Salt la conţinut

Salt la cuprins

Predica de pe munte: Vă influenţează atitudinea?

Predica de pe munte: Vă influenţează atitudinea?

Predica de pe munte: Vă influenţează atitudinea?

„Acela pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu.“ (IOAN 3:34)

1, 2. Cu ce s-ar putea asemăna învăţăturile lui Isus din Predica de pe munte, şi de ce putem spune că acest discurs se bazează pe cuvintele lui Dumnezeu?

UNUL dintre cele mai mari diamante cunoscute la ora actuală este Steaua Africii. Are 530 de carate şi este o nestemată deosebit de preţioasă! Dar mult mai de preţ sunt nestematele spirituale din Predica de pe munte. Şi nu e de mirare, căci Sursa lor este Iehova! Referindu-se la Isus, Biblia spune: „Acela pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu“ (Ioan 3:34–36).

2 Deşi a ţinut probabil Predica de pe munte în mai puţin de jumătate de oră, Isus a citat de 21 de ori din opt cărţi ale Scripturilor ebraice. Prin urmare, s-a bazat întru totul pe cuvintele lui Dumnezeu. Să vedem cum putem aplica unele dintre nepreţuitele învăţături predate de preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu în acest discurs magistral.

„Fă mai întâi pace cu fratele tău“

3. După ce i-a avertizat pe discipoli cu privire la efectele dezastruoase ale mâniei, ce sfat le-a dat Isus?

3 Creştinii sunt fericiţi şi împăciuitori deoarece au spiritul sfânt al lui Dumnezeu, iar bucuria şi pacea sunt faţete ale rodului spiritului (Gal. 5:22, 23). Isus nu a dorit ca discipolii săi să-şi piardă pacea şi fericirea; prin urmare, i-a avertizat că mânia de durată poate aduce moartea. (Citeşte Matei 5:21, 22.) Apoi a spus: „Dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo, în faţa altarului, şi pleacă. Fă mai întâi pace cu fratele tău şi apoi, când te vei întoarce, oferă-ţi darul“ (Mat. 5:23, 24).

4, 5. a) La ce ‘dar’ se referea Isus în Matei 5:23, 24? b) De ce este important să facem pace cu un frate jignit?

4 „Darul“ la care se referea Isus era orice ofrandă adusă la templul din Ierusalim. De pildă, jertfele de animale erau importante, deoarece făceau parte din închinarea adusă lui Iehova de poporul său. Dar Isus a subliniat ceva mult mai important: Fă pace cu fratele jignit înainte de a-i aduce lui Dumnezeu o jertfă.

5 „A face pace“ înseamnă „a ajunge la o înţelegere“. Deci ce lecţie putem desprinde din cuvintele lui Isus? Felul în care îi tratăm pe alţii se răsfrânge în mod sigur asupra relaţiilor noastre cu Iehova (1 Ioan 4:20). Ofrandele aduse lui Dumnezeu în trecut nu aveau nicio valoare dacă cel ce le aducea nu-şi trata cum se cuvine aproapele. (Citeşte Mica 6:6–8.)

Importanţa umilinţei

6, 7. De ce avem nevoie de umilinţă dacă vrem să restabilim relaţiile cu un frate pe care l-am jignit?

6 Umilinţa ne e pusă la încercare când vrem să facem pace cu un frate jignit. Cei umili nu se ceartă cu fraţii de credinţă ca să-şi apere drepturile. Dacă ar face aşa, s-ar putea crea un climat nesănătos precum cel care exista în mijlocul creştinilor din Corintul antic. Referitor la situaţia respectivă, apostolul Pavel subliniază o idee care îndeamnă la reflecţie: „Faptul că aveţi procese unii cu alţii înseamnă înfrângerea voastră completă. De ce nu vă lăsaţi mai degrabă nedreptăţiţi? De ce nu vă lăsaţi mai degrabă păgubiţi?“ (1 Cor. 6:7).

