Să ne păstrăm bucuria în pofida problemelor

„Toţi cei ce se refugiază în [Iehova] se vor bucura, vor striga de bucurie pe timp indefinit.“ (PS. 5:11)

1, 2. a) Care sunt câteva lucruri care cauzează multă suferinţă în prezent? b) În afară de problemele cu care se confruntă omenirea în general, ce trebuie să îndure creştinii adevăraţi?

MARTORII LUI IEHOVA nu sunt scutiţi de problemele cu care se confruntă omenirea în general. Mulţi slujitori ai lui Iehova au avut de suferit din cauza războaielor, a criminalităţii sau a altor nedreptăţi. Dezastrele naturale, sărăcia, bolile şi moartea le aduc şi lor multă suferinţă. Cuvintele apostolului Pavel sunt cât se poate de justificate: „Ştim că toată creaţia continuă să geamă împreună şi să sufere împreună, până acum“ (Rom. 8:22). În plus, trebuie să suportăm efectele dureroase ale propriei imperfecţiuni. La fel ca regele David, şi noi am putea spune: „Nelegiuirile mele îmi acoperă capul; ca o povară grea, ele sunt prea grele pentru mine“ (Ps. 38:4).

² Pe lângă toate aceste probleme, creştinii adevăraţi poartă în mod figurativ un stâlp de tortură (Luca 14:27). La fel ca Isus, discipolii săi sunt ţinta urii şi a persecuţiei (Mat. 10:22, 23; Ioan 15:20; 16:2). Prin urmare, în timp ce aşteptăm binecuvântările lumii noi, trebuie să perseverăm şi să depunem multe eforturi pentru a-l urma pe Cristos (Mat. 7:13, 14; Luca 13:24).

3. De unde ştim că nu trebuie să ducem o viaţă plină de suferinţă pentru a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu?

³ Înseamnă oare că un creştin adevărat nu poate fi fericit, că nu se poate bucura de viaţă?  Ar trebui să ducem o viaţă tristă până va veni sfârşitul acestui sistem? Nicidecum! Iehova vrea să fim fericiţi în timp ce aşteptăm împlinirea promisiunilor sale. În repetate rânduri, Biblia îi descrie pe închinătorii adevăraţi drept oameni fericiţi. (Citeşte Isaia 65:13, 14.) „Toţi cei ce se refugiază în [Iehova] se vor bucura, vor striga de bucurie pe timp indefinit“, se spune în Psalmul 5:11. Într-adevăr, putem găsi bucurie, pace lăuntrică şi mulţumire chiar dacă ne confruntăm cu multe probleme. În continuare vom vedea cum ne poate ajuta Biblia să ne păstrăm bucuria chiar şi când trecem prin necazuri.

Iehova — ‘Fericitul Dumnezeu’

4. Ce simte Dumnezeu când voinţa sa nu este respectată?

⁴ Să ne gândim acum la Iehova. Fiind Dumnezeul Atotputernic, întregul univers este sub autoritatea sa. Iehova nu are nevoie de nimeni şi de nimic. Deşi are o putere inegalabilă, El trebuie să fi fost dezamăgit, într-o anumită măsură, când unul dintre fiii săi spirituali s-a răzvrătit şi a devenit Satan, fiind urmat şi de alţi îngeri. De asemenea, să ne gândim cât de îndurerat trebuie să fi fost Iehova când Adam şi Eva, capodopera creaţiei sale pământeşti, i-au întors spatele. De-atunci, miliarde de descendenţi ai primilor oameni au respins autoritatea lui Iehova (Rom. 3:23).

5. Ce anume l-a mâhnit pe Iehova de-a lungul timpului?

⁵ Răzvrătirea lui Satan continuă şi în prezent. De circa 6 000 de ani, Iehova vede pe pământ idolatrie, violenţă, crime şi perversiuni sexuale (Gen. 6:5, 6, 11, 12). De asemenea, el aude minciuni neruşinate şi blasfemii. Chiar şi slujitorii săi îl întristează uneori. Iată cum descrie Biblia o astfel de situaţie: „De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva lui în pustiu şi l-au mâhnit în deşert! De repetate ori l-au pus pe Dumnezeu la încercare, l-au îndurerat pe Sfântul lui Israel“ (Ps. 78:40, 41). Cu siguranţă, când slujitorii săi îi întorc spatele, Iehova este foarte îndurerat (Ier. 3:1–10). În plus, ori de câte ori se întâmplă lucruri care produc suferinţă, El este mâhnit. (Citeşte Isaia 63:9, 10.)

