Să găsim înviorare în activităţile spirituale

„Luaţi jugul meu asupra voastră . . . şi veţi găsi înviorare pentru sufletele voastre.“ (MAT. 11:29)

1. Ce dispoziţie a dat Iehova la muntele Sinai, şi de ce?

LEGĂMÂNTUL Legii, încheiat la muntele Sinai, conţinea şi dispoziţia referitoare la sabatul săptămânal. Prin intermediul lui Moise, purtătorul său de cuvânt, Iehova le-a spus israeliţilor: „Şase zile să-ţi faci munca, dar în a şaptea zi să încetezi orice lucrare, pentru ca taurul şi măgarul tău să se odihnească şi pentru ca fiul sclavei tale şi locuitorul străin să-şi refacă puterile“ (Ex. 23:12). Într-adevăr, din consideraţie şi iubire faţă de poporul său, Iehova a prevăzut o zi de odihnă în care israeliţii „să-şi refacă puterile“.

2. Ce foloase aveau israeliţii pentru că ţineau Sabatul?

² Era sabatul doar o zi de relaxare? Nicidecum! El făcea parte integrantă din închinarea pe care israeliţii i-o aduceau lui Iehova. Sabatul le oferea capilor de familie ocazia de a-şi învăţa familia „să respecte calea lui Iehova, făcând dreptate“ (Gen. 18:19). Tot atunci, familiile şi prietenii puteau să mediteze la faptele măreţe ale lui Iehova şi să petreacă momente plăcute împreună (Is. 58:13, 14). Şi mai important, sabatul prefigura timpul când, sub Domnia de O Mie de Ani a lui Cristos, oamenii vor găsi adevărata înviorare (Rom. 8:21). Dar ce se poate spune despre adevăraţii creştini din prezent? Unde şi cum pot găsi înviorare cei care vor să umble pe căile lui Iehova?

Asocierea cu fraţii de credinţă

3. Cum s-au sprijinit creştinii din secolul I, şi cu ce rezultat?

³ Apostolul Pavel a numit congregaţia creştină „stâlp şi sprijin al adevărului“ (1 Tim. 3:15). Într-adevăr, primii creştini au găsit sprijin în mijlocul congregaţiei încurajându-se şi zidindu-se unii pe alţii în iubire (Ef. 4:11, 12, 16). În timp ce se afla în Efes, Pavel a fost vizitat şi a fost încurajat de câţiva creştini din Corint. Iată ce efect a avut asupra lui Pavel vizita acestor fraţi: ‘Mă bucur de prezenţa lui Ştefana, a lui Fortunat şi a lui Ahaic, căci mi-au înviorat spiritul’ (1 Cor. 16:17, 18). În mod asemănător, după ce Tit a mers să le slujească fraţilor din Corint, Pavel le-a scris celor de acolo: „Spiritul lui a fost înviorat prin voi toţi“ (2 Cor. 7:13). Şi în prezent, Martorii lui Iehova găsesc înviorare în asocierea cu fraţii de credinţă.

4. Cum ne înviorează întrunirile creştine?

⁴ Fiecare dintre noi ştie din proprie experienţă că întrunirile sunt o sursă de mare bucurie. La întruniri „ne încurajăm reciproc, fiecare prin credinţa celuilalt“ (Rom. 1:12). Fraţii şi surorile noastre nu ne sunt simple cunoştinţe, cu care ne întâlnim doar din când în când. Ei ne sunt prieteni adevăraţi, pe care îi respectăm şi îi iubim. Simţim multă bucurie şi mângâiere participând cu regularitate la întruniri alături de ei (Filim. 7).

