„Cei cu o dispoziţie corectă“ ascultă vestea bună

„Toţi cei cu o dispoziţie corectă pentru viaţa veşnică au devenit credincioşi.“ (FAP. 13:48)

1, 2. Cum au reacţionat creştinii din secolul I la cuvintele profetice ale lui Isus potrivit cărora vestea bună avea să fie predicată pe tot pământul locuit?

CARTEA biblică Faptele conţine o impresionantă relatare. Ea arată cum au reacţionat creştinii din secolul I la cuvintele profetice ale lui Isus potrivit cărora vestea bună despre Regat avea să fie predicată pe tot pământul locuit (Mat. 24:14). Predicând cu zel, ei le-au lăsat un exemplu demn de urmat tuturor celor ce aveau să vină după ei. În urma mărturiei energice depuse de discipolii lui Isus în Ierusalim, mii de oameni, între care şi „o mare mulţime de preoţi“, s-au alăturat congregaţiei creştine (Fap. 2:41; 4:4; 6:7).

² Primii misionari au ajutat mult mai mulţi să îmbrăţişeze creştinismul. Filip, de pildă, s-a dus în Samaria, unde mulţimi de oameni au luat aminte la cuvintele sale (Fap. 8:5–8). Pavel a călătorit mult, cu diverşi fraţi, predicând mesajul creştin în Cipru, precum şi în zone din Asia Mică, Macedonia, Grecia şi Italia. În oraşele unde a predicat el, numeroşi evrei şi greci au devenit credincioşi (Fap. 14:1; 16:5; 17:4). Tit a predicat în Creta (Tit 1:5). Petru a participat din plin la lucrare în Babilon şi, când şi-a redactat prima scrisoare, în 62–64 e.n., activitatea creştinilor era bine cunoscută în Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia (1 Pet. 1:1; 5:13). Ce timpuri emoţionante! Creştinii din secolul I erau atât de zeloşi, încât duşmanii lor au afirmat despre ei că „au răscolit pământul locuit“! (Fap. 17:6; 28:22)

3. Ce rezultate obţin în prezent vestitorii Regatului, şi cum ne simţim când citim despre ele?

³ Şi în timpurile noastre congregaţia creştină a cunoscut o creştere extraordinară. Nu sunteţi încurajaţi când vedeţi în raportul anual al Martorilor lui Iehova rezultatele lucrării la nivel mondial? Nu vă bucură că, în anul de serviciu 2007, vestitorii Regatului au condus peste şase milioane de studii biblice? În plus, anul trecut, aproximativ 10 milioane de oameni care nu sunt Martori ai lui Iehova au manifestat interes faţă de vestea bună fiind prezenţi la Comemorarea morţii lui Isus Cristos. Ceea ce înseamnă că avem încă mult de lucru.

4. Cine acceptă mesajul despre Regat?

⁴ Azi, ca şi în secolul I, „toţi cei cu o dispoziţie corectă  pentru viaţa veşnică“ acceptă mesajul adevărului (Fap. 13:48). Iehova atrage astfel de oameni în organizaţia sa. (Citeşte Hagai 2:7.) Ce atitudine trebuie să păstrăm faţă de serviciul creştin ca să susţinem din plin această lucrare de strângere a oamenilor sinceri?

Să predicăm fără părtinire

5. Ce fel de oameni se bucură de aprobarea lui Iehova?

⁵ Creştinii din secolul I au înţeles că „Dumnezeu nu este părtinitor, ci, în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este primit de el“ (Fap. 10:34, 35). Dacă cineva doreşte să fie în relaţii bune cu Iehova trebuie să manifeste credinţă în jertfa de răscumpărare a lui Isus (Ioan 3:16, 36). Iehova vrea ca „orice fel de oameni să fie salvaţi şi să ajungă la cunoştinţa exactă a adevărului“ (1 Tim. 2:3, 4).

6. Ce nu trebuie să facă vestitorii Regatului, şi de ce?

⁶ Nu ar fi corect ca vestitorii să-i judece pe oameni după înfăţişare, rasă, poziţie socială, religie sau alte criterii. Să ne gândim: nu suntem recunoscători că cel ce ne-a prezentat prima dată adevărul biblic nu a avut prejudecăţi faţă de noi? Atunci de ce să nu predicăm şi noi mesajul salvator oricui este dispus să-l asculte? (Citeşte Matei 7:12.)

7. De ce nu trebuie să-i judecăm pe cei cărora le predicăm?

⁷ Iehova l-a numit Judecător pe Isus. Prin urmare, noi nu avem dreptul să judecăm pe nimeni. Spre deosebire de Isus, noi am putea judeca doar după „cele văzute de ochii [noştri]“ sau după „cele auzite cu urechile [noastre]“. Dar Isus cunoaşte în profunzime mintea şi inima oamenilor (Is. 11:1–5; 2 Tim. 4:1).

8, 9. a) Ce a făcut Saul înainte de a deveni creştin? b) Ce învăţăm din această relatare?

