Slujitorul lui Iehova „străpuns pentru fărădelegea noastră“

„Dar el era străpuns pentru fărădelegea noastră, era zdrobit pentru nelegiuirile noastre. . . . Prin rănile sale suntem vindecaţi noi.“ (IS. 53:5)

1. La ce ar trebui să medităm cu ocazia Comemorării, şi ce profeţie ne ajută în acest sens?

COMEMORAREA ne aminteşte de tot ceea ce s-a realizat prin moartea şi învierea lui Cristos: sfinţirea numelui lui Iehova, justificarea suveranităţii sale şi împlinirea scopului Său care include salvarea omenirii. Isaia 53:3–12 surprinde probabil mai bine decât orice altă profeţie biblică sacrificiul lui Cristos şi ceea ce s-a realizat prin el. Isaia a profeţit ce anume avea să îndure Slujitorul, Cristos, şi a dat detalii despre cum avea să moară şi despre ce binecuvântări avea să le aducă moartea sa fraţilor lui unşi şi ‘altor oi’ (Ioan 10:16).

2. Ce arată profeţia lui Isaia despre Iehova, şi ce efect ar trebui să aibă asupra noastră?

² Cu şapte secole înainte de naşterea lui Isus pe pământ, Isaia a profeţit prin puterea lui Iehova că Slujitorul său ales va rămâne fidel chiar şi în cele mai grele încercări. Ce dovadă vie că Iehova avea încredere absolută în  loialitatea fiului său! Analizând această profeţie, vom simţi mai multă recunoştinţă faţă de Iehova şi faţă de Isus, iar credinţa ni se va întări.

‘Dispreţuit şi socotit un nimic’

3. De ce ar fi trebuit evreii să-l onoreze pe Isus, dar cum l-au primit?

³ Citeşte Isaia 53:3. Să ne gândim doar ce a însemnat pentru Fiul unic născut al lui Dumnezeu să renunţe la bucuria de a sluji alături de Tatăl său şi să vină pe pământ să-şi dea viaţa pentru a elibera omenirea din păcat şi moarte! (Filip. 2:5–8) Doar astfel omenirea putea avea parte de iertarea completă a păcatelor. Jertfele de animale aduse sub Legea mozaică nu au făcut decât să prefigureze acest lucru (Evr. 10:1–4). Întrucât evreii aşteptau venirea promisului Mesia, măcar ei ar fi trebuit să-l onoreze pe Isus! (Ioan 6:14) Dar ‘l-au dispreţuit şi l-au socotit un nimic’, exact cum profeţise Isaia. Apostolul Ioan a scris: „El a venit la casa lui, dar ai lui nu l-au primit“ (Ioan 1:11). Apostolul Petru le-a spus evreilor: „Dumnezeul strămoşilor noştri l-a glorificat pe Slujitorul său, Isus, pe care voi l-aţi predat şi l-aţi renegat înaintea feţei lui Pilat, când el hotărâse să-l elibereze. Da, voi l-aţi renegat pe cel sfânt şi drept“ (Fap. 3:13, 14).

4. Cum ‘a cunoscut Isus boala’?

⁴ Isaia a profeţit că Isus avea ‘să cunoască boala’. Desigur şi Isus a obosit în timpul serviciului său pământesc, dar nu există dovezi că ar fi fost vreodată bolnav (Ioan 4:6). Cu toate acestea, el ‘a cunoscut bolile’ celor cărora le predica. Îi era milă de ei şi pe mulţi îi vindeca (Mar. 1:32–34). Isus a împlinit astfel profeţia: „A purtat bolile noastre şi a dus durerile noastre“ (Is. 53:4a; Mat. 8:16, 17).

‘Socotit bătut de Dumnezeu’

5. Cum au privit mulţi evrei moartea lui Isus, şi de ce l-a îndurerat mult pe Isus acest lucru?

⁵ Citeşte Isaia 53:4b. Mulţi dintre contemporanii lui Isus nu au înţeles de ce a trebuit el să sufere şi să moară. Ei credeau că Dumnezeu îl pedepsise (Mat. 27:38–44). Evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemie (Mar. 14:61–64; Ioan 10:33). Dar Slujitorul lui Iehova nu era nici păcătos, nici blasfemator. El îşi iubea foarte mult Tatăl. Şi, cu toate că până şi gândul că avea să moară acuzat de blasfemie l-a făcut să sufere mult, el s-a supus voinţei lui Iehova (Mat. 26:39).

