Salt la conţinut

Salt la cuprins

Când partenerul de căsătorie te trădează

Când partenerul de căsătorie te trădează

Când partenerul de căsătorie te trădează

MARGARITA şi soţul ei, Raúl, i-au slujit împreună lui Iehova mulţi ani cu timp integral. * Însă, la scurt timp după naşterea primului lor copil, Raúl a început să se îndepărteze de Iehova. În cele din urmă, a adoptat o conduită imorală şi a fost exclus din congregaţie. Margarita spune: „Când mi s-au întâmplat toate astea, am crezut că o să mor. Eram sfâşiată de durere şi nu ştiam ce să fac“.

La puţin timp după căsătorie, şi Ioana a fost trădată de soţul ei, dar într-un alt fel. A devenit victima actelor de violenţă ale acestuia. Ioana spune: „Când soţul meu m-a lovit prima dată, am fost şocată, mi-a fost ruşine şi m-am simţit umilită. Soţul meu îşi făcuse obiceiul să mă lovească, iar apoi să mă implore să-l iert. Credeam că, întrucât eram creştină, trebuia să-l iert de fiecare dată şi să uit cele întâmplate. Mai mult, credeam că era o lipsă de loialitate să vorbesc cu altcineva despre problema noastră, chiar şi cu bătrânii de congregaţie. Situaţia a durat ani de zile. În tot acest timp am crezut că trebuia să existe o modalitate prin care să-l fac pe soţul meu să mă iubească. Când, în cele din urmă, ne-a părăsit pe mine şi pe fiica noastră, am avut impresia că dădusem greş şi că nu făcusem destul pentru a-mi salva căsnicia“.

Poate că eşti o soţie care, asemenea Margaritei şi Ioanei, întâmpini probleme de ordin afectiv, financiar şi spiritual din cauză că soţul tău te-a trădat. Sau poate că eşti un soţ care suferă pe plan afectiv deoarece soţia ta a fost infidelă. Nu există niciun dubiu, trăim ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’, aşa cum a prezis Biblia. Această profeţie arată că, „în zilele din urmă“, unitatea familiei avea să fie ameninţată, iar în multe cazuri afecţiunea naturală urma să dispară complet. În plus, unii aveau să pretindă în mod fals că îi slujesc lui Dumnezeu (2 Tim. 3:1–5). Adevăraţii creştini nu sunt scutiţi de aceste probleme. Aşadar, ce poţi face dacă partenerul de viaţă te-a trădat?

Priveşte-te aşa cum te priveşte Iehova

Poate că la început îţi este greu să crezi că persoana pe care o iubeşti a putut să-ţi facă un rău atât de mare. Ai putea chiar începe să te învinovăţeşti pentru conduita păcătoasă a partenerului.

Nu uita însă că până şi omul perfect Isus a fost trădat de o persoană în care a avut încredere şi pe care a iubit-o. Isus şi-a ales prietenii apropiaţi, apostolii, după ce a meditat şi s-a rugat mult. Pe atunci, toţi cei doisprezece erau slujitori ai lui Iehova demni de încredere. Nu încape nicio îndoială că Isus a fost profund îndurerat când Iuda „a ajuns trădător“ (Luca 6:12–16). Totuşi, Iehova nu l-a învinuit pe Isus pentru ce a făcut Iuda.

E adevărat, niciun partener de căsătorie nu este perfect; amândoi fac greşeli. Sub inspiraţie divină, un psalmist a scris pe bună dreptate: „Dacă te-ai uita la nelegiuiri, o, Iah, o, Iehova, cine ar putea să stea în picioare?“ (Ps. 130:3). Imitându-l pe Iehova, ambii parteneri trebuie să fie gata să-şi ierte unul altuia greşelile (1 Pet. 4:8).

Totuşi, „fiecare dintre noi îi va da socoteală despre sine lui Dumnezeu“ (Rom. 14:12). Dacă unul dintre parteneri îşi face un obicei din a jigni sau din a se purta violent, el este cel care îi va da socoteală lui Dumnezeu. Iehova condamnă violenţa şi vorbirea jignitoare. De aceea, nu există nicio justificare pentru un comportament lipsit de iubire şi de respect faţă de partenerul de viaţă (Ps. 11:5; Ef. 5:33; Col. 3:6–8). De fapt, dacă un creştin are izbucniri de mânie repetate şi nu vrea să se schimbe, arătând că se căieşte, trebuie să fie exclus din congregaţie (Gal. 5:19–21; 2 Ioan 9, 10). Partenerul său de căsătorie nu trebuie să se simtă vinovat pentru că le aduce la cunoştinţă bătrânilor o astfel de conduită nebiblică. Iehova manifestă compasiune faţă de victimele unui tratament crud.