⁸ Oameni din orice mediu au devenit slujitori ai lui Iehova. Un exemplu remarcabil este Saul din Tars, care a ajuns să fie cunoscut ca apostolul Pavel. Când era fariseu, Saul li s-a împotrivit cu înverşunare creştinilor. El era convins că mergeau pe un drum greşit şi i-a persecutat (Gal. 1:13). Omeneşte privind lucrurile, nimeni n-ar fi crezut că Saul va deveni creştin. Dar Isus a văzut ceva bun în inima lui şi l-a ales pentru o misiune specială. Prin urmare, Saul a devenit unul dintre cei mai zeloşi membri ai congregaţiei creştine din secolul I.

⁹ Ce învăţăm de aici? În teritoriul nostru, există probabil oameni despre care am putea crede că nu vor accepta mesajul. Deşi ne-am putea gândi că nu vor deveni niciodată creştini, nu trebuie să încetăm să le vorbim. Uneori chiar cei care nu păreau deloc interesaţi de adevăr au ajuns să-l accepte. Misiunea noastră este să le predicăm tuturor. ‘Să nu încetăm’ să facem acest lucru! (Citeşte Faptele 5:42.)

Binecuvântări rezervate celor ce ‘nu încetează’ să predice

10. De ce nu trebuie să ne reţinem să le predicăm celor care la prima vedere ne înspăimântă? Daţi exemple locale.

¹⁰ Aparenţele înşală. Iată un exemplu: Ignacio * a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova când era într-o închisoare dintr-o ţară sud-americană. Tuturor le era frică de el deoarece era violent, astfel că deţinuţii care confecţionau diverse lucruri şi le vindeau celorlalţi apelau la el când voiau să-şi primească banii de la datornici. Însă, aplicând ceea ce învăţa din Biblie, Ignacio a progresat pe plan spiritual şi s-a schimbat radical. În prezent, nimeni nu mai apelează la el ca să-şi recupereze banii. Ignacio este fericit că adevărurile biblice şi spiritul lui Dumnezeu i-au schimbat în bine personalitatea. El este recunoscător că vestitorii care au făcut  eforturi să studieze cu el s-au dovedit nepărtinitori.

11. De ce continuăm să-i vizităm pe oameni?

¹¹ De ce continuăm să-i vizităm pe cei cărora le-am mai vorbit despre vestea bună? Un motiv ar fi că situaţia şi atitudinea lor se pot schimba. De fapt, de la ultima noastră vizită, poate că unii s-au îmbolnăvit grav, şi-au pierdut locul de muncă sau au avut un deces în familie. (Citeşte Eclesiastul 9:11.) Ceea ce se întâmplă în lume îi poate îndemna pe unii să se gândească serios la viitor. Astfel, unii care în trecut au fost indiferenţi sau chiar împotrivitori acum ar putea accepta mesajul. Aşadar, să predicăm fără ezitare vestea bună ori de câte ori ni se iveşte ocazia.

12. Cum trebuie să-i privim pe cei cărora le predicăm, şi de ce?

¹² Oamenii au tendinţa să-şi judece semenii ca grup. Dar Iehova se uită la fiecare om în parte şi îi vede calităţile. (Citeşte 1 Samuel 16:7.) În lucrarea de predicare, trebuie să ne străduim să facem la fel. Multe experienţe arată că, având un punct de vedere pozitiv faţă de cei cărora le predicăm, putem avea surprize plăcute.

13, 14. a) Ce atitudine a avut o pionieră faţă de o doamnă pe care a întâlnit-o în predicare? b) Ce învăţăm din această experienţă?

¹³ Sandra, o pionieră, participa la lucrarea din casă în casă pe o insulă din Caraibe. Ea a întâlnit-o pe Ruth, o tânără care era pasionată de carnaval. Câştigase de două ori titlul de regină a carnavalului. Ruth s-a arătat sincer interesată de mesajul creştin. S-a iniţiat un studiu biblic. Iată ce ne povesteşte Sandra: „Când am intrat în sufrageria ei, am văzut o fotografie mare cu Ruth într-un costum de carnaval care-ţi lua ochii. Avea şi o colecţie cu premiile pe care le câştigase. M-am gândit că o persoană aşa de cunoscută şi care iubea atât de mult carnavalul nu avea cum să fie interesată de adevăr. Aşa că n-am mai trecut pe la ea“.

¹⁴ După un timp, Ruth a venit la Sala Regatului, iar la sfârşitul întrunirii a întrebat-o pe Sandra: „De ce n-ai mai venit la mine să studiem?“ Sandra şi-a cerut scuze şi a stabilit să reia studiul. Ruth a progresat repede, a dat jos fotografiile de la carnaval, a început să ia parte la toate activităţile congregaţiei şi i s-a dedicat lui Iehova. Sandra a recunoscut că la început a judecat-o greşit!

15, 16. a) Ce s-a întâmplat după ce o vestitoare i-a depus mărturie unei rude? b) De ce nu ar trebui să ezităm să le depunem mărturie rudelor indiferent de mediul din care provin sau de viaţa pe care o duc?