6, 7. În ce sens ‘şi-a zdrobit’ Iehova Slujitorul fidel, şi de ce ‘i-a plăcut’ să facă acest lucru?

⁶ După cum a profeţit Isaia, mulţi credeau că Isus era ‘bătut de Dumnezeu’. Însă următoarele cuvinte ale lui Isaia ar putea părea surprinzătoare: „Lui Iehova i-a plăcut să-l zdrobească“ (Is. 53:10). Oare nu spusese Iehova despre Isus: „Iată! Slujitorul meu, . . . alesul meu, pe care sufletul meu l-a aprobat!“? (Is. 42:1) Prin urmare, de ce spune profeţia că lui Iehova i-a plăcut să-l zdrobească?

⁷ Ca să înţelegem această parte a profeţiei, trebuie să ne amintim că, sfidând suveranitatea lui Iehova, Satan a pus la îndoială loialitatea  tuturor slujitorilor lui Dumnezeu din cer şi de pe pământ (Iov 1:9–11; 2:3–5). Isus însă a dat cel mai bun răspuns la controversa ridicată de Satan rămânându-i fidel lui Iehova până la moarte. Fără îndoială, deşi le-a permis duşmanilor să-i omoare Fiul, Slujitorul său ales, Iehova a suferit la moartea lui. Totuşi, fidelitatea perfectă a Fiului său i-a bucurat foarte mult inima (Prov. 27:11). Iar bucuria îi era şi mai mare ştiind că moartea lui era spre binele oamenilor care se căiau (Luca 15:7).

„Străpuns pentru fărădelegea noastră“

8, 9. a) Cum a fost Isus „străpuns pentru fărădelegea noastră“? b) Cum a confirmat Petru acest lucru?

⁸ Citeşte Isaia 53:6. Asemenea unor oi rătăcite, oamenii păcătoşi bâjbâie căutând eliberarea din sclavia bolilor şi morţii moştenite de la Adam (1 Pet. 2:25). Întrucât sunt imperfecţi, descendenţii lui Adam nu pot recupera ceea ce a pierdut el cu bună ştiinţă (Ps. 49:7). Cu toate acestea, în marea sa iubire, „Iehova a făcut să cadă asupra lui [Isus] nelegiuirea noastră“, da, asupra Fiului său mult iubit şi Slujitorului său ales. Acceptând ‘să fie străpuns pentru fărădelegea noastră’ şi „zdrobit pentru nelegiuirile noastre“, Cristos a luat cu el pe stâlpul de tortură păcatele noastre şi a murit în locul nostru.

⁹ Apostolul Petru a scris: „La această cale aţi fost chemaţi, fiindcă şi Cristos a suferit pentru voi, lăsându-vă un model, ca să călcaţi cât mai exact pe urmele lui. El însuşi a purtat păcatele noastre în corpul său, pe stâlp, ca să terminăm cu păcatele şi să trăim pentru dreptate“. Petru citează apoi din profeţia lui Isaia: „Şi «prin rănile lui aţi fost vindecaţi»“ (1 Pet. 2:21, 24; Is. 53:5). Astfel, tuturor oamenilor păcătoşi li s-a oferit posibilitatea de a se împăca cu Dumnezeu: „Cristos a murit o dată pentru totdeauna pentru păcate, un om drept pentru cei nedrepţi, ca să vă conducă la Dumnezeu“ (1 Pet. 3:18).

‘Dus ca un miel la înjunghiere’

10. a) Ce a spus Ioan Botezătorul despre Isus? b) De ce i se aplicau pe bună dreptate lui Isus acest cuvinte?

¹⁰ Citeşte Isaia 53:7, 8. Când l-a văzut pe Isus apropiindu-se, Ioan Botezătorul a exclamat: „Iată Mielul lui Dumnezeu care înlătură păcatul lumii!“ (Ioan 1:29). Probabil că Ioan s-a gândit la cuvintele lui Isaia: „A fost dus ca o oaie la înjunghiere“ (Is. 53:7). Isaia a mai profeţit: „Şi-a vărsat sufletul în moarte“ (Is. 53:12). Să remarcăm că în noaptea când a instituit Comemorarea morţii sale, Isus le-a dat celor 11 apostoli fideli paharul cu vin şi a spus: „Acesta reprezintă «sângele legământului», sângele meu, care trebuie să fie vărsat în folosul multora pentru iertarea păcatelor“ (Mat. 26:28).