5. Cum ne putem înviora unii pe alţii cu ocazia congreselor?

⁵ O altă sursă de înviorare sunt congresele,  la care primim apele dătătoare de viaţă ale adevărului, izvorâte din Cuvântul lui Dumnezeu. În plus, la aceste întruniri de proporţii avem ocazia să ne ‘lărgim’ în ce priveşte asocierea cu fraţii de credinţă (2 Cor. 6:12, 13). Dar ce poţi face dacă eşti timid şi îţi este greu să intri în vorbă cu alţii? O modalitate de a-ţi cunoaşte fraţii şi surorile este să te pui la dispoziţie cu ocazia congreselor. O soră care a făcut acest lucru la un congres internaţional a spus: „În afară de cei din familia mea şi de câţiva prieteni nu cunoşteam decât puţine persoane. Dar, în timp ce ajutam la curăţenie, am întâlnit o mulţime de fraţi şi de surori! Ne-am simţit foarte bine împreună!“.

6. Care este o modalitate prin care putem găsi înviorare în timpul concediului?

⁶ Israeliţii mergeau la Ierusalim pentru a i se închina lui Iehova cu ocazia a trei sărbători anuale (Ex. 34:23). De multe ori, aceasta însemna să-şi lase ogoarele şi afacerile şi să meargă zile în şir pe drumuri prăfuite. Totuşi, pentru ei era o „mare bucurie“ să meargă la templu, întrucât acolo i se aduceau „laude lui Iehova“ (2 Cron. 30:21). În mod asemănător, pentru mulţi slujitori ai lui Iehova din prezent este o mare bucurie să călătorească împreună cu familia pentru a vizita Betelul. Ai putea face o astfel de vizită împreună cu familia în următorul concediu?

7. a) Ce foloase ne pot aduce reuniunile? b) Ce putem face pentru a ne bucura de clipe frumoase şi încurajatoare cu ocazia reuniunilor?

⁷ Destinderile alături de prieteni şi de familie sunt şi ele o sursă de încurajare. Înţeleptul rege Solomon a spus: „Nimic nu este mai bun pentru om decât să mănânce, să bea şi să-şi bucure sufletul cu ce este bun din truda lui“ (Ecl. 2:24). Reuniunile nu sunt doar o sursă de înviorare, ci şi o ocazie de a-i cunoaşte mai bine pe colaboratorii în credinţă şi de a ne întări, astfel, legăturile de iubire.  Pentru a ne bucura de clipe frumoase şi încurajatoare, este bine să organizăm reuniuni mai mici şi să ne asigurăm că sunt supravegheate corespunzător, mai ales dacă se consumă băuturi alcoolice.

Lucrarea de predicare

8, 9. a) Ce contrast exista între mesajul lui Isus şi cel al fariseilor? b) Ce foloase avem când le împărtăşim altora adevărul?

⁸ Isus a manifestat zel pentru lucrarea de predicare şi i-a îndemnat pe discipoli să fie şi ei zeloşi. Isus le-a spus: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Stăpânul secerişului să scoată lucrători la secerişul său“ (Mat. 9:37, 38). Mesajul predat de Isus îi înviora cu adevărat pe oameni; era o „veste bună“ (Mat. 4:23; 24:14). Acest mesaj contrasta cu regulile împovărătoare impuse de farisei. (Citeşte Matei 23:4, 23, 24.)

⁹ Când le predicăm altora mesajul despre Regat, oferim înviorare pe plan spiritual şi, în acelaşi timp, ne adâncim înţelegerea adevărurilor preţioase din Biblie şi recunoştinţa pentru ele. Psalmistul a spus pe bună dreptate: „Lăudaţi-l pe Iah, căci este bine să-i cântăm melodii Dumnezeului nostru, căci este plăcut“ (Ps. 147:1). Ai putea găsi mai multă bucurie în timp ce îi aduci laude lui Iehova înaintea oamenilor?

10. Depinde succesul nostru în predicare de reacţia favorabilă a oamenilor? Explicaţi.

¹⁰ Este adevărat, modul în care oamenii reacţionează la vestea bună diferă de la un teritoriu la altul. (Citeşte Faptele 18:1, 5–8.) Dacă trăieşti într-o zonă în care puţini oameni reacţionează favorabil la mesajul despre Regat, încearcă să te concentrezi asupra binelui pe care îl faci predicând. Nu uita că eforturile pe care le depui proclamând numele lui Iehova nu sunt zadarnice (1 Cor. 15:58). Mai mult decât atât, succesul nostru în predicare nu depinde de reacţia favorabilă a oamenilor la vestea bună. Putem fi siguri că Iehova se va îngriji ca oamenii cu inima sinceră să audă mesajul despre Regat (Ioan 6:44).

