Încrederea deplină în Iehova ne dă un sentiment de siguranţă

„Iehova va auzi când îl voi chema.“ (PS. 4:3)

1, 2. a) Prin ce situaţie periculoasă a trecut David? b) Ce psalmi vom analiza?

REGELE David domnea de mai mulţi ani în Israel. Acum însă se afla într-o situaţie periculoasă. Acţionând cu viclenie, fiul său Absalom se autoproclamase rege, astfel că David fusese nevoit să părăsească Ierusalimul. De asemenea, el fusese trădat de un sfătuitor de încredere. Cu ochii plini de lacrimi, urca desculţ Muntele Măslinilor, însoţit de câţiva slujitori loiali. Mai târziu, Şimei, membru al unei familii care aparţinea casei regelui Saul, chiar a aruncat cu pietre şi cu ţărână după David, blestemându-l (2 Sam. 15:30, 31; 16:5–14).

² A fost David atât de afectat de această grea încercare, încât să se lase răpus de mâhnire şi de ruşine? Nicidecum! David şi-a păstrat încrederea în Iehova. Lucrul acesta reiese clar din Psalmul 3, pe care l-a compus când fugea de Absalom. Tot el a scris şi Psalmul 4. Ambele cântări exprimă convingerea că Dumnezeu aude rugăciunile şi răspunde la ele (Ps. 3:4; 4:3). Aceşti psalmi ne dau asigurarea că Iehova este zi şi noapte alături de slujitorii săi fideli, îi sprijină şi le dă pace şi un sentiment de siguranţă (Ps. 3:5; 4:8). Să analizăm deci aceşti psalmi şi să vedem cum ne insuflă ei încredere în Dumnezeu şi cum ne dau un sentiment de siguranţă.

Când ‘se ridică mulţi împotriva noastră’

3. Potrivit cu Psalmul 3:1, 2, în ce situaţie se afla David?

³ „Inima bărbaţilor lui Israel îl urmează pe Absalom“, a spus un mesager (2 Sam. 15:13). Întrebându-se cum de a reuşit Absalom să convingă atât de mulţi israeliţi să-l urmeze, David spune: „O, Iehova, de ce s-au înmulţit vrăjmaşii mei? De ce se ridică atât de mulţi împotriva mea? Mulţi spun despre sufletul meu: «Nu este salvare pentru el de la Dumnezeu»“ (Ps. 3:1, 2). Mulţi israeliţi cred că Iehova nu-l va scăpa pe David din situaţia critică în care a ajuns din cauza lui Absalom şi a susţinătorilor lui.

4, 5. a) Ce convingere avea David? b) Ce sens are expresia „Cel ce îmi înalţă capul“?

⁴ David se simte însă în siguranţă deoarece are încredere absolută în Dumnezeu. El spune în cântarea sa: „Dar tu, o, Iehova, eşti un scut în jurul meu, gloria mea şi Cel ce îmi înalţă capul“ (Ps. 3:3). David este convins că Iehova îl va ocroti, că va fi pentru el ca un scut. E adevărat, vârstnicul rege fuge cu capul acoperit şi plecat sub povara umilirii. Dar Cel Preaînalt îi va reda gloria. Iehova îl va ajuta să-şi recapete demnitatea, să-şi ridice capul şi să stea din nou cu fruntea sus. David strigă către Dumnezeu fiind sigur că El îi va răspunde. Ai şi tu o astfel de încredere în Iehova?

⁵ Prin cuvintele „Cel ce îmi înalţă capul“, David recunoaşte că ajutorul îi va veni de la Iehova. O traducere a Bibliei redă versetul astfel: „Dar tu, o, Doamne, eşti întotdeauna scutul care mă apără de pericol; tu mă duci la victorie şi îmi redai curajul“ (Today’s English Version). Iată ce se spune într-o lucrare de referinţă despre expresia „Cel ce îmi înalţă capul“:  „Când înalţă . . . «capul» unui om, Dumnezeu îl umple de speranţă şi îi dă un sentiment de siguranţă“. Alungat de la tron, David are toate motivele să se simtă deznădăjduit. Totuşi, el ştie că Iehova îi ‘va înălţa capul’, adică îi va reda curajul, încrederea deplină şi sentimentul de siguranţă.

