„Fiţi în pace cu toţi oamenii“
„Fiţi în pace cu toţi oamenii“
„Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, fiţi în pace cu toţi oamenii.“ (ROM. 12:18)
1, 2. a) Ce avertisment le-a dat Isus continuatorilor săi? b) Unde găsim sfaturi privitoare la modul în care trebuie să reacţionăm în faţa opoziţiei?
ISUS i-a avertizat pe continuatorii săi că se vor confrunta cu opoziţie din partea naţiunilor lumii, iar în seara dinaintea morţii sale a explicat şi de ce. El le-a spus apostolilor: „Dacă aţi face parte din lume, lumea ar iubi ce este al ei, dar, fiindcă nu faceţi parte din lume, ci eu v-am ales din lume, de aceea lumea vă urăşte“ (Ioan 15:19).
2 Apostolul Pavel a trecut prin situaţii care au confirmat adevărul cuvintelor lui Isus. În a doua scrisoare către tânărul său însoţitor Timotei, el a scris: „Tu ai urmat îndeaproape învăţătura mea, modul meu de viaţă, scopul meu, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, iubirea mea, perseverenţa mea, persecuţiile mele, suferinţele mele“. Apoi, Pavel a adăugat: „De fapt, toţi cei care doresc să trăiască cu devoţiune sfântă în Cristos Isus vor fi şi ei persecutaţi“ (2 Tim. 3:10–12). În capitolul 12 al scrisorii către creştinii din Roma, Pavel le-a dat acestora sfaturi înţelepte privitoare la modul în care trebuiau să reacţioneze în faţa opoziţiei. Cuvintele sale ne sunt de folos şi nouă, celor ce trăim în timpul sfârşitului.
„Faceţi lucruri . . . bune“
3, 4. Cum poate fi aplicat sfatul din Romani 12:17 a) în familiile divizate pe plan religios? b) în relaţiile cu semenii?
3 (Citeşte Romani 12:17.) Pavel ne sfătuieşte să nu răspundem cu aceeaşi monedă când cineva se poartă urât cu noi. Acest sfat este deosebit de important în familiile divizate pe plan religios. Partenerul creştin nu cedează tentaţiei de a răspunde în acelaşi fel când i se adresează cuvinte jignitoare sau este tratat într-un mod lipsit de amabilitate. Faptul de ‘a întoarce rău pentru rău’ nu duce la nimic bun; dimpotrivă, nu face altceva decât să înrăutăţească situaţia.
4 Pavel recomandă o cale mai înţeleaptă: „Faceţi lucruri pe care toţi oamenii le consideră bune“. În familie, o soţie care este amabilă cu soţul ei când acesta face remarci negative la adresa convingerilor ei poate preveni o ceartă (Prov. 31:12). Carlos, care slujeşte în prezent la Betel, povesteşte cum a învins mama lui opoziţia înverşunată a tatălui său. Ea a păstrat o atitudine amabilă şi s-a ocupat bine de treburile casei. În plus, spune el, „mama ne-a încurajat pe noi, copiii, să fim întotdeauna respectuoşi cu tata. Ea insista să joc cu el boules (un joc franţuzesc) chiar dacă mie nu-mi plăcea acest joc. Dar asta îl bine dispunea“. În cele din urmă, tatăl a început să studieze Biblia şi s-a botezat. Dar sfatul de a face „lucruri pe care toţi oamenii le consideră bune“ se dovedeşte util nu numai în familie. De exemplu, oferindu-le ajutor practic semenilor în caz de dezastru natural, Martorii lui Iehova au învins deseori prejudecăţile.
Să învingem opoziţia ‘îngrămădind cărbuni aprinşi’
5, 6. a) Ce înseamnă a îngrămădi „cărbuni aprinşi“ pe capul unui duşman? b) Relataţi o experienţă locală care să arate că aplicarea sfatului din Romani 12:20 poate aduce rezultate frumoase.
