Salt la conţinut

Salt la cuprins

De ce să ne păstrăm integritatea?

De ce să ne păstrăm integritatea?

De ce să ne păstrăm integritatea?

„Judecă-mă, o, Iehova, . . . după integritatea mea!“ (PS. 7:8)

1, 2. Menţionaţi câteva situaţii obişnuite care pun la încercare integritatea unui creştin.

IMAGINAŢI-VĂ următoarele situaţii: La şcoală, nişte copii îşi bat joc de un coleg. Încearcă să-l provoace ca să vorbească urât sau să se ia la bătaie. Ce va face băiatul? Îşi va ieşi din fire sau se va stăpâni şi va pleca? Un bărbat căsătorit este singur acasă şi caută ceva pe internet. Deodată pe monitor apare o fereastră care îl invită să deschidă un site obscen. Ce va face? Va ceda tentaţiei sau o va respinge? O creştină stă de vorbă cu nişte surori de credinţă. La un moment dat, discuţia capătă o tentă negativă şi degenerează în bârfă. Ce va face sora? Va participa şi ea la această discuţie sau va încerca să schimbe subiectul?

2 Deşi diferite, situaţiile de mai sus au ceva în comun. Toate au legătură cu străduinţa de a ne păstra integritatea creştină. Dar cum stau lucrurile în cazul tău? Te gândeşti să-ţi păstrezi integritatea când îţi rezolvi problemele cotidiene, îţi satisfaci necesităţile şi îţi fixezi obiective? Zi de zi, ne gândim la înfăţişarea noastră, la sănătate, la câştigarea existenţei, la prietenii, cu suişurile şi coborâşurile lor, şi poate chiar la relaţia cu cineva de sex opus. Poate că asemenea lucruri ne preocupă mult. Dar ce ar dori în mod deosebit să vadă Iehova când ne cercetează inima? (Ps. 139:23, 24) Că în toate aceste lucruri ne păstrăm integritatea.

3. Ce libertate preţioasă ne dă Iehova, şi ce vom analiza în acest articol?

3 Iehova este Dătătorul ‘oricărui dar bun şi oricărui cadou perfect’ (Iac. 1:17). Lui îi datorăm minunatul nostru corp, mintea pe care o avem, sănătatea de care ne bucurăm şi calităţile noastre (1 Cor. 4:7). Dar Iehova nu ne constrânge să fim integri. Ne lasă libertatea să decidem singuri dacă vom cultiva această calitate (Deut. 30:19). În cele ce urmează vom vedea ce este integritatea şi vom analiza trei motive pentru care această calitate este extrem de importantă.

Ce este integritatea?

4. Ce înseamnă a fi integru, şi ce învăţăm din legea lui Iehova referitoare la jertfe?

4 Se pare că mulţi nu prea ştiu ce este integritatea. De pildă, când oamenii politici se laudă cu integritatea lor ei se referă adesea la cinste. Fireşte, cinstea este o calitate valoroasă, dar este doar o faţetă a integrităţii. În Biblie, a fi integru înseamnă a fi ireproşabil, a fi desăvârşit din punct de vedere moral. Cuvintele ebraice care au legătură cu integritatea înseamnă întreg, ireproşabil, fără defect. Unul dintre ele este folosit cu privire la jertfele de animale aduse lui Iehova. O jertfă era aprobată doar dacă animalul era fără defect, sau întreg. (Citeşte Leviticul 22:19, 20.) Iehova i-a mustrat aspru pe cei care i-au nesocotit porunca aducând ca jertfă animale şchioape, oarbe sau bolnave (Mal. 1:6–8).

5, 6. a) Daţi un exemplu care arată că omul preţuieşte lucrurile întregi, sau complete. b) Este necesar să fim perfecţi ca să ne păstrăm integritatea? Explicaţi.