Soţul sau soţia care comite adulter păcătuieşte nu numai împotriva partenerului nevinovat, ci şi împotriva lui Iehova (Mat. 19:4–9; Evr. 13:4). Dacă partenerul nevinovat se străduieşte să trăiască potrivit principiilor biblice, nu trebuie să se simtă vinovat pentru păcatul celuilalt, care l-a trădat comiţând adulter.

Nu uita că Iehova ştie ce simţi. El s-a descris ca fiind ‘proprietarul conjugal’ al naţiunii Israel. Cuvântul său conţine multe pasaje emoţionante care transmit durerea pe care a simţit-o el din cauza adulterului spiritual comis de poporul său (Is. 54:5, 6; Ier. 3:1, 6–10). Dacă ai fost trădat în vreun fel de partenerul de viaţă, fii sigur că Iehova ştie câte lacrimi ai vărsat (Mal. 2:13, 14). El ştie câtă nevoie ai de mângâiere şi de încurajare!

Cum oferă Iehova mângâiere

Un mijloc folosit de Iehova pentru a-ţi oferi mângâiere este congregaţia creştină. Ioana a primit un astfel de ajutor. Iată ce îşi aminteşte ea: „Supraveghetorul de circumscripţie a venit să viziteze congregaţia din care fac parte într-un moment când mă simţeam foarte descurajată. Ştia că eram deprimată pentru că soţul meu intentase divorţ. De aceea, şi-a făcut timp pentru a mă ajuta să meditez asupra unor versete, cum ar fi 1 Corinteni 7:15. Acestea, precum şi cuvintele sale pline de căldură, m-au ajutat să alung sentimentele de vinovăţie şi să-mi recapăt într-o anumită măsură pacea lăuntrică“. *

Şi Margarita, menţionată mai înainte, a simţit cum Iehova oferă ajutor practic prin intermediul congregaţiei. Ea spune: „Când am înţeles clar că soţul meu nu avea de gând să se căiască, am luat copiii şi m-am mutat în alt oraş, unde am închiriat un apartament. A doua zi, în timp ce desfăceam bagajele copleşită de tristeţe, cineva a bătut la uşă. Am crezut că era doamna de alături, de la care închiriasem locuinţa. Spre uimirea mea, era sora care studiase Biblia cu mama şi care ajutase familia noastră să cunoască adevărul. Acum studia Biblia cu proprietara locuinţei în care mă aflam. Bineînţeles, nu se aştepta să mă întâlnească acolo. M-am bucurat foarte mult. I-am povestit prin ce trecusem şi am plâns împreună. Ea s-a îngrijit să asistăm la întrunire chiar în acea zi. Congregaţia ne-a primit cu căldură, iar bătrânii au luat măsuri pentru a mă ajuta să mă îngrijesc de spiritualitatea familiei mele“.

Cum pot ajuta alţii

Membrii congregaţiei pot oferi sprijin practic în multe feluri. De exemplu, pentru că Margarita trebuia să-şi caute un loc de muncă, o familie din congregaţie s-a oferit să aibă uneori grijă de copiii ei după orele de şcoală.

Margarita spune: „Apreciez în mod deosebit dispoziţia fraţilor şi a surorilor de a mă însoţi pe mine şi pe copiii mei în lucrarea de predicare“. Printr-un astfel de ajutor practic, membrii congregaţiei ‘îşi poartă poverile unii altora’ şi ‘împlinesc legea lui Cristos’ (Gal. 6:2).

Cei care suferă din cauza păcatelor partenerului apreciază cu adevărat acest fel de ajutor practic. Monica a fost părăsită de soţul ei, care a lăsat-o cu o datorie de 10 000 de euro şi cu patru copii. Ea spune: „Fraţii şi surorile au fost foarte iubitori. Nu ştiu cum m-aş fi descurcat fără ajutorul lor. Iehova mi-a scos în cale nişte fraţi minunaţi, care au avut multă grijă de copiii mei. Datorită ajutorului primit, am bucuria să-i văd progresând spre maturitate spirituală. Bătrânii m-au sfătuit şi m-au ascultat ori de câte ori am avut nevoie“ (Mar. 10:29, 30).

