1. Întrucât suntem creaţi după „chipul” lui Dumnezeu, ce capacitate avem?

„AŞCHIA nu sare departe de trunchi.” Mulţi oameni spun acest lucru despre copiii care seamănă bine cu părinţii lor. În fond, părinţii le transmit copiilor o moştenire genetică. Iehova, Tatăl nostru ceresc, este Dătătorul vieţii (Ps. 36:9). Fiind copiii săi pământeşti, noi semănăm cu el în multe privinţe. Întrucât suntem creaţi după „chipul” său, avem capacitatea de a gândi şi de a lua decizii, precum şi de a lega şi păstra prietenii (Gen. 1:26).

2. Pe ce bază poate deveni Iehova Prietenul nostru?

² Iehova poate fi Prietenul nostru cel mai bun. Această prietenie are la bază iubirea lui Dumnezeu faţă de noi şi credinţa noastră în el şi în Fiul său. Isus a spus: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:16). Există multe exemple de persoane care s-au bucurat de o prietenie strânsă cu Iehova. Să analizăm două dintre ele.

3, 4. Ce deosebire a existat între Avraam şi urmaşii săi în ce priveşte prietenia cu Iehova?

³ Iehova l-a numit pe patriarhul Avraam, strămoşul israeliţilor,  ‘prietenul său’ (Is. 41:8). Şi din 2 Cronici 20:7 reiese că Avraam avea o prietenie strânsă cu Dumnezeu. Ce a stat la baza prieteniei trainice dintre acest bărbat fidel şi Creatorul său? Credinţa lui Avraam (Gen. 15:6). (Citeşte Iacov 2:21-23.)

⁴ Urmaşii lui Avraam care au format naţiunea Israel l-au avut şi ei pe Iehova ca Tată şi Prieten. Din nefericire însă, ei şi-au pierdut prietenia cu Dumnezeu. De ce? Deoarece n-au mai manifestat credinţă în promisiunile lui Iehova.

5, 6. a) Cum a devenit Iehova Prietenul tău? b) Ce întrebări ar trebui să ne punem?

⁵ Cu cât învăţăm mai multe despre Iehova, cu atât ne întărim credinţa în el, iar iubirea noastră faţă de el se adânceşte. Gândeşte-te la perioada când ai înţeles că Iehova este o Persoană reală, cu care poţi avea o prietenie strânsă. Ai învăţat că toţi ne-am născut păcătoşi din cauza neascultării lui Adam. De asemenea, ai înţeles că omenirea este înstrăinată de Dumnezeu (Col. 1:21). Apoi te-ai convins că iubitorul nostru Tată ceresc nu este o persoană distantă, căreia nu-i pasă de noi. Când am învăţat că Iehova l-a dat pe Fiul său ca jertfă de răscumpărare şi am manifestat credinţă în această jertfă, am început să ne apropiem de Dumnezeu şi să avem o relaţie de prietenie cu el.

⁶ Când ne gândim la modul în care am ajuns să-l cunoaştem pe Iehova, ar trebui să ne întrebăm: Este prietenia mea cu Dumnezeu din ce în ce mai strânsă? Este încrederea mea în el puternică? Şi este iubirea mea faţă de Iehova tot mai mare pe zi ce trece? O altă persoană din vechime care a avut o prietenie strânsă cu Iehova a fost Ghedeon. Să analizăm exemplul său şi să vedem cum îl putem imita.

7-9. a) Prin ce situaţie deosebită a trecut Ghedeon şi cu ce rezultat? (Vezi imaginea de la începutul articolului.) b) Cum ne putem întări prietenia cu Iehova?

