1-3. Cum a ajuns o soră să fie sigură că Iehova ştie de ce anume avem nevoie?

LANA nu va uita niciodată ce i s-a întâmplat într-o zi din vara anului 2012, când era în Germania. Ea simte că a primit răspuns la două rugăciuni concrete. Prima rugăciune a rostit-o în timpul unei lungi călătorii cu trenul spre aeroport. Ea l-a rugat pe Iehova să-i dea ocazia să depună mărturie. A doua rugăciune a rostit-o după ce a ajuns la aeroport şi a aflat că zborul ei fusese amânat pentru ziua următoare. Lana s-a rugat în legătură cu faptul că îşi cheltuise aproape toţi banii şi nu avea unde să stea peste noapte.

² Nici nu şi-a încheiat bine a doua rugăciune, când cineva i-a zis: „Bună, Lana! Ce faci aici?”. Tânărul care a abordat-o era un fost coleg de şcoală. El urma să plece în Africa de Sud şi fusese condus la aeroport de mama şi de bunica lui. Aflând despre situaţia Lanei, mama, pe nume Elke, a invitat-o cu căldură să stea la ele. Elke şi mama ei au fost ospitaliere cu Lana şi i-au pus multe întrebări cu privire la convingerile ei şi la activitatea ei ca evanghelizatoare cu timp integral.

 ³ În dimineaţa următoare, după un mic dejun copios, Lana le-a răspuns gazdelor ei şi la alte întrebări biblice şi le-a luat datele de contact pentru a le putea cultiva interesul. Lana a ajuns cu bine acasă şi slujeşte în continuare ca pionieră regulară. Ea consideră că felul în care s-au rezolvat lucrurile i se datorează lui Iehova, ‘Ascultătorul rugăciunii’ (Ps. 65:2).

4. Ce necesităţi vom analiza în continuare?

⁴ Când ne confruntăm pe neaşteptate cu o problemă, probabil că nu ne este greu să ne rugăm pentru ajutor. Iar lui Iehova îi face plăcere să asculte astfel de rugăciuni rostite de slujitorii săi loiali (Ps. 34:15; Prov. 15:8). Însă, dacă medităm la rugăciunea-model, s-ar putea să ne dăm seama că există alte necesităţi care sunt mai importante şi de care am putea uita. De exemplu, să vedem cum se face referire la necesităţile noastre spirituale în ultimele patru cereri din rugăciunea-model. Să vedem mai întâi ce putem face pentru a trăi în armonie cu cererea referitoare la pâinea zilnică. (Citeşte Matei 6:11-13.)

5, 6. De ce este important să ne rugăm pentru „pâinea noastră pentru ziua de azi”, chiar dacă avem suficiente lucruri materiale?

⁵ Să observăm că aceasta este o cerere nu pentru pâinea „mea” pentru ziua de azi, ci pentru pâinea „noastră” pentru ziua de azi. Victor, care slujeşte ca supraveghetor de circumscripţie în Africa, a spus: „Îi mulţumesc deseori lui Iehova pentru că eu şi soţia mea nu trebuie să ne îngrijorăm cu privire la ce vom mânca la următoarea masă sau cum ne vom plăti chiria. Fraţii noştri se îngrijesc cu bunătate de noi în fiecare zi. Însă mă rog ca fraţii care ne ajută să reuşească să facă faţă dificultăţilor economice cu care se confruntă”.

⁶ Dacă avem hrană suficientă pentru multe zile, am putea să ne gândim la fraţii care trăiesc în sărăcie sau care sunt afectaţi de dezastre. Ar trebui nu doar să ne rugăm pentru ei, ci şi să acţionăm în armonie cu rugăciunile noastre. De exemplu, putem împărţi ceea ce avem cu fraţii de credinţă aflaţi în nevoie. De asemenea, putem face cu regularitate donaţii pentru lucrarea mondială, ştiind că aceste fonduri sunt folosite cu înţelepciune (1 Ioan 3:17).