O persoană iubitoare îşi va da seama când nu este potrivit să discute cu prietenul său despre experienţa neplăcută a acestuia (Ecl. 3:7). Margarita spune: „De cele mai multe ori discutam cu surorile din noua congregaţie despre predicare, despre studii biblice, despre copii, adică despre orice în afară de problemele mele. Am apreciat că m-au ajutat să uit trecutul şi să iau totul de la început“.

Nu te răzbuna

Poate că uneori nu te simţi vinovat pentru păcatele partenerului tău, însă eşti supărat pentru că suferi atât de mult din cauza greşelilor acestuia. Dacă permiţi resentimentelor să pună stăpânire pe tine, ele ţi-ar putea clătina hotărârea de a-i rămâne loial lui Iehova. De exemplu, ai putea căuta modalităţi de a te răzbuna pe partenerul infidel.

Dacă şi tu ai astfel de sentimente, meditează la exemplul lui Iosua şi al lui Caleb. Aceşti bărbaţi fideli şi-au pus viaţa în pericol pentru a spiona Ţara Promisă. Neavând credinţă, ceilalţi spioni au convins poporul să nu asculte de Iehova. Unii israeliţi chiar au vrut să-i omoare cu pietre pe Iosua şi pe Caleb când aceştia au îndemnat poporul să-i rămână fidel lui Iehova (Num. 13:25—14:10). Cei doi au trebuit să pribegească prin pustiu 40 de ani nu din cauza lor, ci din cauza acţiunilor greşite ale poporului.

Deşi au fost probabil dezamăgiţi, Iosua şi Caleb n-au avut resentimente din cauza păcatelor comise de fraţii lor. Ei s-au concentrat asupra păstrării propriului echilibru spiritual. La sfârşitul celor 40 de ani petrecuţi în pustiu, ei şi leviţii au supravieţuit acelei generaţii şi li s-a permis să intre în Ţara Promisă. Aceasta a fost răsplata pe care le-a dat-o Iehova (Num. 14:28–30; Ios. 14:6–12).

Din cauza acţiunilor partenerului infidel s-ar putea să suferi mult timp. Căsătoria voastră s-ar putea sfârşi, însă tu vei suferi probabil şi după aceea pe plan emoţional şi financiar. Nu permite gândurilor negative să-ţi întunece mintea! Nu uita că Iehova ştie cel mai bine ce va face cu cei care încalcă în mod voit normele sale. Exemplul israeliţilor infideli care au pribegit în pustiu este o dovadă în acest sens (Evr. 10:30, 31; 13:4).

Poţi face faţă situaţiei!

În loc să te laşi doborât de gânduri negative, umple-ţi mintea cu gândurile lui Iehova. Ioana spune: „Am ascultat înregistrările revistelor Turnul de veghe şi Treziţi-vă!, iar aceasta m-a ajutat să fac faţă situaţiei. O altă sursă de încurajare au fost întrunirile, care m-au ajutat să nu mă mai gândesc la problemele mele. Acelaşi efect l-a avut şi lucrarea de predicare. Mi-am întărit credinţa în Iehova ajutându-i pe alţii să dobândească credinţă în El. Şi, nu în ultimul rând, acordându-le atenţie celor cu care studiez Biblia, am reuşit să mă concentrez asupra lucrurilor mai importante“.

Monica, menţionată mai înainte, spune: „Reuşesc să perseverez participând cu regularitate la întruniri şi cât mai des posibil în lucrarea de predicare. Eu şi copiii mei ne-am apropiat mai mult unii de alţii şi de fraţii din congregaţie. Încercarea grea prin care am trecut m-a ajutat să fiu conştientă de propriile slăbiciuni. Însă, cu ajutorul lui Iehova, reuşesc să fac faţă situaţiei“.

Şi tu poţi face faţă unor încercări asemănătoare! Deşi trădarea partenerului de viaţă ţi-a cauzat multă suferinţă, străduieşte-te să urmezi sfatul inspirat al lui Pavel: „Să nu renunţăm deci să facem ce este bine, căci la timpul potrivit vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală“ (Gal. 6:9).

[Note de subsol]

^ par. 2 Unele nume au fost schimbate.

^ par. 13 Pentru o analiză a punctului de vedere biblic cu privire la separare şi divorţ, vezi cartea „Păstraţi-vă în iubirea lui Dumnezeu“, paginile 125–130, 219–221.

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Cel părăsit de partenerul de viaţă preţuieşte ajutorul fraţilor care îl însoţesc în predicare