⁷ Judecătorul Ghedeon i-a slujit lui Iehova într-o perioadă zbuciumată din istoria israeliţilor, după ce aceştia au intrat în Ţara Promisă. Pe atunci, madianiţii constituiau o ameninţare serioasă pentru israeliţi. Din acest motiv, Ghedeon bătea grâul într-un teasc, nu pe câmp, ca să-l poată ascunde repede în cazul unui atac. În Judecătorii, capitolul 6, citim că îngerul lui Iehova a venit la Ghedeon la Ofra. Ghedeon a fost surprins când îngerul a apărut şi l-a numit „bărbat puternic şi viteaz”. Ghedeon l-a întrebat dacă Iehova, care îi eliberase pe israeliţi din Egipt, avea să-i ajute şi de data aceasta. Vorbind în numele lui Iehova, îngerul l-a asigurat că Dumnezeu urma să fie cu el.

⁸ Ghedeon a întrebat cum avea el ‘să-l salveze pe Israel din mâna Madianului’. Iehova i-a răspuns: „Eu voi fi cu tine şi vei bate Madianul ca pe un singur om” (Jud. 6:11-16). Gândindu-se, probabil, cum avea să se întâmple acest lucru, Ghedeon a cerut un semn. Să remarcăm că, în discuţia cu îngerul, Ghedeon n-a pus niciun moment la îndoială faptul că Iehova este o Persoană reală.

⁹ Ceea ce s-a întâmplat după aceea i-a întărit lui Ghedeon credinţa şi l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. Ghedeon a pregătit o mâncare şi i-a adus-o îngerului. Când îngerul a atins-o cu toiagul său, aceasta a ars în mod miraculos. Atunci, Ghedeon a înţeles că îngerul fusese trimis de Iehova. Cuprins de teamă, el a zis: „Vai, Domn Suveran Iehova, căci l-am văzut pe îngerul lui Iehova faţă în faţă!” (Jud. 6:17-22). A afectat acest lucru prietenia dintre Ghedeon şi Iehova? Nicidecum! Dimpotrivă, Ghedeon a simţit că  era în pace cu Dumnezeu. De unde ştim? Ghedeon a ridicat în locul acela un altar, pe care l-a numit „Iehova-Şalom”, care înseamnă „Iehova este pace”. (Citeşte Judecătorii 6:23, 24; nota de subsol.) Când medităm la ceea ce face Iehova pentru noi în fiecare zi, înţelegem că el este un Prieten adevărat. Dacă ne rugăm cu regularitate lui Dumnezeu, vom simţi tot mai mult pacea sa şi ne vom întări prietenia cu el.

10. Potrivit cu Psalmul 15:3, 5, ce se cere din partea noastră dacă vrem să fim prieteni cu Iehova?

¹⁰ Pentru a fi prieteni cu Iehova, trebuie să îndeplinim unele cerinţe. În Psalmul 15, David a arătat ce se cere din partea noastră dacă vrem să fim ‘oaspeţi în cortul lui Iehova’, cu alte cuvinte, să fim prietenii săi (Ps. 15:1). În continuare ne vom concentra asupra a două cerinţe: să evităm calomnia şi să fim cinstiţi în toate aspectele vieţii. David a spus despre cel care vrea să fie oaspete în cortul lui Iehova: „El nu calomniază cu limba lui . . . şi nu ia mită împotriva celui nevinovat” (Ps. 15:3, 5).

11. De ce trebuie să evităm calomnia?

¹¹ Într-un alt psalm, David a avertizat: „Păzeşte-ţi limba de rău” (Ps. 34:13). Nerespectarea acestui sfat inspirat poate crea o prăpastie între noi şi Tatăl nostru ceresc. De fapt, calomnia este o practică a lui Satan, cel mai mare duşman al lui Iehova. Termenul „Diavol” provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „calomniator”. Dacă suntem atenţi la ce vorbim cu alţii şi despre alţii, ne vom putea păstra prietenia cu Iehova. Trebuie să fim atenţi în special la atitudinea pe care o avem faţă de fraţii numiţi în congregaţie. (Citeşte Evrei 13:17; Iuda 8.)

12, 13. a) De ce trebuie să fim cinstiţi în toate? b) Ce efect poate avea cinstea noastră asupra altora?