7. Ce ilustrare a făcut Isus când ne-a sfătuit ‘să nu ne îngrijorăm niciodată pentru ziua de mâine’?

⁷ Când a făcut referire la pâinea zilnică, Isus s-a gândit probabil la necesităţile noastre stringente. În continuare, el a arătat cum îmbracă Dumnezeu florile câmpului. Apoi a spus: „Nu vă va îmbrăca el cu atât mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi deci niciodată, zicând: . . . «Cu ce ne vom îmbrăca?»”. În încheiere, el a repetat următorul îndemn important: „Nu vă îngrijoraţi niciodată pentru ziua de mâine” (Mat. 6:30-34). De aici înţelegem că, în loc să fim materialişti, ar trebui să fim mulţumiţi cu lucrurile strict necesare. Printre acestea s-ar putea număra o locuinţă adecvată, un loc de muncă pentru a ne îngriji de familie şi înţelepciune pentru a lua decizii bune când ne confruntăm cu probleme de sănătate. Însă, dacă ne-am ruga numai pentru astfel de necesităţi fizice, nu am da dovadă de echilibru. De ce? Deoarece avem şi necesităţi spirituale, care sunt mult mai importante.

8. De ce necesitate importantă ar trebui să ne amintească faptul că Isus a făcut referire la pâinea zilnică? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

⁸ Faptul că Isus a făcut referire la pâinea zilnică ar trebui să ne amintească de necesitatea de a primi hrană spirituală. Isus, Stăpânul nostru, a spus: „Omul să nu trăiască numai cu pâine, ci cu orice  cuvânt care iese din gura lui Iehova” (Mat. 4:4). Aşadar, ar trebui să continuăm să ne rugăm ca Iehova să ne dea hrană spirituală la momentul potrivit.

9. În ce sens sunt păcatele noastre ‘datorii’?

⁹ De ce a folosit Isus cuvântul ‘datorii’, din moment ce, cu altă ocazie, a vorbit despre ‘păcate’? (Mat. 6:12; Luca 11:4) În 1951, în Turnul de veghe se spunea: „Păcatul de a încălca legea lui Dumnezeu ne face să-i fim datori. . . . Pentru păcatul nostru, Dumnezeu ne-ar putea pretinde şi chiar lua viaţa. . . . El şi-ar putea retrage pacea de la noi, rupând orice relaţie cu noi. . . . Noi îi datorăm iubire, exprimată prin ascultare; iar când păcătuim, nu reuşim să-i dăm iubirea pe care i-o datorăm, întrucât păcatul denotă lipsă de iubire faţă de Dumnezeu” (1 Ioan 5:3).

10. Pe ce bază poate Iehova să ne ierte păcatele şi cum ar trebui să ne influenţeze acest lucru?

¹⁰ Necesitatea de a fi iertaţi în fiecare zi scoate în evidenţă singura bază legală în virtutea căreia Dumnezeu ne poate ierta păcatele: jertfa de răscumpărare a lui Isus. Deşi această răscumpărare a fost plătită cu aproape 2 000 de ani în urmă, ar trebui s-o preţuim ca şi cum ar fi un dar oferit azi. „Preţul de răscumpărare” pentru viaţa noastră „este atât de mare”, încât nimic din ce ar putea face vreun om imperfect pentru noi n-ar putea să-l plătească. (Citeşte Psalmul 49:7-9; 1 Petru 1:18, 19.) Într-adevăr, n-ar trebui să încetăm niciodată să-i mulţumim lui Iehova pentru acest dar preţios. De asemenea, expresia „păcatele noastre”, nu „păcatele mele”, ar trebui să ne aducă aminte că toţi membrii familiei de închinători ai lui Iehova au nevoie de această măsură plină de îndurare. Este clar deci că Iehova vrea să fim preocupaţi nu numai de bunăstarea noastră spirituală, ci şi de a altora, inclusiv de a celor care au păcătuit împotriva noastră. De obicei, astfel de păcate sunt minore şi ne dau ocazia să arătăm că îi iubim cu adevărat pe fraţii noştri şi că suntem dispuşi să-i iertăm, aşa cum şi Dumnezeu ne iartă plin de îndurare (Col. 3:13).

