Salt la conţinut

Salt la cuprins

Să nu întristăm spiritul sfânt al lui Iehova

Să nu întristăm spiritul sfânt al lui Iehova

Să nu întristăm spiritul sfânt al lui Iehova

„Nu întristaţi spiritul sfânt al lui Dumnezeu, cu care aţi fost sigilaţi.“ (EF. 4:30)

1. a) Ce a făcut Iehova pentru milioane de oameni? b) Ce datorie avem?

IEHOVA a făcut ceva cu totul special pentru milioane de oameni care trăiesc în această lume agitată: le-a dat posibilitatea să se apropie de el prin intermediul lui Isus Cristos, Fiul său unic-născut (Ioan 6:44). Te-ai dedicat lui Dumnezeu şi trăieşti în armonie cu dedicarea ta? Înseamnă că şi tu te afli printre aceşti oameni. Întrucât te-ai botezat în numele spiritului sfânt, ai datoria să-i permiţi spiritului să-ţi influenţeze viaţa în toate aspectele ei (Mat. 28:19).

2. Ce întrebări vom analiza în continuare?

2 Noi, cei care ‘semănăm pentru spirit’, îmbrăcăm noua personalitate (Gal. 6:8; Ef. 4:17–24). Totuşi, apostolul Pavel ne sfătuieşte şi ne avertizează să nu întristăm spiritul sfânt. (Citeşte Efeseni 4:25–32.) În continuare vom analiza acest sfat. La ce s-a referit el când a vorbit despre întristarea spiritului sfânt? Cum ar putea o persoană dedicată lui Iehova să facă un asemenea lucru? Cum putem evita să întristăm spiritul sfânt?

Semnificaţia cuvintelor lui Pavel

3. Care este semnificaţia cuvintelor din Efeseni 4:30?

3 Mai întâi de toate, să remarcăm ce a scris Pavel în Efeseni 4:30: „Nu întristaţi spiritul sfânt al lui Dumnezeu, cu care aţi fost sigilaţi pentru ziua eliberării prin răscumpărare“. Pavel dorea ca fraţii săi dragi să nu-şi pună în pericol spiritualitatea. Ei fuseseră ‘sigilaţi cu spiritul lui Iehova pentru ziua eliberării prin răscumpărare’. Spiritul sfânt a fost şi continuă să fie un sigiliu, adică „acontul a ceea ce va veni“ pentru cei unşi care îşi păstrează integritatea (2 Cor. 1:22). Acest sigiliu dovedeşte că ei îi aparţin lui Dumnezeu şi că vor primi viaţă în cer. Numărul celor care sunt sigilaţi definitiv este de 144 000 (Rev. 7:2–4).

4. De ce este important să nu întristăm spiritul sfânt?

4 Cine întristează spiritul sfânt ar putea pierde, în cele din urmă, ajutorul şi îndrumarea forţei active a lui Dumnezeu. Acest lucru reiese din cuvintele lui David, rostite după ce a păcătuit cu Bat-Şeba. Plin de căinţă, David l-a implorat pe Iehova: „Nu mă respinge dinaintea feţei tale! Nu lua de la mine spiritul tău sfânt!“ (Ps. 51:11). Numai cei unşi care se dovedesc ‘fideli până la moarte’ vor primi „coroana“ vieţii nemuritoare în cer (Rev. 2:10; 1 Cor. 15:53). Dar şi creştinii cu speranţă pământească au nevoie de spirit sfânt pentru a-şi păstra integritatea faţă de Dumnezeu şi pentru a primi darul vieţii pe baza credinţei în jertfa de răscumpărare a lui Cristos (Ioan 3:36; Rom. 5:8; 6:23). Aşadar, cu toţii trebuie să avem grijă să nu întristăm spiritul lui Iehova.

Cum ar putea cineva să întristeze spiritul sfânt?

5, 6. Cum ar putea un creştin dedicat să întristeze spiritul lui Iehova?