5 (Citeşte Romani 12:20.) Când a scris îndemnul din Romani 12:20, se pare că Pavel s-a gândit la Proverbele 25:21, 22, unde se spune: „Dacă celui ce te urăşte îi este foame, dă-i să mănânce pâine, iar dacă-i este sete, dă-i să bea apă, căci astfel strângi cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Iehova te va răsplăti“. Prin sfatul pe care l-a dat, Pavel n-a vrut să transmită ideea că acei cărbuni figurativi aveau rolul de a-l pedepsi sau de a-l face de ruşine pe împotrivitor. Mai degrabă, proverbul, precum şi cuvintele asemănătoare ale lui Pavel din Romani amintesc de o străveche metodă de extragere a metalelor din minereu. Un erudit englez din secolul al XIX-lea, Charles Bridges, a scris: „Puneţi între două straturi metalul greu de prelucrat; nu-l puneţi doar pe foc, ci îngrămădiţi cărbuni aprinşi pe el. Puţine inimi sunt atât de dure, încât să nu se înmoaie sub acţiunea puternică a iubirii fierbinţi, pline de abnegaţie şi de răbdare“.
6 Asemenea ‘cărbunilor aprinşi’, actele de bunătate pot înmuia inima împotrivitorilor. Îi pot determina să renunţe la atitudinea ostilă şi să privească cu ochi mai buni poporul lui Iehova şi mesajul biblic pe care îl predică. Apostolul Petru a scris: „Să aveţi o purtare excelentă printre naţiuni, pentru ca, în ceea ce vorbesc despre voi ca despre nişte răufăcători, ele, datorită lucrărilor voastre bune la care sunt martore, să-l glorifice pe Dumnezeu în ziua inspecţiei sale“ (1 Pet. 2:12).
„Fiţi în pace cu toţi oamenii“
7. Ce este pacea pe care le-o lasă Cristos discipolilor săi, şi ce ar trebui să ne îndemne ea să facem?
7 (Citeşte Romani 12:18.) În noaptea dinaintea morţii sale, Isus le-a spus apostolilor: „Vă las pacea, vă dau pacea mea“ (Ioan 14:27). Pacea pe care le-o lasă Cristos discipolilor săi este calmul interior pe care aceştia îl simt ştiind că sunt iubiţi şi aprobaţi de Iehova Dumnezeu şi de Fiul său. Această pace lăuntrică ar trebui să ne îndemne să trăim în pace cu ceilalţi. Adevăraţii creştini iubesc pacea şi sunt împăciuitori (Mat. 5:9).
8. Cum putem fi împăciuitori în familie şi în congregaţie?
8 O modalitate de a fi împăciuitori în familie este să rezolvăm neînţelegerile cât mai repede cu putinţă pentru ca lucrurile să nu se agraveze (Prov. 15:18; Ef. 4:26). La fel trebuie să procedăm şi în congregaţia creştină. Apostolul Petru pune în legătură faptul de a urmări pacea cu înfrânarea limbii (1 Pet. 3:10, 11). Şi Iacov, după ce a dat sfaturi ferme privitoare la folosirea cu înţelepciune a limbii şi la necesitatea de a evita gelozia şi spiritul de ceartă, a scris: „Înţelepciunea de sus este în primul rând castă, apoi paşnică, rezonabilă, gata să asculte, plină de îndurare şi de roade bune, nepărtinitoare, neipocrită. În plus, rodul dreptăţii este semănat în pace pentru cei care fac pace“ (Iac. 3:17, 18).
9. Deşi încercăm să fim „în pace cu toţi oamenii“, ce nu ar trebui să pierdem din vedere?
9 În Romani 12:18, Pavel arată că nu trebuie să fim împăciuitori doar cu membrii familiei sau cu membrii congregaţiei. El spune că trebuie să fim „în pace cu toţi oamenii“, adică şi cu vecinii, cu colegii de muncă sau de şcoală şi cu oamenii pe care îi întâlnim în lucrarea de predicare. Însă apostolul face următoarea specificaţie: „Dacă este posibil, atât cât depinde de voi“. Asta înseamnă că trebuie să facem tot ce este posibil în mod rezonabil pentru a fi „în pace cu toţi“, dar fără să încălcăm principiile drepte ale lui Dumnezeu.
Răzbunarea este a lui Iehova
10, 11. În ce sens ‘facem loc mâniei’, şi de ce este înţelept lucrul acesta?