6. Cum procedează Dumnezeu când apar situaţii care îl mâhnesc?

⁶ Durerea şi dezamăgirea pe care le simte Iehova uneori nu-l împiedică să treacă la acţiune. Când lucrurile se complică, el intervine cu promptitudine pentru a limita consecinţele  problemei respective. Totodată, Iehova a luat măsuri pe termen lung pentru ca, în cele din urmă, scopul său să se împlinească. Având în vedere toate acestea, Iehova aşteaptă cu nerăbdare timpul când suveranitatea sa va fi justificată, ceea ce le va aduce mari binecuvântări închinătorilor săi loiali (Ps. 104:31). Într-adevăr, în pofida acuzaţiilor false care i s-au adus de-a lungul timpului, Iehova rămâne ‘fericitul Dumnezeu’ (1 Tim. 1:11; Ps. 16:11).

7, 8. Cum putem să-l imităm pe Iehova când ne confruntăm cu probleme?

⁷ Fără îndoială, nimeni nu se poate compara cu Iehova în ce priveşte capacitatea de a rezolva problemele. Totuşi, când trecem prin situaţii dificile, îl putem imita. Este normal să ne simţim descurajaţi când lucrurile nu merg bine, dar nu trebuie să rămânem în această stare. Întrucât suntem creaţi după chipul lui Iehova, avem capacitate de gândire şi înţelepciune practică. Acestea ne ajută să analizăm problemele şi să facem ceva ca să le rezolvăm, când este posibil.

⁸ În plus, pentru a face faţă problemelor vieţii este important să recunoaştem că unele situaţii pur şi simplu ne depăşesc. Dacă insistăm cu gândul asupra lor, vom simţi şi mai multă frustrare şi ne vom pierde bucuria pe care ne-o aduce închinarea adevărată, sub toate aspectele ei. După ce facem tot ce ne stă în putinţă pentru a rezolva o problemă, cel mai bine este să mergem mai departe şi să ne concentrăm asupra lucrurilor care merită eforturile noastre. Următoarele relatări biblice ilustrează cât se poate de bine această idee.

Este important să fim realişti

9. Cum s-a dovedit Ana realistă?

⁹ Să analizăm exemplul Anei, cea care a devenit în cele din urmă mama profetului Samuel. Ana era foarte tristă pentru că nu putea avea copii. Mai mult, din această cauză, ea era ţinta batjocurilor. Uneori, Ana era atât de descurajată, încât plângea şi nu mânca (1 Sam. 1:2–7). Odată, în timp ce se afla la sanctuar, Ana, al cărei ‘suflet era plin de amărăciune, s-a rugat lui Iehova şi a plâns mult’ (1 Sam. 1:10). După ce Ana şi-a vărsat inima înaintea lui Iehova, marele preot Eli s-a apropiat de ea şi i-a spus: „Du-te în pace, şi Dumnezeul lui Israel să îndeplinească cererea pe care i-ai făcut-o“ (1 Sam. 1:17). În acele momente, Ana a înţeles că făcuse tot ce-i stătea în putinţă. Ea a fost realistă, dându-şi seama că era peste puterile ei să rezolve problema cu care se confrunta. Apoi, ea „s-a dus pe drumul ei, a mâncat, iar faţa ei n-a mai fost îngrijorată“ (1 Sam. 1:18).

