Să folosim cu înţelepciune internetul

CU SECOLE în urmă, inventarea tiparului a schimbat radical modul în care oamenii comunicau între ei. Un impact asemănător l-a avut şi internetul. Datorită acestui instrument mondial de comunicare, numit şi „supermagistrala de informaţii“, avem acces la ştiri, statistici şi opinii cu privire la o multitudine de subiecte.

Capacitatea de a comunica este un dar extraordinar pe care l-am primit de la Creatorul nostru. Prin intermediul acestui dar, putem să le împărtăşim altora idei şi informaţii. Iehova Dumnezeu este cel care a comunicat primul cu familia umană, explicându-i cum putea să aibă o viaţă plină de sens (Gen. 1:28–30). Însă darul comunicării poate fi folosit greşit, aşa cum reiese din cele întâmplate la începutul istoriei omenirii. Satan i-a dat Evei informaţii total eronate. Ea le-a crezut şi i le-a împărtăşit şi soţului ei, Adam, care a dus întreaga familie umană la dezastru (Gen. 3:1–6; Rom. 5:12).

Dar ce se poate spune despre internet? Deşi ne oferă informaţii valoroase şi ne ajută să economisim timp, internetul poate şi să ne dezinformeze, să ne consume foarte mult timp şi să ne corupă pe plan moral. Să vedem în continuare cum ne putem folosi cu înţelepciune de acest instrument.

Informaţii false sau demne de încredere?

Să nu considerăm niciodată că toate informaţiile de pe internet sunt bune şi utile. Motoarele de căutare pot fi asemănate cu un grup mare de oameni care culeg neîntrerupt ciuperci de toate soiurile, comestibile şi otrăvitoare, iar apoi le pun într-un singur recipient şi ne invită să ne servim din el. Ce vom face? Vom începe să mâncăm din ele fără să le examinăm? În niciun caz! Folosindu-se de un număr imens de calculatoare, motoarele de căutare accesează miliarde de site-uri şi adună tot felul de informaţii, utile sau dăunătoare. Trebuie să manifestăm mult discernământ pentru a separa, ca să spunem aşa, grâul de neghină şi pentru a nu ne otrăvi mintea cu informaţii eronate.

În 1993, o revistă celebră prezenta un desen cu doi câini stând în faţa unui computer. Un câine îi spune celuilalt: „Pe internet, nimeni nu ştie că eşti câine“. Cu mii de ani în urmă, Satan, folosindu-se de un şarpe, şi-a ascuns identitatea pentru a putea „intra în vorbă“ cu Eva, aşa cum fac astăzi mulţi  oameni pe „chat room-uri“ *. Satan i-a spus Evei că ea ar fi putut fi la fel ca Dumnezeu. Astăzi, oricine este conectat la internet se poate da drept expert, fără să-şi dezvăluie numele. Toţi sunt liberi să posteze ce vor: idei, informaţii, fotografii, sugestii etc.

Să nu fim creduli, asemenea Evei. Să fim rezervaţi şi circumspecţi în ce priveşte informaţiile de pe internet. Înainte de a le da crezare, să ne întrebăm: 1) Cine a postat acest material? Are autoritate în domeniu? 2) De ce a fost postat materialul respectiv? Care sunt intenţiile autorului? Ar putea avea prejudecăţi? 3) Din ce surse a luat informaţiile? Pot fi ele verificate? 4) Sunt informaţiile de actualitate? În secolul întâi, apostolul Pavel i-a dat lui Timotei un sfat valabil şi azi: „Păzeşte ce ţi s-a încredinţat, ferindu-te de vorbirile deşarte, care profanează ce este sfânt, şi de contradicţiile a ceea ce se numeşte în mod fals «cunoştinţ㻓 (1 Tim. 6:20).

Economiseşte sau consumă timp?

Fără îndoială, când îl folosim cu înţelepciune, internetul ne ajută să economisim timp, energie şi bani. Putem cumpăra foarte repede produse fără să fim nevoiţi să plecăm de acasă. Putem economisi bani comparând preţurile pe internet. Banking-ul online simplifică viaţa multor oameni. Anumite activităţi financiare pot fi rezolvate la orice oră în intimitatea şi confortul propriului cămin. Internetul ne pune la dispoziţie instrumente deosebit de utile cu ajutorul cărora putem să ne facem rapid itinerarul unei călătorii, precum şi rezervările necesare. Putem căuta uşor numere de telefon, adrese şi rute ce ne ajută să ajungem la destinaţie. Filialele Martorilor lui Iehova din întreaga lume se folosesc de multe dintre aceste servicii pentru a economisi timp, efort şi bani.