10 (Citeşte Romani 12:19.) Noi trebuie ‘să ne stăpânim în situaţii rele’ şi să-i tratăm „cu blândeţe“ chiar şi pe „cei ce se împotrivesc“ lucrării şi mesajului nostru, inclusiv pe împotrivitorii înverşunaţi (2 Tim. 2:23–25). Pavel i-a sfătuit pe creştini să nu se răzbune singuri, ci ‘să facă loc mâniei’. La a cui mânie se referea Pavel? Evident, nu la mânia noastră, ci la mânia lui Dumnezeu. Noi ştim că nu trebuie să dăm frâu liber mâniei şi că nu avem dreptul să ne răzbunăm. Psalmistul a scris: „Lasă mânia şi părăseşte furia, nu te aprinde de mânie ca să faci răul“ (Ps. 37:8). Iar Solomon a dat următorul sfat: „Să nu zici: «Îi voi întoarce răul!» Speră în Iehova şi el te va salva“ (Prov. 20:22).
11 Aşadar, cum trebuie să reacţionăm când împotrivitorii ne fac rău? Este înţelept să-l lăsăm pe Iehova să-i pedepsească dacă şi când consideră el de cuviinţă. Pentru a nu lăsa nicio umbră de îndoială că se referea la mânia lui Iehova, Pavel a adăugat: „Este scris: «Răzbunarea este a mea, eu voi răsplăti, zice Iehova»“. (Compară cu Deuteronomul 32:35.) Dacă am încerca să ne răzbunăm singuri, am acţiona cu înfumurare, arogându-ne un drept pe care Iehova şi l-a rezervat lui însuşi. De asemenea, am arăta că nu avem încredere în promisiunea lui Iehova: „Eu voi răsplăti“.
12. Când se va dezvălui mânia lui Iehova, şi cum?
12 În primul capitol al Scrisorii către romani, Pavel a spus: „Mânia lui Dumnezeu se dezvăluie din cer împotriva oricărei impietăţi şi a oricărei nedreptăţi a oamenilor care înăbuşă pe nedrept adevărul“ (Rom. 1:18). Mânia lui Iehova se va dezvălui din cer prin intermediul Fiului său în timpul ‘necazului celui mare’ (Rev. 7:14). Ea va fi „dovada judecăţii drepte a lui Dumnezeu“, după cum a explicat Pavel într-o altă scrisoare inspirată: „Prin aceasta se înţelege că este drept ca Dumnezeu să-i răsplătească cu necaz pe cei care vă provoacă necaz, dar pe voi, care suferiţi necaz, cu alinare împreună cu noi la revelarea Domnului Isus din cer cu îngerii săi puternici, într-un foc năprasnic, când va aduce răzbunare peste cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu şi peste cei care nu ascultă de vestea bună despre Domnul nostru Isus“ (2 Tes. 1:5–8).
Să învingem răul prin bine
13, 14. a) De ce opoziţia nu ne ia prin surprindere? b) Cum îi putem binecuvânta pe cei ce ne persecută?
13 (Citeşte Romani 12:14, 21.) Având deplina încredere că Iehova îşi va realiza scopurile, noi nu ne îngrijorăm, ci ne concentrăm toate eforturile în lucrarea pe care ne-a încredinţat-o: predicarea ‘veştii bune despre regat’ „pe tot pământul locuit“ (Mat. 24:14). Ştim că această activitate creştină va stârni mânia duşmanilor noştri, întrucât Isus ne-a avertizat: „Veţi fi urâţi de toate naţiunile din cauza numelui meu“ (Mat. 24:9). De aceea, opoziţia nu ne ia prin surprindere şi nici nu ne descurajează. Apostolul Petru a scris: „Iubiţii mei fraţi, să nu fiţi tulburaţi de focul din mijlocul vostru, care este spre încercarea voastră, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva ciudat. Dimpotrivă, continuaţi să vă bucuraţi fiindcă sunteţi părtaşi la suferinţele lui Cristos“ (1 Pet. 4:12, 13).