¹² Slujitorii lui Iehova sunt cunoscuţi ca oameni cinstiţi, nu ca oameni care îi tratează pe alţii în mod nedrept. Apostolul Pavel a scris: „Continuaţi să vă rugaţi pentru noi, căci suntem convinşi că avem o conştiinţă curată, pentru că dorim să ne purtăm cinstit în toate” (Evr. 13:18). Întrucât suntem hotărâţi „să ne purtăm cinstit în toate”, noi nu profităm de fraţii noştri de credinţă. De exemplu, dacă aceştia lucrează pentru noi, trebuie să ne asigurăm că sunt trataţi în mod corect şi sunt plătiţi conform înţelegerii făcute. În calitate de creştini adevăraţi, noi suntem cinstiţi cu angajaţii noştri şi cu toţi oamenii. Dacă lucrăm pentru un frate de credinţă, trebuie să fim atenţi să nu profităm de acest lucru aşteptând să fim trataţi în mod preferenţial.

¹³ Deseori, oamenii din lume îi laudă pe Martorii lui Iehova pentru cinstea lor. De exemplu, directorul unei mari firme de construcţii a remarcat că Martorii lui Iehova se ţin de cuvânt. El a spus: „Voi respectaţi întotdeauna un angajament” (Ps. 15:4). O astfel de conduită ne ajută să ne păstrăm prietenia cu Iehova. Mai mult, ea îi aduce laude iubitorului nostru Tată ceresc.

14, 15. Cum îi putem ajuta pe cei cărora le predicăm să devină prieteni cu Iehova?

¹⁴ Deşi cred, probabil, că Dumnezeu există, mulţi oameni cărora le predicăm nu-l consideră Prietenul lor cel mai bun. Cum i-am putea ajuta? Să ne gândim la instrucţiunile date de Isus celor 70 de discipoli pe care i-a trimis să predice: „În orice casă veţi intra, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste casa aceasta». Şi,  dacă acolo este un prieten al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui. Dar, dacă nu este, ea se va întoarce la voi” (Luca 10:5, 6). Oamenii şi-ar putea dori să afle mai multe despre adevăr dacă avem o atitudine prietenoasă. Fiind buni cu cei care ni se împotrivesc cu înverşunare, îi putem ajuta să se liniştească, iar ei ar putea fi dispuşi să asculte mesajul nostru cu altă ocazie.

¹⁵ Când întâlnim oameni care sunt foarte ataşaţi de religia lor sau care respectă unele tradiţii nebiblice, noi ne străduim să manifestăm o atitudine prietenoasă şi paşnică. Noi îi întâmpinăm cu căldură la întruniri pe cei care, fiind nemulţumiţi de societatea din prezent, doresc să afle mai multe despre Dumnezeul căruia ne închinăm. Articolele din seria „Biblia schimbă viaţa oamenilor” conţin multe exemple în acest sens.

16. În ce sens putem fi atât prieteni, cât şi „colaboratori” ai lui Iehova?

¹⁶ De multe ori, oamenii care lucrează împreună devin prieteni apropiaţi. Toţi cei care îi sunt dedicaţi lui Iehova au privilegiul de a fi atât prieteni, cât şi „colaboratori” ai săi. (Citeşte 1 Corinteni 3:9.) Într-adevăr, participând la lucrarea de predicare şi de facere de discipoli, învăţăm mai multe despre minunatele calităţi ale Tatălui nostru ceresc. În plus, observăm modul în care spiritul său ne ajută să ne îndeplinim misiunea de a predica.