11, 12. a) Ce asemănare există între Isaac şi Isus? b) Ce nu trebuie să uităm despre Mai Marele Avraam, Iehova, cu ocazia Comemorării?

¹¹ La fel ca Isaac, Isus a fost dispus să-şi jertfească viaţa pe altarul lui Iehova, care reprezenta voinţa Tatălui său (Gen. 22:1, 2, 9–13; Evr. 10:5–10). Isaac a acceptat să fie adus ca jertfă, dar Avraam a fost cel care a vrut să aducă jertfa (Evr. 11:17). În mod asemănător, Isus a acceptat de bunăvoie să moară, dar Iehova a fost cel ce a stabilit cum avea să fie plătită răscumpărarea. Jertfirea Fiului său a fost o dovadă a iubirii profunde a lui Dumnezeu pentru omenire.

¹² Chiar Isus a spus: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). Iar apostolul Pavel a scris: „Dumnezeu ne arată iubirea sa prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi“ (Rom. 5:8). Prin urmare, deşi îl onorăm pe Cristos comemorându-i  moartea, nu trebuie să uităm că Iehova, Mai Marele Avraam, a făcut posibilă răscumpărarea. Noi comemorăm moartea lui Isus spre lauda lui Iehova.

Datorită Slujitorului ‘mulţi oameni sunt consideraţi drepţi’

13, 14. Cum ‘a făcut Slujitorul lui Iehova ca mulţi să fie consideraţi drepţi’?

¹³ Citeşte Isaia 53:11, 12. Iată ce a spus Iehova despre Slujitorul său ales: „Cel drept, slujitorul meu, va face ca mulţi oameni să fie consideraţi drepţi“. Cum avea să facă el acest lucru? La sfârşitul versetului 12 găsim un indiciu: Slujitorul „a intervenit pentru cei ce încalcă legea“. Toţi descendenţii lui Adam se nasc păcătoşi, adică „încalcă legea“. Drept rezultat, ei primesc „plata păcatului“, adică moartea (Rom. 5:12; 6:23). Aşadar, omul păcătos trebuie să se împace cu Iehova. Capitolul 53 din profeţia lui Isaia descrie cum avea Isus ‘să intervină’ în favoarea omenirii păcătoase: „Pedeapsa care trebuia să ne aducă pacea era asupra lui şi prin rănile sale suntem vindecaţi noi“ (Is. 53:5).

¹⁴ Luând asupra sa păcatele noastre şi dându-şi viaţa pentru noi, Cristos a făcut „ca mulţi oameni să fie consideraţi drepţi“. Pavel a scris: „Dumnezeu a găsit de cuviinţă ca toată plinătatea să locuiască în el şi ca prin el să împace din nou cu sine toate celelalte lucruri, fie lucrurile de pe pământ, fie lucrurile din ceruri, făcând pace prin sângele vărsat de el pe stâlpul de tortură“ (Col. 1:19, 20).

15. a) Ce sunt „lucrurile din ceruri“ menţionate de Pavel? b) Cine sunt singurii care au dreptul de a se împărtăşi din simbolurile de la Comemorare, şi de ce?

¹⁵ „Lucrurile din ceruri“ care se împacă cu Iehova pe baza sângelui vărsat al lui Isus sunt creştinii unşi, chemaţi să domnească alături de Cristos în cer. Creştinii „părtaşi la chemarea cerească“ sunt declaraţi „drepţi pentru viaţă“ (Evr. 3:1; Rom. 5:1, 18). Apoi, Iehova îi adoptă ca fii spirituali. Spiritul sfânt le arată clar că sunt „comoştenitori cu Cristos“, chemaţi să devină regi şi preoţi în Regatul ceresc (Rom. 8:15–17; Rev. 5:9, 10). Ei devin membri ai Israelului spiritual, „Israelul lui Dumnezeu“, şi intră într-un „legământ nou“ (Ier. 31:31–34; Gal. 6:16). Ca membri ai noului legământ, ei au dreptul să se împărtăşească din simbolurile de la Comemorare, inclusiv din paharul cu vin roşu despre care Isus a spus: „Paharul acesta reprezintă noul legământ, pe baza sângelui meu, care trebuie să fie vărsat în folosul vostru“ (Luca 22:20).