Închinarea în familie

11. a) Ce responsabilitate le-a încredinţat Iehova părinţilor? b) Cum se pot achita părinţii de această responsabilitate?

¹¹ Părinţii temători de Dumnezeu au responsabilitatea de a-i învăţa pe copii despre Iehova şi despre căile sale (Deut. 11:18, 19). Dacă eşti părinte, îţi rezervi timp pentru a-ţi ajuta copiii să-l cunoască pe iubitorul nostru Tată ceresc? Ca să te poţi achita de această responsabilitate importantă şi să te îngrijeşti de necesităţile familiei, Iehova îţi oferă din belşug hrană spirituală înviorătoare, pe care o găseşti în cărţi, reviste şi înregistrări audio sau video.

12, 13. a) Cum pot familiile să tragă foloase din închinarea în familie? b) Ce pot face părinţii pentru ca închinarea în familie să fie înviorătoare?

¹² În plus, sclavul fidel a luat măsuri ca să avem o seară dedicată închinării în familie. Astfel, familiile au în fiecare săptămână o seară pentru a studia Biblia. Mulţi au simţit că închinarea în familie i-a ajutat să se iubească mai mult unii pe alţii şi le-a întărit prietenia cu Iehova. Dar ce pot face părinţii pentru ca închinarea în familie să fie o sursă de înviorare spirituală?

¹³ Seara dedicată închinării în familie nu trebuie să fie plictisitoare sau sobră. La urma urmei, noi îi slujim „fericitului Dumnezeu“, care vrea să îi aducem închinare cu bucurie (1 Tim. 1:11; Filip. 4:4). Este o adevărată binecuvântare să avem o seară în plus pentru a analiza preţioasele adevăruri din Biblie. Părinţii trebuie să fie flexibili în privinţa metodelor de predare, folosindu-şi imaginaţia şi ingeniozitatea. De exemplu, părinţii lui Brandon, un băieţel de 10 ani, i-au propus  să facă o prezentare cu titlul „De ce îl asociază Biblia pe Satan cu un şarpe?“. Acest subiect îl preocupase pe Brandon deoarece îi plac şerpii şi era supărat că sunt puşi în legătură cu Satan. Unele familii citesc pe roluri un pasaj din Biblie sau pun în scenă anumite drame biblice. Aceste metode de predare sunt distractive şi îi ajută pe copii să fie activi în cadrul închinării în familie. Astfel, principiile Bibliei le pot atinge inima. *

Evită lucrurile care te pot împovăra

14, 15. a) Cum s-au intensificat stresul şi nesiguranţa în zilele din urmă? b) Cu ce alte probleme s-ar putea confrunta adevăraţii creştini?

¹⁴ Stresul şi nesiguranţa sunt tot mai mari în ultimele zile ale acestui sistem rău. Lipsa locurilor de muncă şi alte probleme economice afectează milioane de persoane. Chiar şi cei care au un loc de muncă simt deseori că îşi ţin banii într-un buzunar spart şi că, din acest motiv, nu-şi pot ajuta suficient familia. (Compară cu Hagai 1:4–6.) Politicienii şi alţi conducători par neputincioşi în încercarea de a elimina terorismul şi celelalte surse ale răului. Mulţi oameni sunt descurajaţi din cauza propriilor slăbiciuni (Ps. 38:4).

¹⁵ Adevăraţii creştini nu sunt scutiţi de problemele şi presiunile specifice acestui sistem condus de Satan (1 Ioan 5:19). Uneori, ei întâmpină şi mai multe probleme în timp ce se străduiesc să-i rămână fideli lui Iehova. Isus a spus: „Dacă m-au persecutat pe mine, vă vor persecuta şi pe voi“ (Ioan 15:20). Totuşi, chiar dacă „suntem persecutaţi“, ‘nu suntem părăsiţi’ (2 Cor. 4:9).