17. Cum arată hrana spirituală oferită cu ocazia congreselor că Iehova este Prietenul nostru?

¹⁷ Cu cât participăm mai mult la predicare, cu atât ne simţim mai aproape de Iehova. De exemplu, observăm modul în care Iehova zădărniceşte planurile celor care ni se împotrivesc. Să ne gândim la ultimii câţiva ani. Nu este evident modul în care Dumnezeu ne îndrumă? Nu suntem impresionaţi de hrana spirituală abundentă pe care o primim cu regularitate? Programele de la congrese arată că Tatăl nostru iubitor ne cunoaşte bine problemele şi necesităţile. Într-o scrisoare de apreciere trimisă după un congres, o familie a scris: „Programul ne-a mers la inimă. Am simţit că Iehova ne iubeşte mult pe fiecare şi ne vrea binele”. În urma unui congres special ţinut în Irlanda, un cuplu din Germania şi-a exprimat recunoştinţa pentru modul în care fraţii i-au primit şi au avut grijă de ei. Acest cuplu a mai spus: „Dar le suntem recunoscători în primul rând lui Iehova şi Regelui numit de el, Isus Cristos. Ei ne-au invitat să facem parte din acest popor cu adevărat unit. Noi nu doar vorbim despre unitate, ci ne şi bucurăm de ea în fiecare zi. Experienţele pe care le-am avut cu ocazia congresului special de la Dublin ne  vor aminti mereu de privilegiul inestimabil de a-i sluji măreţului nostru Dumnezeu împreună cu voi”.

18. Ce ar trebui să ne întrebăm în ce priveşte comunicarea noastră cu Iehova?

¹⁸ Prieteniile se întăresc când există o bună comunicare. În această eră a internetului şi a telecomunicaţiilor, foarte mulţi oameni folosesc reţelele de socializare şi mesajele scrise pentru a comunica. Însă cât de mult comunicăm cu Iehova, Prietenul nostru cel mai bun? Biblia spune că el este ‘Ascultătorul rugăciunii’ (Ps. 65:2). Aşadar, cât de des ne facem timp să-i vorbim lui Iehova în rugăciune?

19. Ce ajutor avem când ne este greu să ne exprimăm sentimentele în rugăciune?

¹⁹ Unora dintre noi le este greu să-şi exprime sentimentele profunde. Totuşi, chiar asta doreşte Iehova să facem când ne rugăm (Ps. 119:145; Plâng. 3:41). Iar el ne ajută când nu ne este uşor să dăm glas sentimentelor. Pavel le-a scris creştinilor din Roma: „Atunci când trebuie să ne rugăm nu ştim pentru care lucru să ne rugăm, dar spiritul însuşi pledează pentru noi cu suspine negrăite. Însă cel care cercetează inimile cunoaşte intenţia spiritului, deoarece acesta pledează pentru sfinţi după voinţa lui Dumnezeu” (Rom. 8:26, 27). Meditarea la cuvintele consemnate în cărţi biblice precum Iov, Psalmii şi Proverbele ne va ajuta să exprimăm în rugăciune sentimentele noastre cele mai profunde.

20, 21. Cum ne încurajează cuvintele lui Pavel din Filipeni 4:6, 7?

²⁰ Când ne confruntăm cu situaţii dificile, să ne amintim sfatul inspirat pe care Pavel li l-a dat creştinilor din Filipi: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciuni şi implorări împreună cu mulţumiri, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre”. Când ne rugăm astfel lui Iehova, Prietenul nostru cel mai bun, vom simţi cu siguranţă multă mângâiere. Pavel a adăugat: „Pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inima şi mintea prin Cristos Isus” (Filip. 4:6, 7). Să fim mereu recunoscători pentru „pacea lui Dumnezeu”, care ne păzeşte cu adevărat inima şi mintea.

²¹ Rugăciunea ne ajută să ne consolidăm prietenia cu Iehova. De aceea, ‘să ne rugăm neîncetat’! (1 Tes. 5:17) Fie ca studierea acestui articol să ne ajute să ne întărim prietenia cu Dumnezeu şi hotărârea de a respecta cerinţele sale drepte. De asemenea, să ne facem timp să medităm la binecuvântările de care ne bucurăm pentru că Iehova este cu adevărat Tatăl nostru, Dumnezeul nostru şi Prietenul nostru.