5 În calitate de creştini dedicaţi, putem evita să întristăm spiritul sfânt. Cum anume? ‘Umblând şi trăind întotdeauna prin spirit.’ În felul acesta, nu permitem dorinţelor carnale nepotrivite să pună stăpânire pe noi şi nu dezvoltăm trăsături rele (Gal. 5:16, 25, 26). Însă această situaţie se poate schimba. Am putea ajunge să întristăm într-o anumită măsură spiritul lui Iehova. Cum anume? Alunecând treptat, poate fără să ne dăm seama, spre o conduită condamnată de Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

6 Dacă am acţiona mereu contrar îndrumării spiritului, am întrista spiritul sfânt, ceea ce ar însemna să-l întristăm pe Iehova, Sursa acestui spirit. Să analizăm în continuare Efeseni 4:25–32, pentru a vedea ce conduită trebuie să avem şi ce trebuie să facem pentru a nu întrista spiritul sfânt.

Cum putem evita să întristăm spiritul sfânt

7, 8. De ce nu trebuie să minţim?

7 Să nu minţim. În Efeseni 4:25, Pavel a scris: „Acum, că aţi înlăturat minciuna, spuneţi adevărul fiecare aproapelui său, pentru că suntem mădulare unii altora“. Întrucât suntem uniţi ca „mădulare unii altora“, nu trebuie să fim perfizi ori să încercăm să-i înşelăm pe fraţii noştri, pentru că ar fi ca şi cum i-am minţi. O persoană care persistă într-o astfel de conduită îşi va pierde în cele din urmă prietenia cu Iehova. (Citeşte Proverbele 3:32.)

8 Cuvintele şi acţiunile înşelătoare pot distruge unitatea congregaţiei. De aceea, trebuie să fim asemenea profetului Daniel, un om demn de încredere, care nu s-a făcut vinovat de nicio faptă necinstită (Dan. 6:4). De asemenea, să nu uităm cuvintele adresate de Pavel creştinilor cu speranţă cerească. El le-a spus că fiecare mădular al ‘corpului lui Cristos’ aparţine tuturor celorlalte mădulare şi i-a sfătuit să rămână în unitate cu ceilalţi continuatori unşi ai lui Isus, care evită minciuna (Ef. 4:11, 12). Şi cei care au speranţa de a trăi veşnic în Paradis pe pământ trebuie să spună adevărul, contribuind astfel la unitatea fraternităţii noastre mondiale.

9. De ce este vital să dăm ascultare cuvintelor din Efeseni 4:26, 27?

9 Să ne împotrivim Diavolului şi să nu-i dăm ocazia să ne facă rău pe plan spiritual (Iac. 4:7). Spiritul sfânt ne ajută să ne împotrivim lui Satan. De exemplu, ne putem împotrivi Diavolului ţinându-ne sub control mânia. Pavel a scris: „Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi! Să nu apună soarele peste mânia voastră şi să nu-i faceţi loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). Dar ce putem face când avem motive să ne mâniem? Să ne rugăm imediat în gând pentru a avea „un spirit calm“, străduindu-ne să manifestăm stăpânire de sine şi să nu acţionăm într-un mod care ar putea întrista spiritul lui Dumnezeu (Prov. 17:27). Să nu rămânem într-o stare de iritare, pentru a nu-i da lui Satan ocazia să ne determine să acţionăm greşit (Ps. 37:8, 9). O modalitate prin care ne împotrivim Diavolului este aceea de a rezolva imediat neînţelegerile, în armonie cu sfatul lui Isus (Mat. 5:23, 24; 18:15–17).

10, 11. De ce nu trebuie să furăm sau să fim necinstiţi?

10 Să nu cedăm niciodată tentaţiei de a fura sau de a fi necinstiţi. Pavel a scris cu privire la furt: „Hoţul să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească din greu, făcând cu mâinile lui o muncă bună, ca să aibă ce să-i dea celui în nevoie“ (Ef. 4:28). Dacă un creştin dedicat ar fura, el ‘ar pângări numele lui Dumnezeu’ dezonorând acest nume (Prov. 30:7–9). Nici chiar sărăcia nu justifică furtul. Cei care îl iubesc pe Dumnezeu şi îşi iubesc aproapele sunt conştienţi că furtul nu este niciodată justificat (Mar. 12:28–31).