7 Isus nu a spus că trebuie să mergem la un frate ca să-l convingem că el greşeşte iar noi avem dreptate. Obiectivul este de a restabili relaţiile dintre noi. Ca să facem pace trebuie să spunem cu sinceritate ce simţim şi să înţelegem că cealaltă persoană se simte rănită. În plus, dacă noi am greşit, trebuie să fim umili şi să ne cerem scuze.

„Dacă ochiul tău drept te face să te poticneşti“

8. Ce idee transmit cuvintele lui Isus din Matei 5:29, 30?

8 În Predica de pe munte, Isus a dat sfaturi înţelepte pe tema moralităţii. El ştia că trupul nostru imperfect ne poate pune viaţa în pericol. Prin urmare a spus: „Dacă ochiul tău drept te face să te poticneşti, scoate-l şi aruncă-l de la tine. Căci îţi este de mai mare folos să-ţi pierzi un mădular decât să-ţi fie aruncat tot corpul în Gheenă. Iar, dacă mâna ta dreaptă te face să te poticneşti, tai-o şi arunc-o de la tine. Căci îţi este de mai mare folos să-ţi pierzi un mădular decât să-ţi ajungă tot corpul în Gheenă“ (Mat. 5:29, 30).

9. Cum ne poate face ‘mâna sau ochiul să ne poticnim’?

9 „Ochiul“ reprezintă capacitatea de a ne concentra asupra unui lucru, iar „mâna“ se referă la ceea ce facem. Dacă nu suntem atenţi, aceste părţi ale corpului ne pot face ‘să ne poticnim’ şi ‘să nu mai umblăm cu Dumnezeu’ (Gen. 5:22; 6:9). Prin urmare, dacă suntem tentaţi să nu ascultăm de Iehova trebuie să luăm măsuri drastice, în sens simbolic să ne scoatem ochiul sau să ne tăiem mâna.

10, 11. Ce ne poate ajuta să evităm imoralitatea?

10 Cum ne putem abate ochii de la vederea lucrurilor imorale? Iov, un om temător de Dumnezeu, a spus: „Am făcut legământ cu ochii mei. Cum să-i dau o atenţie necuvenită unei fecioare?“ (Iov 31:1). Iov, bărbat căsătorit, era hotărât să nu încalce legile morale ale lui Dumnezeu. Indiferent că suntem căsătoriţi sau celibatari, noi trebuie să procedăm la fel. Ca să evităm imoralitatea trebuie să ne lăsăm călăuziţi de spiritul sfânt care produce stăpânire de sine în cei ce-l iubesc pe Dumnezeu (Gal. 5:22–25).

11 Aşadar, ar fi bine să ne întrebăm: „Permit ochilor să trezească în mine dorinţa de a mă uita la materiale imorale în cărţi, la televizor sau pe internet?“. Să ne amintim şi cuvintele lui Iacov: „Fiecare este încercat, fiind atras şi ademenit de propria lui dorinţă. Apoi dorinţa, când devine roditoare, dă naştere păcatului, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moartea“ (Iac. 1:14, 15). De fapt, dacă cineva dedicat lui Dumnezeu „priveşte insistent“, cu intenţii imorale, o persoană de sex opus, el trebuie să-şi scoată ochiul şi să-l arunce, altfel spus să facă schimbări radicale. (Citeşte Matei 5:27, 28.)

12. Ce sfat dat de Pavel ne poate ajuta să ne împotrivim dorinţelor imorale?

12 Şi mâinile ne pot face să încălcăm grav normele morale ale lui Dumnezeu, deci trebuie să fim ferm hotărâţi să rămânem curaţi pe plan moral. În acest sens, trebuie să dăm atenţie sfatului lui Pavel: „Omorâţi . . . mădularele corpului vostru care sunt pe pământ în ce priveşte fornicaţia, necurăţia, pofta sexuală, dorinţele rele şi lăcomia, care este idolatrie“ (Col. 3:5). Cuvântul „omorâţi“ arată că trebuie să luăm măsuri drastice să ne împotrivim dorinţelor imorale ale cărnii.