16. Ce ne poate ajuta să ne păstrăm bucuria?

¹⁶ Isus a spus: „Veniţi la mine, voi, toţi care trudiţi şi sunteţi împovăraţi, şi eu vă voi înviora“ (Mat. 11:28). Prin credinţa noastră în jertfa de răscumpărare a lui Cristos dovedim că ne punem toată încrederea în Iehova. În acest fel, primim „puterea care depăşeşte normalul“ (2 Cor. 4:7). Spiritul sfânt al lui Dumnezeu este un ‘ajutor’ care ne întăreşte credinţa, astfel încât să putem suporta încercările şi să ne păstrăm bucuria (Ioan 14:26; Iac. 1:2–4).

17, 18. a) Ce spirit trebuie să evităm? b) Ce s-ar putea întâmpla dacă punem pe primul plan satisfacerea propriilor plăceri?

¹⁷ Ca adevăraţi creştini, noi trebuie să ne păzim de spiritul acestei lumi înnebunite după plăceri. (Citeşte Efeseni 2:2–5.) În caz contrar, „dorinţa cărnii, dorinţa ochilor şi etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“ ar putea pune stăpânire pe noi (1 Ioan 2:16). Sau am putea crede în mod greşit că satisfacerea dorinţelor cărnii aduce înviorare (Rom. 8:6). De exemplu, unii se droghează, consumă alcool în exces, vizionează materiale pornografice, practică sporturi extreme sau se implică în diferite activităţi nepotrivite pentru a-şi satisface plăcerile. „Maşinaţiile“ lui Satan sunt menite să-i inducă în eroare pe oameni, dându-le un fals sentiment de înviorare (Ef. 6:11).

 ¹⁸ Nu este greşit să mâncăm, să bem sau să ne destindem în mod sănătos şi cu moderaţie. Totuşi, astfel de lucruri nu trebuie să devină principala noastră preocupare. De aceea, având în vedere timpurile în care trăim, este vital să dăm dovadă de echilibru şi de stăpânire de sine. Preocupările personale ne-ar putea împovăra atât de mult, încât să ajungem „leneşi sau neroditori în ce priveşte cunoaşterea exactă a Domnului nostru Isus Cristos“ (2 Pet. 1:8).

19, 20. Cum putem găsi adevărata înviorare?

¹⁹ Dacă lăsăm ca principiile lui Iehova să ne modeleze gândirea, înţelegem, la fel ca Moise, că plăcerile oferite de această lume sunt temporare (Evr. 11:25). Adevărata înviorare, cea care aduce un sentiment profund şi durabil de bucurie şi de satisfacţie, provine din înfăptuirea voinţei Tatălui nostru ceresc (Mat. 5:6).

²⁰ Să continuăm deci să găsim înviorare în activităţile spirituale! Astfel, „respingem tot ce este lipsit de pietate şi dorinţele lumeşti . . . în timp ce aşteptăm fericita speranţă şi manifestarea glorioasă a marelui Dumnezeu şi a Salvatorului nostru, Cristos Isus“ (Tit 2:12, 13). Să fim hotărâţi să purtăm în continuare jugul lui Isus supunându-ne autorităţii şi îndrumării sale! În acest fel, vom găsi adevărata fericire şi înviorare!

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

• Cum găsesc slujitorii lui Iehova înviorare în prezent?

• În ce fel este predicarea o sursă de înviorare atât pentru noi, cât şi pentru cei cărora le vorbim?

• Cum se pot asigura capii de familie că închinarea în familie este o sursă de înviorare?

• Ce lucruri ne-ar putea împovăra pe plan spiritual?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei/fotografiilor de la pagina 26]

Dacă luăm jugul lui Isus, vom găsi multe surse de înviorare