11 Pavel nu ne spune doar ce nu trebuie să facem, ci şi ce trebuie să facem. Dacă trăim şi umblăm prin spirit sfânt, vom munci din greu ca să ne putem îngriji de familia noastră şi să avem ‘ce să-i dăm celui în nevoie’ (1 Tim. 5:8). Isus şi apostolii săi strângeau bani pentru a-i ajuta pe săraci, însă trădătorul Iuda Iscariot lua din aceşti bani (Ioan 12:4–6). Cu siguranţă, el nu a fost condus de spiritul sfânt. La fel ca Pavel, noi, cei îndrumaţi de spiritul lui Dumnezeu, „ne purtăm cinstit în toate“ (Evr. 13:18). Astfel vom evita să întristăm spiritul lui Iehova.

Alte modalităţi de a evita să întristăm spiritul sfânt

12, 13. a) Potrivit cu Efeseni 4:29, ce fel de vorbire trebuie să evităm? b) Cum ar trebui să fie vorbirea noastră?

12 Să avem grijă cum vorbim. Pavel a spus: „Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun pentru zidire, după cum este nevoie, ca să le dea celor care-l aud ce este folositor“ (Ef. 4:29). Şi de această dată, apostolul nu ne spune doar ce nu trebuie să facem, ci şi ce trebuie să facem. Dacă îi permitem spiritului sfânt să ne influenţeze, vom fi impulsionaţi să spunem ‘cuvinte pentru zidire, ca să le dăm celor care le aud ce este folositor’. Mai mult, din gura noastră nu va ieşi „niciun cuvânt stricat“. Termenul grecesc redat prin „stricat“ este folosit cu referire la carne, peşte sau fructe în curs de alterare. Aşa cum suntem dezgustaţi de alimentele alterate, tot aşa trebuie să urâm vorbirea condamnată de Iehova.

13 Vorbirea noastră trebuie să fie decentă, amabilă şi „dreasă cu sare“ (Col. 3:8–10; 4:6). Oamenii trebuie să vadă din modul în care vorbim că suntem diferiţi. Aşadar, să rostim mereu cuvinte ‘bune pentru zidire’ şi astfel vom fi în asentimentul psalmistului, care a cântat: „Vorbele gurii mele şi cugetarea inimii mele să fie plăcute înaintea ta, o, Iehova, Stânca mea şi Eliberatorul meu!“ (Ps. 19:14).

14. În armonie cu Efeseni 4:30, 31, ce anume trebuie să înlăturăm?

14 Să înlăturăm orice amărăciune, mânie, vorbire jignitoare şi răutate. După ce ne-a avertizat să nu întristăm spiritul lui Dumnezeu, Pavel a scris: „Orice amărăciune răutăcioasă, furie, mânie, strigăt şi vorbire jignitoare să fie înlăturate de la voi, împreună cu orice răutate“ (Ef. 4:30, 31). Ca oameni imperfecţi, cu toţii trebuie să ne străduim din răsputeri să ne ţinem sub control gândurile şi acţiunile. Dacă am da frâu liber ‘amărăciunii răutăcioase, furiei şi mâniei’, am întrista spiritul lui Dumnezeu. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi dacă am contabiliza greşelile pe care alţii le-au comis faţă de noi, dacă am avea resentimente şi dacă am refuza să ne împăcăm cu o persoană care ne-a jignit. Dacă am începe să ignorăm sfaturile Bibliei, am putea dezvolta trăsături care să ne facă să păcătuim împotriva spiritului, consecinţele fiind, bineînţeles, dezastruoase.

15. Ce trebuie să facem dacă cineva a greşit faţă de noi?

15 Să fim buni, plini de compasiune şi iertători. Pavel a scris: „Fiţi buni unii cu alţii, plini de o tandră compasiune, iertându-vă cu mărinimie unii pe alţii, aşa cum şi Dumnezeu, prin Cristos, v-a iertat cu mărinimie“ (Ef. 4:32). Chiar dacă ne simţim foarte răniţi din cauza unei greşeli pe care cineva a comis-o faţă de noi, trebuie să fim iertători, la fel ca Iehova (Luca 11:4). Să presupunem că un frate a spus ceva negativ despre tine. Îl abordezi pentru a rezolva situaţia ivită. El spune că îi pare sincer rău şi îşi cere iertare. Tu îl ierţi, însă trebuie să mai faci ceva. În Leviticul 19:18 se spune: „Să nu te răzbuni, nici să nu ţii duşmănie pe fiii poporului tău; să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Iehova“.