11. De ce este important să fim iertători?

¹¹ Din nefericire, ca oameni imperfecţi, uneori s-ar putea să avem resentimente faţă de cineva (Lev. 19:18). Dacă vorbim cu alţii despre problema noastră, ei ne-ar  putea lua partea, ceea ce ar provoca dezbinare în congregaţie. Dacă permitem ca o astfel de situaţie să continue, am arăta lipsă de apreciere pentru îndurarea lui Dumnezeu şi pentru răscumpărare. Dacă avem tendinţa de a nu ierta, Tatăl nostru ceresc nu va mai aplica în folosul nostru valoarea jertfei Fiului său (Mat. 18:35). Isus a explicat mai pe larg acest lucru imediat după ce a rostit rugăciunea-model. (Citeşte Matei 6:14, 15.) În concluzie, pentru a avea parte de iertarea lui Dumnezeu, trebuie să ne străduim să nu facem o practică din comiterea unor păcate grave. Dorinţa noastră de a nu practica păcatul are legătură cu următoarea cerere din rugăciunea-model (1 Ioan 3:4, 6).

12, 13. a) Ce s-a întâmplat cu Isus la scurt timp după botezul său? b) De ce trebuie să ne asumăm responsabilitatea în cazul în care cădem în ispită? c) Ce a realizat Isus rămânând fidel până la moarte?

¹² Meditarea la ceea ce s-a întâmplat cu Isus la puţin timp după botezul său ne poate ajuta să înţelegem de ce este necesar să ne rugăm: „Nu ne duce în ispită”. Isus a fost dus de spiritul lui Dumnezeu în pustiu. De ce? „Ca să fie ispitit de Diavol” (Mat. 4:1; 6:13). Ar trebui să ne surprindă lucrul acesta? Nu, dacă înţelegem principalul motiv pentru care Iehova l-a trimis pe Fiul său pe pământ. Care a fost acesta? Rezolvarea controversei apărute când Adam şi Eva au respins suveranitatea lui Dumnezeu. Era nevoie de timp pentru a se răspunde la întrebările apărute. De exemplu, era ceva greşit în modul în care l-a creat Iehova pe om? Putea un om perfect să susţină suveranitatea lui Dumnezeu, în pofida presiunilor din partea ‘celui rău’? Şi aveau oamenii să se descurce mai bine fără conducerea lui Dumnezeu, aşa cum insinuase Satan? (Gen. 3:4, 5) Pentru ca aceste întrebări să primească răspuns, era nevoie de timp. Astfel, toate creaturile inteligente aveau să înţeleagă că Iehova îşi exercită suveranitatea spre binele lor.

¹³ Iehova este sfânt şi, prin urmare, nu ispiteşte pe nimeni să facă ce este rău. De fapt, „Ispititorul” este Diavolul (Mat. 4:3). El poate crea situaţii în care să fim ispitiţi. Totuşi, depinde de fiecare om în parte dacă se va lăsa dus în ispită sau nu. (Citeşte Iacov 1:13-15.) Cât despre Isus, el a respins imediat fiecare ispită folosind un pasaj potrivit din Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, Isus a susţinut suveranitatea legitimă a lui Dumnezeu. Dar Satan n-a renunţat, ci a aşteptat „un alt moment prielnic” (Luca 4:13). Isus a continuat să se împotrivească tuturor eforturilor lui Satan de a-i ştirbi integritatea. Cristos a susţinut conducerea dreaptă a lui Iehova ca suveran şi a dovedit că un om perfect poate să rămână fidel chiar şi în cele mai grele situaţii. Totuşi, Satan încearcă să-i prindă în cursă pe continuatorii lui Isus, deci şi pe tine.