5 Noi înşine căutăm şi preţuim lucrurile întregi, sau complete. Gândiţi-vă, de pildă, la un colecţionar de cărţi care, după îndelungi căutări, găseşte o carte de mare valoare, ca să constate apoi că lipsesc din ea câteva pagini importante. Dezamăgit, o lasă deoparte. Sau gândiţi-vă la o femeie care se plimbă pe plajă şi adună scoici aduse de valuri. Fascinată de frumuseţea şi diversitatea lor, se apleacă din când în când şi le priveşte cu atenţie. Dar pe care le va lua? Fără îndoială, pe cele întregi. În mod asemănător, Dumnezeu caută oameni ireproşabili, a căror inimă este întreagă (2 Cron. 16:9).

6 Dar trebuie oare să fim perfecţi ca să putem fi integri? Fiind atinşi de păcat şi de imperfecţiune, ne asemănăm cu o carte din care lipsesc pagini întregi sau cu o scoică spartă. Însă, când simţim povara imperfecţiunii, să nu uităm că Iehova nu se aşteaptă să fim perfecţi în sens absolut. El nu ne cere niciodată ceva peste puterile noastre * (Ps. 103:14; Iac. 3:2). Totuşi Dumnezeu se aşteaptă să ne păstrăm integritatea. Iar a fi integri nu înseamnă a fi perfecţi. Când un tânăr vrea să se căsătorească cu fata pe care o iubeşte ar fi absurd să-i ceară să fie perfectă. Dar e firesc să se aştepte să-l iubească din toată inima, să-i fie devotată doar lui. În mod asemănător, Iehova este „un Dumnezeu care pretinde devoţiune exclusivă“ (Ex. 20:5). El nu cere de la noi perfecţiune, dar se aşteaptă să-l iubim din toată inima şi să ne închinăm numai lui.

7, 8. a) Cum a dat Isus un exemplu de integritate? b) Ce înseamnă integritatea în Scripturi?

7 Vă amintiţi ce a spus Isus când a fost întrebat care era cea mai mare poruncă din lege? (Citeşte Marcu 12:28–30.) Răspunsul lui nu s-a limitat la cuvinte, ci a fost evident şi în modul său de viaţă. Isus a dat un exemplu desăvârşit, iubindu-l pe Iehova cu toată mintea, cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată forţa. A arătat că integritatea nu se rezumă la vorbe, ci se vede în fapte făcute cu bune intenţii. Pentru a ne păstra integritatea, trebuie să călcăm pe urmele lui Isus (1 Pet. 2:21).

8 Iată deci ce înseamnă integritatea în Scripturi: a-i fi întru totul devotaţi lui Iehova Dumnezeu, scopului şi voinţei sale. A ne păstra integritatea înseamnă a ne strădui să-i plăcem lui Iehova în tot ce facem. Ne vom stabili priorităţi în viaţă în funcţie de ceea ce el consideră că este mai important. În continuare vom analiza trei motive pentru care este înţelept să acţionăm astfel.

1. Integritatea noastră şi controversa suveranităţii

9. Ce legătură există între integritatea noastră şi controversa referitoare la suveranitatea universală?

9 Suveranitatea lui Iehova, sau dreptul său de a guverna, nu depinde de integritatea noastră. Suveranitatea lui Dumnezeu este dreaptă, eternă şi universală, indiferent ce ar face sau ar spune o creatură. Ştim însă că a fost contestată în mod josnic şi în cer, şi pe pământ. Este necesar deci să fie justificată înaintea tuturor fiinţelor înzestrate cu raţiune, altfel spus să se demonstreze că guvernarea lui Dumnezeu este dreaptă, legitimă şi exercitată cu iubire. Fiind Martori ai lui Iehova, ne face plăcere să le explicăm semenilor noştri că Dumnezeu are dreptul de a-şi guverna creaţia. Dar cum putem arăta că susţinem suveranitatea lui Iehova, că în afară de el nimeni altul nu este Suveranul nostru? Păstrându-ne integritatea!

10. Ce afirmaţie denigratoare despre integritatea oamenilor a făcut Satan, şi ce poziţie ai dori să iei în această problemă?

