Iehova aude strigătul de ajutor al celui de condiţie umilă
Iehova aude strigătul de ajutor al celui de condiţie umilă
AŞA cum remarca înţeleptul rege Solomon al anticului Israel, „timpul şi evenimentele neprevăzute îi ajung pe toţi“ (Ecl. 9:11). Un eveniment tragic sau o încercare grea ne poate schimba radical viaţa. De exemplu, moartea subită a unui membru apropiat al familiei poate avea efecte devastatoare pe plan afectiv. În săptămânile şi lunile următoare, durerea şi disperarea pot deveni insuportabile. Persoana care suferă poate fi atât de tulburată, încât să aibă sentimentul că nu este demnă să se roage lui Iehova.
Cel aflat într-o asemenea situaţie are nevoie de încurajare, atenţie şi iubire. Într-un psalm, David a dat asigurarea: „Iehova îi sprijină pe toţi cei ce cad şi îi ridică pe toţi cei încovoiaţi“ (Ps. 145:14). Biblia ne spune că „ochii lui Iehova străbat tot pământul ca să-şi arate puterea pentru cei a căror inimă este întreagă faţă de el“ (2 Cron. 16:9). Dumnezeu este alături de ‘cel zdrobit şi cu spiritul umil, ca să învioreze spiritul celor de condiţie umilă şi să învioreze inima celor zdrobiţi’ (Is. 57:15). Cum îi oferă Iehova sprijin şi mângâiere celui zdrobit şi cu spiritul umil?
„Un cuvânt spus la momentul potrivit“
Unul dintre mijloacele prin care Iehova oferă ajutor la timpul potrivit este fraternitatea creştină. Creştinii primesc îndemnul de ‘a le vorbi consolator sufletelor deprimate’ (1 Tes. 5:14). Unele exprimări prin care colaboratori creştini plini de compasiune îşi manifestă grija şi iubirea pot ajuta o persoană îndurerată să-şi recapete echilibrul sufletesc. Câteva cuvinte de mângâiere, alese cu grijă, spuse chiar şi într-o conversaţie scurtă pot înviora spiritul celui deprimat. Ele pot veni de la cineva care a trecut printr-o suferinţă emoţională sau mentală asemănătoare ori de la un prieten cu o bogată experienţă de viaţă care îi vorbeşte cu multă înţelegere unui colaborator aflat în suferinţă. Prin aceste mijloace practice, Iehova poate înviora spiritul celui de condiţie umilă.
Să luăm cazul lui Alex, un bătrân creştin care era căsătorit de puţin timp când soţia i-a murit pe neaşteptate din cauza unei boli incurabile. Un supraveghetor itinerant plin de empatie şi-a propus să-i adreseze câteva cuvinte de consolare. Şi el îşi pierduse soţia, dar mai târziu se recăsătorise. Acest frate i-a povestit lui Alex cum ajunsese să fie copleşit de sentimente contradictorii. Se simţea bine când mergea cu fraţii în lucrare şi la întrunirile congregaţiei. Dar, când se întorcea acasă, Prov. 15:23).
simţea o singurătate apăsătoare. „A fost o mare uşurare să aflu că sentimentele mele erau fireşti şi că şi alţii se confruntaseră cu sentimente asemănătoare“, spune Alex. Cu siguranţă, „un cuvânt spus la momentul potrivit“ le poate aduce multă mângâiere celor ce trec prin necazuri (Alt bătrân de congregaţie, care cunoştea mai multe persoane ce îşi pierduseră partenerul de viaţă, s-a simţit îndemnat să-i spună câteva cuvinte de încurajare lui Alex. Manifestând empatie şi iubire, el l-a asigurat că Iehova ştie care sunt sentimentele şi necesităţile fiecăruia dintre noi. Fratele a spus: „Dacă în lunile sau în anii ce vor urma vei simţi nevoia să ai un partener de viaţă, una dintre măsurile iubitoare luate de Iehova este în prezent recăsătorirea“. Bineînţeles, nu toţi cei ce îşi pierd partenerul în moarte, iar mai târziu doresc să se recăsătorească, au posibilitatea să facă aceasta. Meditând la cuvintele fratelui, Alex a spus: „Când ţi se reaminteşte că recăsătorirea este o măsură luată de Iehova, nu te mai simţi vinovat la gândul că, dacă în viitor te-ai căsători din nou, nu i-ai fi loial partenerului tău sau n-ai respecta instituţia divină a căsătoriei“ (1 Cor. 7:8, 9, 39).
Psalmistul David, care a trecut prin multe încercări şi suferinţe, a declarat: „Ochii lui Iehova sunt peste cei drepţi, iar urechile lui spre strigătul lor de ajutor“ (Ps. 34:15). Cu siguranţă, Iehova poate să-i răspundă la timp celui de condiţie umilă prin intermediul cuvintelor potrivite şi înţelepte ale unor fraţi maturi şi plini de compasiune. Această măsură este atât valoroasă, cât şi practică.
Ajutor prin intermediul întrunirilor creştine
O persoană deprimată poate cădea cu uşurinţă pradă gândurilor negative şi ar putea ajunge astfel să se izoleze. Totuşi, Proverbele 18:1 avertizează: „Cel ce se izolează caută plăcerea sa egoistă şi se împotriveşte oricărei înţelepciuni practice“. Alex a recunoscut: „Când îţi moare partenerul, mintea îţi este invadată de gânduri negative“. El îşi aminteşte că se întreba: „Aş fi putut proceda altfel? Aş fi putut fi mai atent şi mai înţelegător? N-am vrut niciodată să fiu singur. Oricât de mult te-ai strădui să-ţi scoţi din minte aceste gânduri, zilnic te confrunţi cu realitatea că eşti singur“.
