, 3). Explicaţi-le că acest curcubeu reprezintă pacea şi seninătatea ce îl înconjoară pe Iehova şi că acestea sunt binecuvântări de care vor avea parte toţi cei ce îl ascultă.

Iehova oferă îndrumare şi prin intermediul Fiului său, Isus, care este numit „Prinţ al Păcii“ (Isaia 9:6, 7). De aceea, citiţi cu micuţii voştri relatările biblice în care el a predat învăţături preţioase despre cum să evităm certurile şi conflictele (Matei 26:51–56; Marcu 9:33–35). Discutaţi apoi cu ei. Explicaţi-le şi de ce Pavel, care fusese odinioară „un batjocoritor“, şi-a schimbat conduita şi a scris că „sclavul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, . . . stăpânindu-se în situaţii rele“ (1 Timotei 1:13; 2 Timotei 2:24). Copiii voştri s-ar putea să reacţioneze mai bine decât vă aşteptaţi!

Evan îşi aminteşte că, odată, când era în autobuzul şcolii, un băiat a râs de el. Pe atunci avea şapte ani. „M-a înfuriat atât de tare încât am vrut să-i plătesc cu aceeaşi monedă“, povesteşte Evan. „Apoi mi-am amintit de o lecţie învăţată acasă despre cei care încearcă să stârnească certuri. Ştiam că Iehova nu voia «să întorc nimănui rău pentru rău», ci «să fiu în pace cu toţi oamenii»“ (Romani 12:17, 18). Evan a găsit apoi forţa şi curajul să detensioneze situaţia şi i-a răspuns cu blândeţe acelui băiat. El a dorit să-i fie plăcut Dumnezeului păcii.

Părinţi, fiţi un exemplu!

Domneşte în căminul vostru o atmosferă paşnică? Dacă da, copiii voştri pot învăţa multe despre pace fără ca voi să spuneţi vreun cuvânt. Succesul vostru în a-i învăţa pe copii să fie paşnici depinde într-o mare măsură de cât de mult îi imitaţi voi pe Dumnezeu şi pe Cristos în ce priveşte maniera paşnică de a trata lucrurile. — Romani 2:21.

Russ şi Cindy fac eforturi mari ca să-i educe pe cei doi fii ai lor, îndemnându-i să acţioneze cu iubire când sunt iritaţi de alţii. Cindy spune: „Atitudinea pe care eu şi Russ o avem faţă de fiii noştri şi faţă de alţii când se ivesc dificultăţi joacă un rol important în modul în care vor acţiona băieţii noştri când se vor afla în situaţii similare“.

Chiar şi când faceţi o greşeală — şi care părinte nu face greşeli? — aveţi ocazia să-i învăţaţi lecţii importante. Stephen recunoaşte: „Au fost momente când eu şi Terry, soţia mea, am reacţionat exagerat şi i-am pedepsit pe cei trei copii ai noştri înainte să cunoaştem toate detaliile. Când s-a întâmplat asta, le-am cerut iertare“. Terry adaugă: „Le-am spus copiilor noştri că nici noi nu suntem perfecţi şi că facem greşeli. Aceasta nu numai că a contribuit la pacea familiei noastre, dar şi i-a ajutat pe copii să înveţe cum să urmărească pacea“.

Învaţă copiii voştri cum să fie împăciuitori observând modul în care vă purtaţi cu ei? Isus a dat următorul îndemn: „Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii faceţi-le şi voi la fel“ (Matei 7:12). Fiţi siguri că, în pofida greşelilor voastre, iubirea şi afecţiunea pe care le arătaţi faţă de copiii voştri vor da roade. Când sunt îndrumaţi cu iubire, copiii vor reacţiona mai prompt.

Fiţi înceţi la mânie

În Proverbele 19:11, citim: „Perspicacitatea îl face pe om încet la mânie“. Cum i-aţi putea ajuta pe copiii voştri să cultive o asemenea perspicacitate? David arată o modalitate practică de a-i ajuta pe copii, modalitate pe care el şi soţia lui, Mariann, o găsesc utilă în cazul fiului şi al fiicei lor. El spune: „Când se supără pe cineva care spune sau face ceva ce îi răneşte, îi ajutăm să-l privească cu empatie. Le punem câteva întrebări simple, cum ar fi: A avut persoana respectivă o zi grea? Ar putea fi geloasă? I-a rănit cineva sentimentele?“ Mariann adaugă: „Acest lucru îi ajută să se calmeze, nelăsându-i să zăbovească asupra unor gânduri negative sau să se certe în legătură cu cine a avut dreptate şi cine nu“.

O astfel de educaţie poate da rezultate uimitoare. Gândiţi-vă la Nicole, menţionată la începutul articolului. Ajutorul oferit de mama ei, Michelle, i-a adus mai mult decât restabilirea relaţiilor cu prietena ei, Gabrielle. Michelle spune: „Am citit împreună cu Nicole capitolul 14 al cărţii Ascultă de Marele Învăţător. * Apoi i-am explicat la ce s-a referit Isus când a spus că trebuie să ne iertăm semenii «până la şaptezeci şi şapte de ori». După ce am ascultat-o cu atenţie când şi-a exprimat sentimentele, am ajutat-o pe Nicole să simtă tristeţea şi frustrarea pe care le simţea Gabrielle din cauză că prietena ei cea mai bună se muta atât de departe“. — Matei 18:21, 22.