10. Ce atitudine realistă a avut Pavel când s-a confruntat cu o problemă pe care n-o putea rezolva?

¹⁰ Apostolul Pavel a avut o atitudine asemănătoare când a trecut prin necazuri. De exemplu, el a suferit foarte mult din cauza unui „spin în carne“, cum a numit el o problemă pe care trebuia s-o înfrunte (2 Cor. 12:7). În Biblie nu se spune ce fel de problemă avea Pavel. Totuşi, se arată că el a făcut tot ce a putut ca s-o înlăture, implorându-l de trei ori pe Iehova să-l ajute. Numai după aceea, Dumnezeu i-a dezvăluit lui Pavel că ‘spinul său în carne’ nu va fi înlăturat în mod miraculos. Pavel a acceptat acest lucru şi s-a concentrat asupra serviciului adus lui Iehova. (Citeşte 2 Corinteni 12:8–10.)

11. Cum ne ajută ‘rugăciunile şi implorările’ să facem faţă problemelor?

¹¹ Din aceste exemple nu înţelegem că ar trebui să încetăm să ne rugăm pentru problemele care ne cauzează suferinţă (Ps. 86:7). Dimpotrivă, Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciuni şi implorări împreună cu mulţumiri, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“. Cum va răspunde Iehova la cererile şi implorările noastre? Biblia spune: „Pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inima şi mintea prin Cristos Isus“ (Filip. 4:6, 7). E adevărat, probabil că Iehova nu va înlătura o anumită problemă.  Însă el poate să ne răspundă la rugăciuni îndrumându-ne mintea. Când ne rugăm cu privire la o anumită problemă, înţelegem cât de periculos este să ne îngrijorăm peste măsură.

‘Să găsim plăcere în a înfăptui voinţa lui Dumnezeu’

12. De ce perioadele lungi de descurajare ne-ar putea face mult rău?

¹² În Proverbele 24:10 se spune: „Te-ai descurajat în ziua necazului? Mică îţi va fi puterea“. Un alt proverb spune: „Din cauza durerii inimii, spiritul este abătut“ (Prov. 15:13). Unii fraţi ajung să fie atât de descurajaţi, încât renunţă la obiceiul de a citi din Biblie şi de a medita la cele citite. Rugăciunile lor devin mecanice şi poate că se izolează de ceilalţi fraţi de credinţă. Fără îndoială, perioadele lungi de descurajare ne-ar putea face mult rău (Prov. 18:1, 14).

13. Ce anume ne poate ajuta să înfruntăm descurajarea şi să găsim bucurie?

¹³ O atitudine pozitivă ne va ajuta să ne concentrăm asupra aspectelor care ne fac plăcere şi ne aduc bucurie. David a scris: „Îmi găsesc plăcerea în înfăptuirea voinţei tale, o, Dumnezeul meu“ (Ps. 40:8). Când trecem prin situaţii grele, să nu renunţăm niciodată la bunele obiceiuri legate de închinarea adevărată! De fapt, o modalitate de a lupta împotriva tristeţii este participarea la activităţi care ne aduc fericire. Iehova ne asigură că citirea cu regularitate a Cuvântului său şi meditarea asupra lui ne aduc fericire (Ps. 1:1, 2; Iac. 1:25). Atât în Sfintele Scripturi, cât şi la întrunirile creştine găsim ‘cuvinte plăcute’ care ne încurajează şi ne aduc bucurie (Prov. 12:25; 16:24).

14. Ce asigurare din partea lui Iehova constituie un motiv de bucurie pentru noi?

¹⁴ Iehova ne dă numeroase motive să fim bucuroşi. Promisiunea lui că ne va salva ne aduce multă fericire (Ps. 13:5). Ştim că, indiferent ce s-ar întâmpla cu noi în prezent, Iehova îi va răsplăti în cele din urmă pe cei care îl caută cu sinceritate. (Citeşte Eclesiastul 8:12.) Profetul Habacuc a exprimat această convingere în cuvinte emoţionante: „Chiar dacă smochinul  nu va înflori şi via nu va da rod, chiar dacă rodul măslinului va lipsi şi terasele nu vor da hrană, chiar dacă turma va pieri din ţarc şi nu va mai fi nicio cireadă în ocol, eu tot voi exulta în Iehova, mă voi înveseli în Dumnezeul salvării mele“ (Hab. 3:17, 18).

„Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Iehova!“

15, 16. Menţionaţi câteva daruri de la Dumnezeu de care ne putem bucura în timp ce aşteptăm binecuvântările lumii noi.