¹⁵ Mulţi au avut rezultate frumoase şi când le-au depus mărturie rudelor, chiar dacă se părea că acestea nu vor accepta adevărul. Iată ce experienţă a avut Joyce, o soră din Statele Unite. Cumnatul ei a fost de mai multe ori în închisoare încă din adolescenţă. Joyce ne spune: „Toţi îl considerau un  om fără căpătâi, deoarece se ocupa cu drogurile, fura şi făcea o mulţime de alte grozăvii. Cu toate acestea, am continuat să-i vorbesc despre adevărurile biblice 37 de ani!“ Răbdarea şi eforturile ei au fost răsplătite din plin, deoarece în cele din urmă el a acceptat să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova şi a făcut schimbări radicale în viaţă. Recent, la vârsta de 50 de ani, cumnatul lui Joyce s-a botezat la un congres de district din California. Iată ce spune Joyce: „Am plâns de bucurie! Sunt foarte fericită că n-am renunţat să-i vorbesc!“

¹⁶ Poate că ezitaţi să vorbiţi cu unele rude despre adevărurile biblice din cauza vieţii pe care o duc. Pe Joyce însă nimic n-a împiedicat-o să-i predice cumnatului ei. Şi, de fapt, cine dintre noi ştie ce este în inima altuia? Poate că omul acela caută cu sinceritate adevărul. Nu vă reţineţi: daţi-i ocazia să-l găsească! (Citeşte Proverbele 3:27.)

Un auxiliar eficient de studiere a Bibliei

17, 18. a) Ce arată rapoarte din toată lumea despre cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? b) Ce experienţe frumoase aţi avut de când folosiţi această carte?

¹⁷ Rapoarte din toată lumea arată că mulţi oameni sinceri sunt încântaţi de informaţiile din cartea Ce învaţă Biblia. Penni, o pionieră din Statele Unite, a iniţiat câteva studii biblice cu această carte. Două dintre persoane sunt mai în vârstă şi ţin la religia lor. Penni se întreba cum aveau să reacţioneze la învăţăturile biblice explicate în cartea Ce învaţă Biblia. Dar iată ce ne spune ea: „Dat fiind că informaţiile sunt prezentate clar, logic şi concis, amândouă au înţeles imediat că acesta este adevărul, fără discuţii în contradictoriu şi fără să se simtă lezate“.

¹⁸ Pat, o vestitoare din Marea Britanie, a început un studiu biblic cu o refugiată dintr-o ţară asiatică. Doamna respectivă a trebuit să fugă din ţara ei după ce soldaţii unei grupări rebele i-au răpit soţul şi fiii, pe care nu i-a mai văzut niciodată. I s-a dat foc la casă, odată a fost violată de mai mulţi bărbaţi, iar viaţa îi era mereu în pericol. Simţea că nu mai are pentru ce trăi şi de câteva ori s-a gândit să-şi pună capăt zilelor. Dar studiul Bibliei i-a dat speranţă. Iată ce scrie Pat: „Explicaţiile şi ilustrările simple din cartea Ce învaţă Biblia au impresionat-o profund“. A progresat repede,  a devenit vestitoare nebotezată şi, recent, şi-a exprimat dorinţa de a se boteza la următorul congres. Ce bucurie este să-i ajutăm pe oamenii sinceri să înţeleagă şi să aprecieze speranţa pe care ne-o dau Scripturile!

‘Să nu renunţăm să facem ce este bine’

19. De ce lucrarea de predicare este atât de urgentă?

¹⁹ Cu fiecare zi ce trece, necesitatea de a predica şi de a face discipoli este tot mai mare. În fiecare an, mii de oameni care vor să-l cunoască pe Dumnezeu acceptă mesajul nostru. Pe de altă parte, întrucât „ziua cea mare a lui Iehova este aproape“, cei ce rămân în întuneric spiritual „merg clătinându-se la măcel“ (Ţef. 1:14; Prov. 24:11).

20. Ce trebuie să fim hotărâţi să facem?

²⁰ Putem încă să-i ajutăm pe oameni. În acest scop, este esenţial să-i imităm pe creştinii din secolul I, care „nu încetau să predea şi să anunţe vestea bună despre Cristos, Isus“ (Fap. 5:42). Aşadar, să le urmăm exemplul perseverând în pofida necazurilor, învăţând „arta de a preda“ şi predicându-le tuturor, fără părtinire! „Să nu renunţăm deci să facem ce este bine“, căci, dacă perseverăm, vom secera aprobarea divină şi bogate binecuvântări! (2 Tim. 4:2) (Citeşte Galateni 6:9.)

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

• Cine acceptă vestea bună?

• De ce nu trebuie să avem prejudecăţi faţă de oamenii cărora le predicăm?

• Ce rezultate se obţin cu ajutorul cărţii Ce ne învaţă în realitate Biblia?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 13]

Mii de oameni sinceri ascultă vestea bună

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 15]

Ce învăţăm din schimbările pe care le-a făcut apostolul Pavel?

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Cei ce predică vestea bună nu au prejudecăţi