13, 14. De ce este esenţial să evităm gândurile şi faptele imorale?

13 Ca să nu moară, o persoană ar putea fi dispusă să-i fie amputat un membru al corpului. Dacă vrem să evităm gândirea şi faptele imorale care ne pot costa viaţa spirituală, este vital să ne scoatem ochiul sau să ne tăiem mâna, în sens figurativ. Doar păstrându-ne curaţi pe plan mintal, moral sau spiritual putem scăpa de distrugerea veşnică simbolizată de Gheenă.

14 Întrucât am moştenit păcatul şi suntem imperfecţi, trebuie să depunem eforturi să rămânem curaţi pe plan moral. Pavel a spus: „Îmi lovesc corpul cu pumnii şi îl conduc ca pe un sclav, ca nu cumva după ce le-am predicat altora să fiu eu însumi dezaprobat“ (1 Cor. 9:27). Să fim aşadar hotărâţi să aplicăm sfaturile lui Isus pe această temă ca nu cumva să ajungem vreodată să facem lucruri care trădează lipsă de recunoştinţă faţă de jertfa sa de răscumpărare (Mat. 20:28; Evr. 6:4–6).

„Fiţi darnici“

15, 16. a) Cum a fost Isus exemplu de generozitate? b) Ce idee transmit cuvintele lui Isus din Luca 6:38?

15 Prin învăţăturile şi exemplul său remarcabil, Isus ne-a învăţat să fim darnici. El a arătat multă generozitate acceptând să vină pe pământ în folosul omenirii imperfecte. (Citeşte 2 Corinteni 8:9.) A renunţat de bunăvoie la gloria din cer ca să devină om şi să-şi dea viaţa pentru oamenii păcătoşi. Astfel, unii aveau să ajungă bogaţi în ceruri, adică să devină comoştenitori cu el în Regat (Rom. 8:16, 17). Isus a mai îndemnat la generozitate spunând:

16 „Fiţi darnici şi vi se va da. Vi se va turna în poală o măsură bună, îndesată, scuturată şi care dă pe dinafară. Căci cu măsura cu care măsuraţi vi se va măsura înapoi.“ (Luca 6:38) Expresia „a turna în poală“ se referă la obiceiul unor negustori de a umple cu marfă poala veşmântului unui cumpărător, legată la brâu cu o cingătoare. Faptele spontane de generozitate ne pot aduce în schimb „o măsură bună“, probabil când ajungem în nevoie (Ecl. 11:2).

17. Cum a dat Iehova cel mai bun exemplu de generozitate, şi cum ne aduce generozitatea bucurie?

17 Iehova îi iubeşte şi îi răsplăteşte pe cei ce dăruiesc cu bucurie. El este cel mai bun exemplu în acest sens dându-l pe Fiul său unic-născut „pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). Pavel a scris: „Cine seamănă cu generozitate va şi secera cu generozitate. Fiecare să facă aşa cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău, nici din constrângere, fiindcă Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce dă cu bucurie“ (2 Cor. 9:6, 7). Dăruind din timpul, energia şi resursele noastre financiare ca să promovăm închinarea adevărată vom simţi în mod cert bucurie şi vom fi răsplătiţi din belşug. (Citeşte Proverbele 19:17; Luca 16:9.)

„Nu trâmbiţa înaintea ta“

18. În ce situaţie ‘nu vom avea nicio răsplată de la Tatăl ceresc’?

18 „Aveţi mare grijă să nu vă arătaţi dreptatea în faţa oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei. Altfel nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.“ (Mat. 6:1) Prin ‘dreptate’, Isus se referea la o conduită în armonie cu voinţa divină. El nu a vrut să spună că în public nu trebuie să facem fapte bune, căci tot el îi îndemnase pe discipoli: „Să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor“ (Mat. 5:14–16). Dar ‘nu vom avea nicio răsplată de la Tatăl ceresc’ dacă facem fapte bune doar ‘ca să fim văzuţi’ şi admiraţi de alţii, asemenea actorilor din piesele de teatru. Dacă acestea ne sunt motivaţiile, nu vom avea parte nici de o prietenie strânsă cu Dumnezeu, nici de binecuvântări eterne sub domnia Regatului.