Trebuie să fim vigilenţi

16. Daţi un exemplu care să arate că ar putea fi necesar să facem unele schimbări pentru a nu întrista spiritul lui Iehova.

16 Când suntem singuri, am putea fi tentaţi să facem lucruri care îi displac lui Dumnezeu. Să presupunem că un frate ascultă muzică nepotrivită pentru un creştin. În cele din urmă, conştiinţa îl mustră deoarece a ignorat sfaturile Bibliei prezentate în publicaţiile ‘sclavului fidel şi prevăzător’ (Mat. 24:45). Probabil că se roagă în legătură cu această problemă şi îşi aminteşte cuvintele lui Pavel din Efeseni 4:30. Este ferm hotărât să nu facă vreun lucru ce ar putea întrista spiritul lui Dumnezeu. Prin urmare, decide să nu mai asculte muzică nepotrivită. Iehova binecuvântează o astfel de atitudine. Să avem deci grijă în permanenţă să nu întristăm spiritul lui Iehova.

17. Ce s-ar putea întâmpla dacă nu suntem vigilenţi şi nu ne rugăm?

17 Dacă nu suntem vigilenţi şi nu perseverăm în rugăciune, am putea cădea pradă unei practici necurate sau greşite prin care am întrista spiritul lui Iehova. Deoarece spiritul sfânt produce calităţi care sunt expresia personalităţii Tatălui nostru ceresc, a întrista spiritul înseamnă a-l întrista pe Iehova, lucru de care, bineînţeles, nu vrem să ne facem vinovaţi niciodată (Ef. 4:30). Scribii iudei din secolul I au păcătuit când i-au atribuit lui Satan miracolele înfăptuite de Isus. (Citeşte Marcu 3:22–30.) Acei duşmani ai lui Cristos ‘au spus blasfemii împotriva spiritului sfânt’ şi, astfel, au comis un păcat de neiertat. Fie ca niciodată să nu ajungem ca ei!

18. Cum putem şti că nu am comis un păcat de neiertat?

18 Întrucât nu vrem sub nicio formă să comitem un păcat de neiertat, trebuie să păstrăm viu în minte avertismentul lui Pavel de a nu întrista spiritul. Dar ce se poate spune în cazul în care ai comis un păcat grav? Dacă te-ai căit şi ai primit ajutor din partea bătrânilor, poţi trage concluzia că Dumnezeu te-a iertat şi că nu ai păcătuit împotriva spiritului sfânt. Cu ajutorul lui Dumnezeu poţi evita să întristezi din nou spiritul sfânt.

19, 20. a) Care sunt câteva lucruri pe care trebuie să le evităm? b) Ce ar trebui să fim hotărâţi să facem?

19 Prin intermediul spiritului sfânt, Dumnezeu promovează iubirea, bucuria şi unitatea în rândul poporului său (Ps. 133:1–3). De aceea, să nu întristăm spiritul clevetind sau spunând lucruri care ar submina respectul pentru păstorii numiţi de spirit (Fap. 20:28; Iuda 8). Dimpotrivă, să promovăm unitatea şi respectul reciproc în congregaţie. Să nu încurajăm formarea de „bisericuţe“ în poporul lui Dumnezeu. Pavel a scris: „Vă îndemn deci, fraţilor, în numele Domnului nostru Isus Cristos, să vorbiţi toţi în acelaşi fel şi să nu fie dezbinări între voi, ci să fiţi strâns uniţi în acelaşi gând şi aceeaşi opinie“ (1 Cor. 1:10).

20 Iehova doreşte şi poate să ne ajute să nu întristăm spiritul său. Să ne rugăm neîncetat pentru spirit sfânt şi să fim hotărâţi să nu-l întristăm! Să continuăm „să semănăm pentru spirit“, căutând cu toată sinceritatea îndrumarea sa acum şi pentru totdeauna!

Cum aţi răspunde?

• Ce înseamnă a întrista spiritul lui Dumnezeu?

• Cum ar putea o persoană dedicată lui Iehova să întristeze spiritul său?

• Cum putem evita să întristăm spiritul sfânt?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Rezolvaţi imediat neînţelegerile

[Legenda ilustraţiei de la pagina 31]

Care dintre aceste fructe caracterizează cel mai bine vorbirea ta?