O persoană cu spiritul zdrobit are nevoie mai mult ca oricând de asocieri înviorătoare. La întrunirile congregaţiei, oricine poate găsi o astfel de companie. Aici permitem gândurilor ziditoare şi pozitive ale lui Dumnezeu să ne umple mintea.
Întrunirile creştine ne ajută să avem o părere echilibrată despre propria situaţie. Când ascultăm citirea unor pasaje biblice şi medităm la ele, ne îndreptăm gândurile nu spre suferinţa noastră, ci spre cele mai importante lucruri: justificarea suveranităţii lui Iehova şi sfinţirea numelui său. În plus, cu aceste ocazii, în care învăţăm despre Iehova, ni se reaminteşte că, deşi alţii nu ştiu prin ce suferinţă trecem sau nu înţeleg ce simţim, Iehova ne înţelege. El ştie că, „din cauza durerii inimii, spiritul este abătut“ (Prov. 15:13). Adevăratul Dumnezeu vrea să ne ajute, iar aceasta ne dă motivaţia şi puterea pentru a merge mai departe (Ps. 27:14).
Când duşmanii îl hărţuiau fără milă, regele David a strigat către Dumnezeu: „Spiritul îmi este istovit înăuntrul meu, inima-mi este amorţită în adâncul meu“ (Ps. 143:4). Deseori, necazurile ne sleiesc de puteri pe plan fizic şi emoţional, chiar amorţindu-ne inima. Poate că suferim din cauza unei sănătăţi şubrede sau a unei boli cronice. Putem fi siguri că Iehova ne va ajuta să suportăm cu răbdare (Ps. 41:1–3). Deşi astăzi Dumnezeu nu vindecă pe nimeni în mod miraculos, cu siguranţă el le dă celor aflaţi în suferinţă înţelepciunea şi forţa necesare să îndure. Să nu pierdem din vedere că David a apelat la ajutorul lui Iehova când a simţit că încercările îl apăsau. El a spus într-un psalm: „Mi-am adus aminte de zilele de odinioară, m-am gândit la toate faptele tale, am meditat profund la lucrarea mâinilor tale“ (Ps. 143:5).
Faptul că David a fost inspirat să scrie despre sentimentele sale în Cuvântul lui Dumnezeu arată că Iehova înţelege ce simţim. Aceste cuvinte sunt o garanţie că el ne ascultă implorările. Dacă acceptăm ajutorul lui Iehova, ‘el ne va susţine’ (Ps. 55:22).
„Rugaţi-vă neîncetat!“
În Iacov 4:8 se spune: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi!“. O modalitate prin care ne putem apropia de Dumnezeu este rugăciunea. Apostolul Pavel ne-a îndemnat să ‘ne rugăm neîncetat’ (1 Tes. 5:17). Chiar dacă ne este greu să exprimăm în cuvinte ceea ce simţim, „spiritul însuşi pledează pentru noi cu suspine negrăite“ (Rom. 8:26, 27). Cu siguranţă, Iehova ne înţelege sentimentele.
Monica, o soră care se bucură de relaţii strânse cu Iehova, mărturiseşte: „Rugându-mă, citind Biblia şi studiind personal, am simţit că Iehova a devenit Prietenul meu cel mai bun. El este acum atât de real pentru mine, încât îl simt mereu aproape. Este încurajator să ştiu că, şi atunci când nu pot să explic ceea ce simt, el mă înţelege. Ştiu că bunătatea şi binecuvântările sale sunt veşnice“.
Aşadar, să nu ezităm să acceptăm cuvintele mângâietoare şi pline de iubire ale fraţilor noştri, să aplicăm sfaturile binevoitoare şi aducerile-aminte ziditoare pe care le auzim la întrunirile creştine şi să-i spunem lui Iehova în rugăciune tot ce ne frământă. Prin aceste măsuri oportune, Iehova ne arată că se interesează de noi. Alex spune din proprie experienţă: „Dacă ne facem partea şi ţinem pasul cu tot ce ne pune Iehova Dumnezeu la dispoziţie ca să rămânem tari pe plan spiritual, vom primi «puterea care depăşeşte normalul» pentru a suporta orice încercare cu care ne-am putea confrunta“ (2 Cor. 4:7).
[Chenarul/Fotografia de la pagina 18]
Mângâiere pentru cel de condiţie umilă
Psalmii conţin numeroase expresii care dau glas sentimentelor umane, precum şi asigurări repetate că Iehova ascultă strigătul unei persoane de condiţie umilă, copleşite de durere pe plan afectiv. Iată câteva versuri:
„În necazul meu l-am chemat pe Iehova şi am strigat după ajutor la Dumnezeul meu. Din templul său el mi-a auzit glasul, iar strigătul de ajutor pe care-l înălţam înaintea lui i-a ajuns la urechi.“ (Ps. 18:6)
„Iehova este lângă cei cu inima frântă şi îi salvează pe cei cu spiritul zdrobit.“ (Ps. 34:18)
„[Iehova] îi vindecă pe cei cu inima frântă şi le pansează rănile care dor.“ (Ps. 147:3)
[Legenda fotografiei de la pagina 17]
Câtă mângâiere poate aduce în ziua necazului „un cuvânt spus la momentul potrivit“!