‘Iehova va răspunde!’

6. De ce spune David că răspunsul la rugăciunea sa va veni de pe muntele sfânt al lui Iehova?

⁶ Întrucât are încredere în Iehova şi ştie că El îi răspunde la rugăciuni, David continuă: „Cu glasul meu îl voi chema pe Iehova şi el îmi va răspunde de pe muntele său sfânt“ (Ps. 3:4). La porunca lui David, arca legământului, care simboliza prezenţa lui Dumnezeu, fusese dusă pe Muntele Sion. (Citeşte 2 Samuel 15:23–25.) Pe bună dreptate deci, David spune că răspunsul la rugăciunea sa va veni de pe muntele sfânt al lui Iehova.

7. De ce nu s-a lăsat David cuprins de frică?

⁷ Fiind sigur că rugăciunea lui nu este în zadar, David nu se lasă cuprins de frică. Dimpotrivă, el cântă: „Mă voi culca, voi dormi şi mă voi trezi, căci Iehova mă sprijină“ (Ps. 3:5). Deşi noaptea pericolul de a fi atacat prin surprindere este mai mare, David nu se teme să se culce. El nu are nicio îndoială că se va trezi, deoarece ştie din proprie experienţă că poate conta pe sprijinul permanent al lui Dumnezeu. Şi noi putem avea aceeaşi încredere dacă umblăm cu loialitate pe „căile lui Iehova“ şi nu ne îndepărtăm de El. (Citeşte 2 Samuel 22:21, 22.)

8. Cum reiese din Psalmul 27:1–4 că David avea încredere în Dumnezeu?

⁸ Sentimentul de siguranţă al lui David şi încrederea lui în Dumnezeu reies clar şi din alt psalm, unde citim următoarele cuvinte inspirate: „Iehova este lumina şi salvarea mea. De cine mă voi teme? Iehova este fortăreaţa vieţii mele. De cine să-mi fie frică? . . . Chiar dacă o tabără şi-ar aşeza corturile împotriva mea, inima mea nu s-ar teme. . . . Un lucru am cerut de la Iehova — aceasta voi căuta: Să locuiesc în casa lui Iehova în toate zilele vieţii mele, ca să văd frumuseţea lui Iehova şi să privesc cu apreciere  templul său“ (Ps. 27:1–4). Dacă şi tu ai aceleaşi sentimente ca ale psalmistului şi împrejurările îţi permit, în mod sigur vei participa cu regularitate la întruniri alături de ceilalţi închinători ai lui Iehova (Evr. 10:23–25).

9, 10. De ce se poate spune că David nu a manifestat un spirit răzbunător cu toate că a spus cuvintele din Psalmul 3:6, 7?

⁹ Deşi suferă din cauza trădării lui Absalom şi a lipsei de loialitate a multor supuşi ai săi, David cântă: „Nu mă voi teme de zecile de mii de oameni care s-au strâns împotriva mea împresurându-mă. Ridică-te, o, Iehova! Salvează-mă, o, Dumnezeul meu! Căci îi vei lovi negreşit peste fălci pe toţi duşmanii mei, le vei rupe dinţii celor răi“ (Ps. 3:6, 7).