Această nouă perspectivă asupra posibilelor motive ce au generat izbucnirea lui Gabrielle a ajutat-o pe Nicole să aibă empatie şi să se simtă îndemnată să îi telefoneze prietenei ei ca să-i ceară iertare. „Începând de atunci, spune Michelle, Nicole se bucură când are ocazia să arate consideraţie faţă de sentimentele altora şi să facă un gest frumos ca să-i ajute să se simtă mai bine.“ — Filipeni 2:3, 4.

Ajutaţi-i pe copiii voştri să nu se supere din cauza unor simple greşeli sau neînţelegeri. Probabil că veţi avea satisfacţia de a-i vedea manifestând o bunăvoinţă autentică şi o afecţiune tandră faţă de alţii. — Romani 12:10; 1 Corinteni 12:25.

Arătaţi-le cât de frumos este să ierţi

„Este frumos . . . să [se] treacă peste fărădelege“, se spune în Proverbele 19:11. Când a trecut prin suferinţe cumplite, Isus l-a imitat pe Tatăl său şi a iertat (Luca 23:34). Copiii voştri pot afla cât de frumos este să ierte când văd cât de bine se simt când voi îi iertaţi.

Lui Willy, de pildă, care are cinci ani, îi place să coloreze cărţi de colorat împreună cu bunica lui. Odată, bunica s-a oprit brusc, l-a mustrat cu asprime şi apoi a plecat. Willy a fost foarte supărat. Tatăl lui, Sam, a zis: „Bunica lui Willy suferă de boala Alzheimer. I-am explicat acest lucru fiului nostru pe înţelesul lui“. Sam i-a amintit lui Willy că a fost iertat de nenumărate ori şi că şi el ar trebui să-i ierte pe alţii. Sam a rămas uimit când a văzut reacţia fiului său. „Vă puteţi imagina ce am simţit eu şi soţia mea, spune în continuare Sam, când l-am văzut pe fiul nostru cum se duce la bunica lui de 80 de ani, îi vorbeşte pe un ton împăciuitor şi apoi o aduce de mână până la masă!“

Este frumos, într-adevăr, când copiii învaţă ‘să continue să suporte’ defectele şi greşelile altora, precum şi să ierte (Coloseni 3:13). Chiar şi atunci când oamenii se poartă urât în mod intenţionat, asiguraţi-i pe copii că o atitudine paşnică poate avea un efect deosebit, deoarece „când Iehova îşi găseşte plăcerea în căile unui om, îi face să trăiască în pace cu el chiar şi pe duşmani“. — Proverbele 16:7.

Continuaţi să vă ajutaţi copiii să fie împăciuitori

Când părinţii folosesc Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-şi instrui copiii „în pace“ şi ca unii „care fac pace“, le oferă acestora un ajutor nepreţuit (Iacov 3:18). Ei îi echipează cu tot ce le este necesar pentru a soluţiona conflicte şi pentru a fi împăciuitori. Acest lucru va contribui nespus de mult la fericirea şi la satisfacţia copiilor pe tot parcursul vieţii lor.

Dan şi Kathy au trei copii adolescenţi care au o bună spiritualitate. „Deşi în primii ani nu ne-a fost uşor să le dăm o educaţie adecvată, spune Dan, copiii noştri îi slujesc lui Iehova şi asta ne bucură foarte mult. Acum se înţeleg bine cu alţii, iar când ceva ameninţă pacea, nu le este greu să ierte.“ La rândul ei, Kathy spune: „Lucrul acesta este o încurajare deosebită pentru noi, deoarece pacea face parte din rodul spiritului lui Dumnezeu“. — Galateni 5:22, 23.

Aşadar, ca părinţi creştini, aveţi toate motivele ‘să nu renunţaţi’ şi ‘să nu cădeţi de oboseală’ când îi învăţaţi pe copiii voştri să fie împăciuitori, chiar dacă la început progresele par să se lase aşteptate. Puteţi fi siguri că „Dumnezeul iubirii şi al păcii va fi cu voi“. — Galateni 6:9; 2 Corinteni 13:11.

[Note de subsol]

^ par. 6 Vezi imaginea de la pagina 75 a cărţii Revelaţia: grandiosul deznodământ se apropie!, publicată de Martorii lui Iehova.

^ par. 16 Publicată de Martorii lui Iehova.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 20]

O INFLUENŢĂ BENEFICĂ?

Într-un articol publicat de Media Awareness Network intitulat „Violenţa în programele de divertisment“ se spuneau următoarele: „Violenţa, ca modalitate de rezolvare a problemelor, este promovată în programele de divertisment în care atât personajele negative, cât şi cele pozitive recurg frecvent la violenţă“. Numai circa 10 procente din spectacolele TV, videoclipurile muzicale şi filmele care au fost analizate arătau şi consecinţele violenţei. În schimb, aşa cum se arăta în articol, „violenţa a fost pur şi simplu prezentată ca fiind justificată, firească şi inevitabilă, cu alte cuvinte soluţia evidentă a problemelor“.

Constataţi că este necesar să faceţi unele schimbări în ce priveşte vizionarea programelor TV în casa voastră? Nu permiteţi programelor de divertisment să vă submineze eforturile de a-i învăţa pe copiii voştri să fie împăciuitori.

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Sădiţi în copiii voştri dorinţa de a-i fi plăcuţi ‘Dumnezeului păcii’

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Faceţi-vă timp să corectaţi vorbirea şi acţiunile care rănesc

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Copiii voştri trebuie să înveţe să-şi ceară iertare şi să ierte