16. Ce sunt „lucrurile de pe pământ“, şi în ce sens ‘sunt considerate drepte’?

¹⁶ „Lucrurile de pe pământ“ sunt celelalte oi ale lui Cristos, care au speranţa de a trăi pentru totdeauna pe pământ. Şi pe acestea Slujitorul ales de Iehova ‘le face să fie considerate drepte’ de Iehova. Deoarece aceşti creştini manifestă credinţă în jertfa de răscumpărare a lui Cristos şi astfel ‘îşi spală robele şi le albesc în sângele Mielului’, Iehova îi declară drepţi, nu ca fii spirituali, ci ca prieteni,  dându-le minunata perspectivă de a supravieţui ‘necazului cel mare’ (Rev. 7:9, 10, 14; Iac. 2:23). Nefiind incluse în noul legământ şi, deci, neavând speranţa de a trăi în cer, aceste alte oi nu se împărtăşesc din simbolurile de la Comemorare, ci asistă cu respect la această sărbătoare.

Lăudat să fie Iehova şi Slujitorul aprobat de el!

17. Cum ne ajută analiza profeţiilor lui Isaia care îl au în prim plan pe Slujitorul lui Iehova să ne pregătim mintea pentru Comemorare?

¹⁷ Analiza profeţiilor din Isaia care îl au în prim plan pe Slujitorul lui Iehova ne ajută să ne pregătim mintea pentru Comemorarea morţii lui Cristos. Ne dă posibilitatea ‘să privim ţintă la Reprezentantul Principal al credinţei noastre şi Cel care o duce la perfecţiune’ (Evr. 12:2). Am învăţat că Fiul lui Dumnezeu nu s-a răzvrătit. Spre deosebire de Satan, lui Isus îi place să fie învăţat de Iehova şi îl recunoaşte ca Domn Suveran. Am observat că, în timpul serviciului său pământesc, el a avut înţelegere faţă de oamenii cărora le predica şi i-a vindecat atât din punct de vedere fizic, cât şi spiritual. A demonstrat ce va face ca Rege mesianic în noul sistem când „va stabili dreptatea pe pământ“ (Is. 42:4). Zelul pe care l-a arătat predicând Regatul ca „lumină a naţiunilor“ îi impulsionează pe toţi continuatorii săi să predice cu înflăcărare vestea bună pe întregul pământ (Is. 42:6).

18. Cum ne ajută profeţia lui Isaia să ne adâncim recunoştinţa faţă de Iehova şi de Slujitorul său fidel?

¹⁸ Profeţia lui Isaia ne ajută să înţelegem mai bine ce sacrificiu enorm a făcut Iehova trimiţându-şi Fiul pe pământ să sufere şi să moară pentru noi. Lui Iehova nu i-a făcut plăcere să-l vadă pe Isus suferind, dar şi-a găsit plăcere în fidelitatea absolută pe care a dovedit-o el până la moarte. Şi noi trebuie să ne bucurăm de tot ceea ce a făcut Isus: a dovedit că Satan este un mincinos, a sfinţit numele lui Iehova arătând că suveranitatea lui Iehova este legitimă, a luat păcatele noastre asupra sa şi a murit în folosul oamenilor. Astfel, turma mică, alcătuită din fraţii săi unşi, şi membrii clasei alte oi pot fi consideraţi cu toţii drepţi de Iehova. Aşadar, să venim la Comemorare cu inima plină de recunoştinţă pentru Iehova şi pentru Slujitorul său fidel!

Să ne amintim

• De ce spune profeţia că lui Iehova ‘i-a plăcut’ ca Fiul său ‘să fie zdrobit’?

• Cum a fost Isus „străpuns pentru fărădelegea noastră“?

• Cum ‘au fost consideraţi drepţi mulţi oameni’ datorită Slujitorului lui Iehova?

• Cum ne-a ajutat analiza profeţiilor lui Isaia care îl au în prim plan pe Slujitorul lui Iehova să ne pregătim mintea şi inima pentru Comemorare?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

„Era dispreţuit şi îl socoteam un nimic“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

„Şi-a vărsat sufletul în moarte“

[Legenda fotografiei de la pagina 29]

„Alte oi“ asistă cu respect la Comemorare