¹⁰ David nu manifestă un spirit răzbunător. Dacă duşmanii lui vor fi ‘loviţi peste fălci’, Dumnezeu este cel ce va face acest lucru. Regele David a copiat cu mâna lui Legea şi ştie că Iehova spune: „Răzbunarea este a mea şi, la fel, răsplătirea“ (Deut. 17:14, 15, 18; 32:35). De asemenea, Dumnezeu are dreptul ‘să rupă dinţii celor răi’, cu alte cuvinte să le ia puterea ca să nu mai facă rău. Iehova ştie cine sunt cei răi pentru că „vede inima“ (1 Sam. 16:7). Cât de recunoscători suntem că Dumnezeu ne dă credinţă şi putere ca să ne împotrivim celui mai josnic dintre cei răi, Satan! În curând, acesta va fi aruncat în abis, ca un leu care răcneşte, dar care nu mai are dinţi şi pe care îl aşteaptă doar distrugerea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 7–10).

„Salvarea este a lui Iehova“

11. De ce trebuie să ne rugăm pentru colaboratorii în credinţă?

¹¹ David este conştient că numai Iehova îi poate aduce eliberarea de care are atâta nevoie. Dar psalmistul nu se gândeşte doar la el. Referindu-se la poporul ales al lui Iehova, David îşi încheie cântarea inspirată spunând: „Salvarea este a lui Iehova. Binecuvântarea ta este peste poporul tău“ (Ps. 3:8). Chiar dacă are probleme foarte mari, David se gândeşte la popor şi îşi exprimă încrederea că Iehova îşi va revărsa binecuvântarea asupra acestuia. N-ar trebui să ne gândim şi noi la colaboratorii în credinţă? Să-i amintim în rugăciunile noastre, cerându-i lui Iehova să le dea spiritul său sfânt ca să prindă curaj şi să anunţe cu convingere vestea bună (Ef. 6:17–20).

12, 13. Ce s-a întâmplat cu Absalom, şi cum a reacţionat David?

¹² Absalom a avut un sfârşit ruşinos, ceea ce constituie un avertisment pentru toţi cei care au un comportament abuziv faţă de alţii şi în special faţă de slujitorii unşi ai lui Dumnezeu, cum era David. (Citeşte Proverbele 3:31–35.) În urma unei bătălii, armata lui Absalom a fost înfrântă. Absalom a fugit călare pe un catâr şi părul său bogat s-a agăţat în ramurile de jos ale unui copac mare. Absalom a rămas atârnat acolo neputincios, până când a fost ucis de Ioab, care i-a înfipt în inimă trei săgeţi (2 Sam. 18:6–17).

¹³ S-a bucurat oare David când a aflat ce i s-a întâmplat fiului său? Nicidecum. Umblând agitat prin încăpere, David plângea şi striga: „Fiul meu Absalom, fiul meu, fiul meu Absalom! O, de-aş fi murit eu în locul tău, Absalom, fiul meu, fiul meu!“ (2 Sam. 18:24–33). Numai când i-a vorbit Ioab a reuşit David să iasă din acea stare de durere sfâşietoare. Cât de tragic a fost sfârşitul lui Absalom! Ambiţia lui oarbă l-a făcut să lupte împotriva propriului tată, unsul lui Iehova, atrăgându-şi astfel nenorocirea (2 Sam. 19:1–8; Prov. 12:21; 24:21, 22).

David îşi exprimă din nou încrederea în Dumnezeu

14. Ce se poate spune despre Psalmul 4?

¹⁴ La fel ca Psalmul 3, Psalmul 4 este o rugăciune sinceră în care David îşi exprimă încrederea deplină în Iehova (Ps. 3:4; 4:3). El a compus această cântare probabil pentru a da glas sentimentelor de uşurare sufletească şi de recunoştinţă faţă de Dumnezeu după eşecul acţiunii de uzurpare întreprinse de Absalom. Sau este posibil ca el să fi scris psalmul gândindu-se la cântăreţii leviţi. Oricum au stat lucrurile, meditarea  la acest psalm ne poate întări încrederea în Iehova.