Dar există şi o latură negativă a internetului: este un mare consumator de timp. Pentru unii, internetul nu mai este un instrument util, ci o jucărie fascinantă. Ei pierd mult timp cu jocuri şi cumpărături online, cu chat room-uri, e-mailuri şi navigarea pe internet. În final, ajung să neglijeze ceea ce este mai important: familia, prietenii şi congregaţia. În plus, utilizarea internetului poate crea dependenţă. De exemplu, un studiu publicat în 2010 a dezvăluit că 18,4% din adolescenţii coreeni erau dependenţi de internet. Potrivit unor specialişti germani, „tot mai multe femei se plâng că partenerii lor au devenit dependenţi [de internet]“. O femeie a afirmat că soţul ei a devenit dependent de internet, ceea l-a influenţat în rău şi le-a distrus căsnicia.

O filială a Martorilor lui Iehova a primit o scrisoare de la un bărbat care spunea că fusese „sclavul internetului“. El a mărturisit că, uneori, naviga pe internet 10 ore pe zi. „Iniţial, nu mi s-a părut nimic greşit în asta. Apoi însă am început să asist tot mai rar la întruniri şi am încetat să mă rog.“ În puţinele ocazii când mergea la întruniri, era nepregătit şi cu gândul acasă, aşteptând cu nerăbdare „să intre din nou pe net“. Din fericire, el şi-a dat seama cât de gravă era situaţia şi a luat măsuri  pentru a se corecta. Aşadar, internetul ne poate irosi mult timp. Să avem grijă să nu ajungem niciodată dependenţi de el!

Informaţii utile sau inutile?

În 1 Tesaloniceni 5:21, 22 citim: „Asiguraţi-vă de toate lucrurile! Ţineţi cu tărie la ce este bine! Abţineţi-vă de la orice fel de răutate“. Da, trebuie să ne asigurăm că informaţiile preluate de pe internet nu încalcă normele înalte ale lui Dumnezeu şi nu ne periclitează moralitatea. Pe internet există multe informaţii pe care un creştin trebuie să le evite. De exemplu, pornografia este atât de răspândită, încât, dacă nu suntem atenţi, ne poate prinde foarte uşor în capcana ei.

Este înţelept să ne punem următoarea întrebare: „Dacă partenerul meu conjugal, părinţii mei sau fraţii de credinţă ar intra în cameră, aş ascunde imediat ceea ce privesc pe internet?“. Dacă da, este bine să folosim internetul numai în prezenţa altora. E adevărat, internetul a schimbat realmente modul în care comunicăm sau în care facem cumpărături. Dar la fel de adevărat este şi faptul că internetul le oferă oamenilor o nouă modalitate ‘de a comite adulter în inima lor’ (Mat. 5:27, 28).

Să apăsăm sau nu butonul „send“?

Folosirea internetului presupune primirea şi transmiterea de informaţii. Deşi avem libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, avem şi responsabilitatea de a ne asigura că acestea sunt exacte şi morale. Suntem absolut siguri că informaţiile pe care le scriem sau pe care le transmitem sunt exacte? Avem permisiunea de a le transmite altora? * Sunt ele utile şi ziditoare? De ce vrem să le distribuim? Pentru a-i impresiona pe alţii?

Dacă este folosit în mod corespunzător, e-mailul (poşta electronică) poate fi o binecuvântare. Însă el poate şi să ne asalteze cu informaţii. Aşadar, înainte de a apăsa butonul „send“ („trimite“), să ne întrebăm: „Îmi bombardez oare cunoştinţele cu ştiri de ultimă oră sau cu informaţii banale, consumându-le, probabil, timp preţios? Cu ce intenţii trimit aceste mesaje? Ce urmăresc de fapt?“. În trecut, oamenii le scriau rudelor şi prietenilor pentru a le împărtăşi experienţe şi pentru a-i ţine la curent cu ceea ce se petrecea în viaţa lor. Oare nu acesta ar trebui să fie şi obiectivul nostru când trimitem e-mailuri? Cu siguranţă, noi nu dorim să le trimitem altora informaţii pe care nu le putem verifica.

Prin urmare, cum ar trebui să privim internetul? Ar trebui să-l evităm complet? În unele cazuri, da. Bărbatul dependent de internet menţionat anterior aşa a făcut pentru a-şi învinge dependenţa dobândită în ani de zile. Pe de altă parte însă, internetul ne poate fi de ajutor, cu condiţia să îi permitem ‘capacităţii de gândire să vegheze asupra noastră, iar discernământului, să ne ocrotească’ (Prov. 2:10, 11).

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Ce putem face pentru a nu ajunge victime ale dezinformării?

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

La ce ar trebui să ne gândim înainte de a apăsa butonul „send“?