¹⁵ În timp ce aşteptăm minunatul viitor care ne este rezervat, Iehova vrea să ne bucurăm şi în prezent de lucrurile bune pe care ni le dă. Biblia spune: „Am înţeles că nimic nu este mai bun pentru [oameni] decât să fie veseli şi să facă binele în viaţă şi ca orice om să mănânce, să bea şi să se bucure de truda lui. Acesta este darul lui Dumnezeu“ (Ecl. 3:12, 13). ‘A face binele’ înseamnă, printre altele, a face fapte bune spre folosul altora. Isus a spus că este mai multă fericire în a da decât în a primi. Gesturile de bunătate faţă de partenerul de căsătorie şi faţă de copiii, părinţii sau rudele noastre ne aduc mari satisfacţii (Prov. 3:27). De asemenea, dacă suntem tandri, ospitalieri şi iertători cu fraţii noştri de credinţă, vom simţi multă bucurie şi vom fi plăcuţi în ochii lui Iehova (Gal. 6:10; Col. 3:12–14; 1 Pet. 4:8, 9). Iar dacă ne vom îndeplini serviciul sacru cu spirit de sacrificiu, vom primi multe recompense.

¹⁶ Cuvintele din Eclesiastul, citate mai sus, menţionează simple plăceri ale vieţii, cum ar fi mâncatul şi băutul. Aşadar, chiar şi atunci când trecem prin încercări putem găsi bucurie în lucrurile materiale primite de la Iehova. Mai mult, un apus de soare superb, un peisaj magnific, ghiduşiile puilor de animale şi alte minunăţii ale creaţiei nu costă nimic, dar ne umplu sufletul de admiraţie şi de bucurie. În timp ce reflectăm la toate acestea, iubirea noastră faţă de Iehova creşte tot mai mult, întrucât el este Cel care dă toate lucrurile bune.

17. a) Ce ne va aduce eliberare definitivă din necazuri? b) Cum putem găsi mângâiere până când vom fi eliberaţi?

¹⁷ Iubirea noastră pentru Dumnezeu, ascultarea de poruncile sale şi credinţa în jertfa de răscumpărare ne vor elibera complet de problemele specifice vieţii imperfecte şi ne vor călăuzi spre lumea nouă, unde vom simţi o bucurie veşnică (1 Ioan 5:3). Până atunci, găsim mângâiere ştiind că Iehova cunoaşte toate suferinţele noastre. David a scris: „Mă voi înveseli şi mă voi bucura datorită bunătăţii tale iubitoare, pentru că ai văzut necazul meu, ai ştiut despre strâmtorările sufletului meu“ (Ps. 31:7). Din iubire faţă de noi, Iehova ne va elibera din necazuri (Ps. 34:19).

18. De ce în poporul lui Dumnezeu trebuie să predomine bucuria?

¹⁸ În timp ce aşteptăm împlinirea promisiunilor lui Iehova, să continuăm să-l imităm pe fericitul Dumnezeu. Să nu permitem niciodată ca sentimentele negative să ne doboare din punct de vedere spiritual. Când apar probleme, să ne folosim capacitatea de gândire şi înţelepciunea practică. Iehova ne va ajuta să ne ţinem sub control sentimentele şi să facem tot ce este posibil pentru a reduce suferinţa afectivă cauzată de unele probleme. Să găsim fericire în lucrurile bune, atât materiale, cât şi spirituale, care vin de la El! Dacă vom fi ferm ataşaţi de Dumnezeu, vom fi bucuroşi, deoarece „fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Iehova!“ (Ps. 144:15)

Ce aţi învăţat?

• Cum putem să-l imităm pe Iehova când trecem prin situaţii dificile?

• Cum ne poate ajuta o atitudine realistă să facem faţă problemelor?

• Cum putem găsi plăcere în a înfăptui voinţa lui Dumnezeu în pofida problemelor?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 16]

Lucrurile care produc suferinţă îl mâhnesc pe Iehova

[Provenienţa fotografiilor]

© G.M.B. Akash/Panos Pictures

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Iehova ne ajută să găsim bucurie în viaţă