15. De ce ne putem ruga lui Iehova plini de încredere prin intermediul Fiului său?

¹⁵ Şi în acest psalm, David îşi exprimă încrederea deplină în Iehova şi convingerea că Dumnezeu îi aude rugăciunile şi răspunde la ele. El cântă: „Răspunde-mi când strig, o, Dumnezeul meu drept! Scoate-mă la loc larg din strâmtorare! Îndură-te de mine şi ascultă-mi rugăciunea!“ (Ps. 4:1). Şi noi putem avea o încredere asemănătoare dacă practicăm dreptatea. Ştiind că Iehova, ‘Dumnezeul nostru drept’, îi binecuvântează pe slujitorii săi drepţi, putem să ne rugăm Lui cu încredere prin intermediul Fiului său, Isus, manifestând credinţă în jertfa de răscumpărare (Ioan 3:16, 36). Câtă pace primim în felul acesta!

16. După cât se pare, de ce a fost David descurajat?

¹⁶ Uneori şi noi am putea trece prin situaţii descurajatoare, care ne răpesc pacea. După cât se pare, aşa s-a întâmplat pentru moment cu David, întrucât el spune în cântarea sa: „Fii ai oamenilor! Până când îmi va fi gloria batjocorită, până când veţi iubi lucrurile deşarte, până când veţi căuta minciuna?“ (Ps. 4:2). Expresia „fii ai oamenilor“ este folosită, evident, în sens peiorativ. Duşmanii lui David ‘iubeau lucrurile deşarte’. O traducere a Bibliei redă aceste cuvinte astfel: „Până când veţi iubi nişte iluzii şi veţi căuta dumnezei falşi?“ (New International Version). Chiar dacă ne simţim descurajaţi din cauza lucrurilor pe care le fac alţii, să continuăm să ne rugăm fierbinte, manifestând încredere deplină în singurul Dumnezeu adevărat.

17. Având în vedere Psalmul 4:3, cum ar trebui să acţionăm?

¹⁷ Încrederea lui David în Dumnezeu iese în evidenţă din următoarele cuvinte: „Să ştiţi că Iehova îl va onora pe cel loial lui. Iehova va auzi când îl voi chema“ (Ps. 4:3). Pentru a-i rămâne loiali lui Iehova este nevoie de curaj şi de încredere deplină în El. De exemplu, o familie creştină trebuie să manifeste aceste calităţi când o rudă care nu se căieşte este exclusă. Dumnezeu îi onorează pe cei loiali lui, care continuă să umble pe căile sale. Iar loialitatea şi încrederea deplină în Iehova promovează bucuria în mijlocul poporului său (Ps. 84:11, 12).

18. Potrivit cu Psalmul 4:4, ce trebuie să facem dacă cineva ne-a vorbit urât ori s-a purtat rău faţă de noi?

¹⁸ Dar cum ne putem păstra bucuria când cineva spune sau face lucruri care ne supără? Urmând îndemnul pe care îl dă David în continuare: „Înfuriaţi-vă, dar nu păcătuiţi! Vorbiţi în inima voastră, în patul vostru şi tăceţi“ (Ps. 4:4). Dacă cineva ne-a vorbit urât ori s-a purtat rău faţă de noi, să nu păcătuim răspunzând cu aceeaşi monedă (Rom. 12:17–19). Putem să vorbim în inima noastră, exprimându-ne sentimentele într-o rugăciune personală ‘în patul nostru’. Rugându-ne cu privire la problema respectivă, s-ar putea să privim lucrurile într-o altă lumină şi să ne simţim îndemnaţi ca, din iubire, să iertăm (1 Pet. 4:8). Demn de remarcat în această privinţă este sfatul pe care l-a dat apostolul Pavel şi care are la bază, din câte se pare, Psalmul 4:4: „Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi! Să nu apună soarele peste mânia voastră şi să nu-i faceţi loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27).