10 De unde ştim că integritatea noastră are legătură cu controversa suveranităţii? Satan a afirmat că niciun om nu va susţine suveranitatea lui Iehova, că nimeni nu-i va sluji din iubire. În faţa unei mari mulţimi de fiinţe spirituale, el i-a zis lui Iehova: „Piele pentru piele şi omul va da tot ce are pentru sufletul lui“ (Iov 2:4). Să observăm că Satan nu l-a denigrat doar pe dreptul Iov, ci pe toţi oamenii. Iată de ce Biblia îl numeşte „acuzatorul fraţilor noştri“ (Rev. 12:10). El îl batjocoreşte pe Iehova susţinând că niciun creştin, deci nici tu, nu-i va rămâne loial lui Dumnezeu. Satan spune că îi vei întoarce spatele lui Iehova ca să-ţi scapi pielea. Cum te simţi când te gândeşti că ţi se aduc asemenea acuzaţii? Nu te-ai bucura să ai şansa de a dovedi că Satan este un mincinos? Păstrează-ţi integritatea şi vei face acest lucru!

11, 12. a) Ce exemple arată legătura dintre deciziile noastre din viaţa de zi cu zi şi problema integrităţii? b) De ce este un privilegiu să ne păstrăm integritatea?

11 Dat fiind că integritatea ne este pusă în discuţie, conduita noastră şi deciziile pe care le luăm în fiecare zi sunt de mare importanţă. Să ne amintim situaţiile menţionate la începutul articolului. Cum şi-ar putea demonstra cei în cauză integritatea? Băiatul batjocorit de colegi e tentat să răspundă cu aceeaşi monedă, dar îşi aminteşte îndemnul: „Iubiţii mei fraţi, nu vă răzbunaţi singuri, ci faceţi loc mâniei, căci este scris: «Răzbunarea este a mea, eu voi răsplăti, zice Iehova»“ (Rom. 12:19). Ca urmare, pleacă de acolo. Bărbatul căsătorit care navighează pe internet s-ar putea uita la un material erotic, dar îşi aminteşte principiul care se desprinde din cuvintele lui Iov: „Am făcut legământ cu ochii mei. Cum să-i dau o atenţie necuvenită unei fecioare?“ (Iov 31:1). Aşa că nu deschide site-ul pornografic; îl consideră otravă. Sora care stă de vorbă cu câteva colaboratoare manifestă stăpânire de sine când discuţia începe să degenereze în bârfă. Ea îşi aminteşte porunca: „Fiecare dintre noi să-i placă aproapelui său în ceea ce este bine pentru zidirea acestuia“ (Rom. 15:2). Această discuţie nu este constructivă, nu o va pune într-o lumină pozitivă pe sora despre care se vorbeşte şi nu-i va fi plăcută lui Iehova. Aşa că sora îşi ţine limba în frâu şi schimbă subiectul.

12 În fiecare dintre situaţiile menţionate, prin decizia pe care a luat-o, creştinul arată cum gândeşte de fapt. E ca şi cum ar spune: Iehova este Conducătorul meu. Mă voi strădui să fac ce îi place lui. Te străduieşti şi tu să-i fii plăcut lui Iehova când faci alegeri şi iei decizii? Dacă da, înseamnă că urmezi îndemnul călduros din Proverbele 27:11: „Fiul meu, fii înţelept şi bucură-mi inima, ca să-i pot răspunde celui ce mă batjocoreşte“. Ce privilegiu extraordinar este să putem bucura inima lui Dumnezeu! Nu merită aşadar să depunem toate eforturile să ne păstrăm integritatea?

2. Integritatea noastră şi judecata divină

13. Cum arată cuvintele lui Iov şi ale lui David că Iehova ne judecă după integritatea noastră?

13 Înţelegem deci că păstrându-ne integritatea susţinem suveranitatea lui Iehova. Astfel integritatea este criteriul după care Dumnezeu ne judecă. Iov a înţeles bine acest adevăr. (Citeşte Iov 31:6.) Ştia că Dumnezeu ne cântăreşte pe fiecare într-o „balanţă exactă“, că normele după care ne evaluează integritatea sunt perfecte. În aceeaşi idee, David a scris: „Iehova va pronunţa sentinţa împotriva popoarelor. Judecă-mă, o, Iehova, după dreptatea mea şi după integritatea mea! . . . Dumnezeu, care este drept, încearcă inima şi rinichii“ (Ps. 7:8, 9). Şi nu trebuie să uităm ce ar dori Dumnezeu să găsească când ne încearcă „inima şi rinichii“, altfel spus când ne cercetează cele mai profunde gânduri şi sentimente. Aşa cum a zis David, Iehova ne judecă după integritatea noastră.