19, 20. a) Ce a vrut să spună Isus prin expresia „când faci daruri de îndurare, nu trâmbiţa înaintea ta“? b) Ce a vrut să spună prin expresia „să nu ştie stânga ta ce face dreapta“?

19 Dacă avem o atitudine corectă vom da curs sfatului lui Isus: „De aceea, când faci daruri de îndurare, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac ipocriţii în sinagogi şi pe străzi, ca să fie glorificaţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat deja răsplata din plin“ (Mat. 6:2). ‘Darurile de îndurare’ erau donaţii în sprijinul celor nevoiaşi. (Citeşte Isaia 58:6, 7.) Isus şi apostolii aveau un fond comun pe care îl foloseau ca să-i ajute pe săraci (Ioan 12:5–8; 13:29). Când a spus cele de mai sus, Isus a folosit de fapt o hiperbolă căci nimeni nu suna din trâmbiţă când le făcea daruri săracilor. Prin urmare, nu trebuie să fim ca fariseii, adică să facem paradă de generozitate. Isus i-a numit ipocriţi pentru că se lăudau cu actele lor de caritate „în sinagogi şi pe străzi“ şi a spus că ‘îşi luaseră deja răsplata din plin’. Aşadar n-aveau să se aleagă decât cu admiraţia oamenilor şi probabil cu un loc de cinste lângă rabinii din sinagogă, căci de la Iehova nu căpătau nimic (Mat. 23:6). Dar cum trebuiau să procedeze discipolii lui Isus?

20 „Dar tu, când faci daruri de îndurare, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, pentru ca darurile tale de îndurare să fie în ascuns. Atunci Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.“ (Mat. 6:3, 4) Când facem ceva, ne folosim de obicei de ambele mâini. Aşadar, prin expresia „să nu ştie stânga ta ce face dreapta“ înţelegem că nu trebuie să ne lăudăm cu faptele bune, nici măcar faţă de cei apropiaţi.

21. Cum ne va răsplăti Cel care vede în ascuns?

21 Se poate spune că facem ‘daruri de îndurare în ascuns’ când nu ne lăudăm cu faptele noastre bune. Iar Tatăl ceresc „care vede în ascuns“ ne va răsplăti. Fiind în ceruri, Iehova e ascuns ochilor noştri (Ioan 1:18). Cum ne va răsplăti Cel care vede în ascuns? Printre altele, ne va permite să fim în relaţii bune cu el, ne va ierta păcatele şi ne va da viaţă veşnică (Prov. 3:32; Ioan 17:3; Ef. 1:7). Şi nu sunt aceste daruri mult mai valoroase decât admiraţia oamenilor?

Cuvinte care trebuie preţuite

22, 23. De ce trebuie să preţuim cuvintele lui Isus?

22 Predica de pe munte conţine o mulţime de nestemate spirituale. Fără îndoială, cuvintele lui Isus au mare valoare şi ne pot aduce bucurie în pofida necazurilor cu care ne-am putea confrunta în această lume. Cât de fericiţi vom fi dacă îi vom preţui cuvintele şi dacă ne vom lăsa modelaţi de ele!

23 Toţi cei ce ‘aud şi pun în practică’ învăţăturile lui Isus vor fi binecuvântaţi. (Citeşte Matei 7:24, 25.) Să fim aşadar hotărâţi să le privim cu toată seriozitatea! Alte aspecte din Predica de pe munte vor fi analizate în articolul următor.

Cum aţi răspunde?

• De ce este important ‘să facem pace’ cu un frate jignit?

• Ce putem face ca ‘ochiul nostru drept’ să nu ne poticnească?

• Cu ce atitudine trebuie să dăruim?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Ce bine este ‘să facem pace’!

[Legenda ilustraţiei/fotografiei de la paginile 12, 13]

Iehova îi binecuvântează pe cei ce dăruiesc cu bucurie