19. Ce învăţăm din Psalmul 4:5 cu privire la jertfele noastre spirituale?

¹⁹ Subliniind necesitatea de a ne încrede în Dumnezeu, David cântă: „Aduceţi jertfe de dreptate şi încredeţi-vă în Iehova“ (Ps. 4:5). Jertfele pe care le aduceau israeliţii aveau valoare numai dacă erau aduse cu motivaţii  corecte (Is. 1:11–17). Pentru ca jertfele noastre spirituale să fie aprobate de Dumnezeu, şi noi trebuie să avem motivaţii corecte şi să ne încredem întru totul în El. (Citeşte Proverbele 3:5, 6; Evrei 13:15, 16.)

20. Ce reprezintă „lumina feţei [lui Iehova]“?

²⁰ David continuă: „Mulţi zic: «Cine ne va arăta binele?» Fă să răsară peste noi lumina feţei tale, o, Iehova!“ (Ps. 4:6). Expresia „lumina feţei [lui Iehova]“ este folosită în psalmi cu sensul de favoare divină (Ps. 89:15). Astfel, când David se roagă „fă să răsară peste noi lumina feţei tale“, el cere, de fapt, „arată-ne favoare“. Încrezându-ne în Iehova, avem parte de favoarea sa şi de multă bucurie în timp ce înfăptuim voinţa divină.

21. De ce anume putem fi siguri dacă participăm din plin la secerişul spiritual din prezent?

²¹ Aşteptând cu nerăbdare să simtă bucuria pe care o dă Dumnezeu şi care întrece cu mult bucuria din timpul secerişului, David i se adresează lui Iehova în cântare astfel: „Tu vei pune în inima mea o bucurie mai mare decât bucuria din timpul belşugului lor de grâne şi de vin“ (Ps. 4:7). Dacă participăm din plin la secerişul spiritual din prezent, putem fi siguri că şi noi vom simţi o mare bucurie (Luca 10:2). Împreună cu cei unşi, care se află în frunte, ne bucurăm că numărul ‘lucrătorilor la seceriş’ continuă să crească (Is. 9:3). Da, acest seceriş aduce bucurie! Participi şi tu la el în aşa măsură încât să găseşti cu adevărat satisfacţie?

Să continuăm să-i slujim lui Dumnezeu plini de încredere

22. Potrivit cu Psalmul 4:8, care era situaţia israeliţilor când respectau Legea lui Dumnezeu?

²² David încheie acest psalm cu următoarele cuvinte: „Mă voi culca şi voi dormi în pace, căci numai tu, o, Iehova, mă faci să locuiesc în siguranţă!“ (Ps. 4:8). Când respectau Legea lui Iehova, israelţii erau în relaţii de pace cu El şi se simţeau în siguranţă. De exemplu, în timpul domniei lui Solomon, „Iuda şi Israel au locuit în siguranţă“ (1 Regi 4:25). Cei ce aveau încredere în Dumnezeu se bucurau de pace chiar şi când naţiunile din jur erau ostile. Asemenea lui David, noi dormim liniştiţi, „în pace“, deoarece Dumnezeu ne face să ne simţim în siguranţă.

23. Ce vom simţi dacă păstrăm o încredere deplină în Dumnezeu?

²³ Să continuăm să-i slujim lui Iehova plini de încredere! Să ne rugăm cu credinţă şi, astfel, vom simţi „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire“ (Filip. 4:6, 7). Câtă bucurie ne va aduce aceasta! Dacă păstrăm o încredere deplină în Iehova, ne vom simţi în siguranţă indiferent ce ne rezervă viitorul.

Cum aţi răspunde?

• Cu ce probleme s-a confruntat David din cauza lui Absalom?

• Cum ne insuflă Psalmul 3 un sentiment de siguranţă?

• În ce moduri ne poate întări Psalmul 4 încrederea în Iehova?

• Ce foloase avem dacă manifestăm încredere deplină în Dumnezeu?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]

Chiar şi când a fugit din cauza lui Absalom, David a avut încredere în Iehova

[Legenda fotografiilor de la pagina 32]

Ai şi tu încredere deplină în Iehova?