14. De ce nu trebuie să tragem concluzia că, imperfecţi fiind, nu putem rămâne integri?

14 Gândiţi-vă! Iehova Dumnezeu cercetează miliarde de inimi (1 Cron. 28:9). Oare câte sunt integre? Foarte puţine! Totuşi n-ar trebui să ne gândim că suntem prea păcătoşi ca să rămânem integri. Dimpotrivă, avem motive întemeiate să credem, la fel ca David şi Iov, că Iehova ne va considera oameni integri, chiar dacă suntem imperfecţi. Să nu uităm: a fi perfect nu înseamnă neapărat a fi integru. Pe pământ n-au trăit decât trei oameni perfecţi, iar doi, Adam şi Eva, nu şi-au păstrat integritatea. În schimb, milioane de oameni imperfecţi au reuşit să rămână integri. Şi tu poţi rămâne integru!

3. Integritatea — esenţială pentru speranţă

15. Cum a arătat David că este esenţial să fim integri ca să avem speranţă?

15 Dat fiind că integritatea este criteriul după care Iehova ne judecă, este esenţial să fim integri ca să avem speranţă. David era convins de acest lucru. (Citeşte Psalmul 41:12.) El preţuia mult speranţa de a se bucura veşnic de favoarea divină. Ca şi creştinii de azi, David spera să trăiască veşnic, să-i slujească neîncetat lui Dumnezeu şi să se apropie tot mai mult de el. Ştia însă că, pentru a-şi vedea împlinită speranţa, trebuia să-şi păstreze integritatea. Şi noi trebuie să ne-o păstrăm, iar Iehova ne susţine, ne învaţă, ne îndrumă şi ne binecuvântează!

16, 17. a) De ce eşti hotărât să-ţi păstrezi integritatea în orice situaţie? b) La ce întrebări va răspunde următorul articol?

16 Ca să fim fericiţi este esenţial să avem speranţă. Speranţa ne poate da tărie în momente de cumpănă. Ea ne poate ocroti mintea. Să ne amintim că Biblia compară speranţa cu un coif (1 Tes. 5:8). Aşa cum coiful îi ocrotea soldatului capul în luptă, speranţa ne ocroteşte mintea ajutându-ne să respingem concepţiile negative, pesimiste pe care le promovează Satan în lumea lui veche şi muribundă. Fără speranţă, viaţa e deşartă. Să ne analizăm deci cu sinceritate ca să vedem dacă suntem cu adevărat integri şi dacă speranţa este vie în noi. Să nu uităm că prin integritatea noastră susţinem suveranitatea lui Iehova şi ne păstrăm preţioasa speranţă. Aşadar, să fim mereu hotărâţi să rămânem integri!

17 Dar cum putem cultiva integritatea? Cum ne-o putem păstra? Şi ce poate o persoană dacă nu şi-a păstrat integritatea? În următorul articol se va răspunde la aceste întrebări.

[Notă de subsol]

^ par. 6 E adevărat, Isus ne-a îndemnat ‘să fim perfecţi, aşa cum Tatăl nostru ceresc este perfect’ (Mat. 5:48). Astfel, el a arătat că şi oamenii imperfecţi pot fi perfecţi, sau întregi, dar în sens relativ. Da, putem îndeplini porunca divină de a-i iubi din toată inima pe ceilalţi, fiindu-i astfel plăcuţi lui Dumnezeu. Iehova însă este perfect în sens absolut. În cazul lui, integritate înseamnă perfecţiune absolută (Ps. 18:30).

Cum aţi răspunde?

• Ce este integritatea?

• Ce legătură există între integritatea noastră şi controversa suveranităţii universale?

• Ce legătură există între integritate şi speranţă?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 5]

Zi de zi, integritatea ne este pusă la încercare