Seminţele adevărului cad pe un sol îndepărtat

REPUBLICA Tuvină (Rusia) se află în extremitatea sudică a Siberiei, învecinându-se la est şi la sud cu Mongolia. Mulţi localnici trăiesc în comunităţi izolate în care se ajunge greu cu mesajul despre Regat. Însă, cu ceva timp în urmă, un grup de persoane din zone îndepărtate ale republicii au venit în capitală, Kâzâl, pentru a participa la un seminar pe o anumită temă. Maria, o pionieră de aici, a aflat de sosirea lor şi s-a gândit că putea folosi acest rar prilej ca să le împărtăşească vestea bună.

Ea ne povesteşte: „La şcoala unde predau s-a organizat un seminar despre tratarea dependenţei de substanţe. Aveau să participe în jur de 50 de persoane din cele mai îndepărtate regiuni ale republicii. Printre ele se numărau profesori, psihologi şi asistenţi de la protecţia copilului“. Pentru Maria, această şedinţă a fost atât o oportunitate, cât şi o provocare, deoarece iată ce spune ea: „Sunt timidă din fire şi nu mi-e uşor să predic informal. Dar l-am rugat pe Iehova să-mi dea curaj ca să nu-mi fie frică să depun mărturie“. A reuşit să facă ce şi-a propus?

Maria continuă: „Am găsit o revistă Treziţi-vă! care dezbătea subiectul fobiilor. «Un psiholog ar fi interesat de asta», m-am gândit, aşa că am luat-o la şcoală. În acea zi, una dintre profesoarele de la seminar a venit în cabinetul meu. I-am oferit revista, iar ea a primit-o cu bucurie. De fapt, chiar mi-a mărturisit că are o fobie. A doua zi, i-am adus volumul I din cartea Tinerii se întreabă — Răspunsuri practice. A acceptat-o şi pe aceasta cu plăcere. Atunci m-am gândit că poate şi alţi profesori ar vrea să o citească. Am luat la şcoală o cutie întreagă cu cărţi Tinerii se întreabă, precum şi alte publicaţii“. Cutia s-a golit numaidecât. Maria explică: „Câţiva colegi ai profesoarei căreia îi oferisem cartea au intrat la mine în cabinet să mă întrebe: «Unde se distribuie cărţile?»“. Ei bine, veniseră exact unde trebuia!

Seminarul s-a încheiat într-o sâmbătă. Întrucât nu lucra atunci, Maria a pus literatură biblică pe câteva mese din cabinet şi a scris pe o tablă: „Dragi profesori, puteţi lua literatură pentru voi şi alţii cărora le-ar plăcea s-o citească. Aceste publicaţii extraordinare vă vor ajuta să aveţi succes în munca voastră şi vă vor întări relaţiile cu familia“. Ce s-a întâmplat apoi? „Mai târziu, când am trecut pe la cabinet, am văzut că fuseseră luate aproape toate publicaţiile. Am adus imediat alte cărţi şi reviste.“ Până la sfârşitul seminarului, Maria a dat 380 de reviste, 173 de cărţi şi 34 de broşuri. Cei care le-au luat s-au întors cu ele în regiunile izolate unde locuiau şi lucrau. Maria spune: „Sunt foarte bucuroasă că seminţele adevărului au ajuns acum în cele mai îndepărtate colţuri din Republica Tuvină!“ (Ecl. 11:6).

[Harta de la pagina 32]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

RUSIA

REPUBLICA TUVINĂ