14 În loc să nutrim resentimente faţă de cei ce ne persecută, noi încercăm să-i ajutăm să înţeleagă adevărul, fiind conştienţi că unii dintre ei acţionează din neştiinţă (2 Cor. 4:4). Ne străduim să dăm ascultare sfatului lui Pavel: „Binecuvântaţi-i în continuare pe cei ce vă persecută; binecuvântaţi şi nu blestemaţi“ (Rom. 12:14). Îi putem binecuvânta pe împotrivitori rugându-ne pentru ei. În Predica de pe munte, Isus a spus: „Continuaţi să-i iubiţi pe duşmanii voştri, să le faceţi bine celor ce vă urăsc, să-i binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi să vă rugaţi pentru cei ce vă insultă“ (Luca 6:27, 28). Apostolul Pavel a fost el însuşi dovada vie că un persecutor poate deveni un discipol fidel al lui Cristos şi un slujitor zelos al lui Iehova (Gal. 1:13–16, 23). Într-o altă scrisoare, el a spus: „Când suntem insultaţi, binecuvântăm; când suntem persecutaţi, suportăm; când suntem defăimaţi, implorăm cu blândeţe“ (1 Cor. 4:12, 13).
15. Care este cea mai bună modalitate de a învinge răul prin bine?
15 Prin urmare, adevăraţii creştini respectă sfatul menţionat în ultimul verset al capitolului 12 din Romani: „Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine“. Sursa răului este Satan Diavolul (Ioan 8:44; 1 Ioan 5:19). În revelaţia pe care i-a dat-o apostolului Ioan, Isus a dezvăluit faptul că fraţii săi unşi „l-au învins [pe Satan] datorită sângelui Mielului şi datorită cuvântului mărturiei lor“ (Rev. 12:11). Aşadar, cea mai bună modalitate de a-l învinge pe Satan şi influenţa rea pe care o exercită asupra actualului sistem este să facem binele prin lucrarea de mărturie, predicând vestea bună despre Regat.
Să ne bucurăm în speranţă
16, 17. Ce am învăţat din Romani, capitolul 12, cu privire la modul în care trebuie a) să ne trăim viaţa? b) să acţionăm în congregaţie? c) să-i tratăm pe împotrivitori?
16 Scurta analiză a capitolului 12 din scrisoarea lui Pavel către creştinii din Roma ne-a reamintit multe lucruri. Am învăţat că, în calitate de slujitori dedicaţi ai lui Iehova, trebuie să fim dispuşi să facem sacrificii. Îndemnaţi de spiritul lui Dumnezeu, noi facem sacrificii de bunăvoie, deoarece ne-am convins prin puterea raţiunii noastre că aceasta este voinţa lui Dumnezeu. Totodată, suntem înflăcăraţi de spirit şi ne folosim diferitele daruri cu zel. Slujim cu umilinţă şi modestie, făcând tot ce ne stă în putinţă pentru a păstra unitatea creştină. De asemenea, urmăm calea ospitalităţii şi manifestăm empatie.
17 Capitolul 12 din Romani ne-a dat multe sfaturi şi cu privire la modul în care trebuie să reacţionăm în faţa opoziţiei. Să nu plătim cu aceeaşi monedă, ci să le răspundem împotrivitorilor cu acte de bunătate. Atât cât este posibil, fără să încălcăm principiile biblice, să ne străduim să trăim în pace cu toţi oamenii: cu membrii familiei, cu membrii congregaţiei, cu vecinii, cu colegii de şcoală sau de muncă şi cu oamenii pe care îi întâlnim în predicare. Chiar şi când ne confruntăm cu împotrivire făţişă, să facem tot ce putem pentru a învinge răul prin bine, amintindu-ne că răzbunarea este a lui Iehova.
18. Care sunt cele trei îndemnuri din Romani 12:12?
18 (Citeşte Romani 12:12.) Pe lângă sfaturile practice şi înţelepte analizate până acum, Pavel mai dă trei îndemnuri. Întrucât nu putem face nimic fără ajutorul lui Iehova, apostolul ne sfătuieşte ‘să perseverăm în rugăciune’. Doar astfel vom putea ‘suporta în necazuri’. De asemenea, trebuie să păstrăm mereu în minte binecuvântările pe care ni le rezervă Iehova pentru viitor, ‘bucurându-ne în speranţa’ vieţii veşnice, fie în cer, fie pe pământ.
Recapitulare
• Cum trebuie să reacţionăm în faţa opoziţiei?
• Cu cine trebuie să fim împăciuitori, şi cum?
• De ce nu trebuie să ne răzbunăm singuri?
[Întrebări de studiu]
[Legenda fotografiei de la pagina 8]
Putem învinge prejudecăţile semenilor oferindu-le ajutor practic
[Legenda fotografiei de la pagina 9]
Te străduieşti să fii împăciuitor în congregaţie?