14. Ce trebuie să facem pentru a nu cădea în ispită?

¹⁴ Din cauza controversei cu privire la suveranitate, Iehova îi permite Ispititorului să se folosească de această lume pentru a ne ispiti. Dumnezeu nu ne duce în ispită. Dimpotrivă, el are încredere în noi şi vrea să ne ajute. Însă, deoarece ne respectă liberul-arbitru, Iehova nu înlătură în mod automat ispita, ci ne lasă să decidem singuri dacă îi vom fi sau nu loiali. Pentru a nu cădea în ispită, trebuie să facem două lucruri: să rămânem treji din punct de vedere spiritual şi să perseverăm în rugăciune. Cum ne răspunde Iehova la rugăciuni?

15, 16. a) Care sunt unele ispite cărora trebuie să ne împotrivim? b) Cine este vinovat dacă o persoană cade în ispită?

¹⁵ Iehova ne dă spiritul său sfânt, care ne  poate întări şi ajuta ca să ne împotrivim ispitei. De asemenea, Dumnezeu ne avertizează prin intermediul Cuvântului său şi al congregaţiei cu privire la pericolele pe care trebuie să le evităm, cum ar fi folosirea exagerată a timpului, a banilor şi a energiei pentru lucruri materiale care nu sunt necesare. De exemplu, Espen şi Janne trăiesc într-o ţară bogată din Europa. Ei au slujit mulţi ani ca pionieri regulari într-o zonă a ţării lor în care era mai multă nevoie de ajutor. După ce li s-a născut primul copil, ei au trebuit să întrerupă pionieratul, iar în prezent au doi copii. Espen spune: „Ne rugăm deseori lui Iehova să nu cădem în ispită, având în vedere că acum nu mai putem petrece la fel de mult timp ca înainte în activităţile teocratice. Îl rugăm pe Iehova să ne ajute să ne păstrăm spiritualitatea şi zelul pentru predicare”.

¹⁶ O altă ispită pe care Satan o foloseşte tot mai mult în zilele noastre este vizionarea de materiale pornografice. Dacă cedăm acestei ispite, nu putem să dăm vina pe Satan. De ce? Deoarece Satan şi lumea lui nu ne pot obliga să facem ceva împotriva voinţei noastre. Unii au cedat acestei ispite permiţând ca mintea lor să stăruie asupra unor lucruri rele. Însă ne putem împotrivi acestei ispite, aşa cum fac mulţi dintre fraţii noştri! (1 Cor. 10:12, 13)

17. a) Cum putem trăi în armonie cu cererea de a fi eliberaţi de cel rău? b) Ce uşurare vom simţi în curând?

¹⁷ Pentru a trăi în armonie cu cererea „eliberează-ne de cel rău”, trebuie să ne străduim ‘să nu facem parte din lumea’ lui Satan şi ‘să nu iubim lumea, nici lucrurile din lume’ (Ioan 15:19; 1 Ioan 2:15-17). Acest lucru presupune o luptă continuă. Ce uşurare vom simţi când Iehova va răspunde la această cerere înlăturându-l pe Satan şi distrugând lumea lui rea! Să nu uităm însă că, atunci când a fost aruncat din cer, Satan ştia că nu mai are decât puţin timp. Plin de mânie, el face tot ce poate ca să ne ştirbească integritatea. De aceea, trebuie să continuăm să ne rugăm lui Iehova să ne elibereze de cel rău (Rev. 12:12, 17).

18. Ce trebuie să continuăm să facem pentru a supravieţui sfârşitului lumii lui Satan?

¹⁸ Vrei să te bucuri de acest deznodământ fericit? Atunci continuă să te rogi ca, prin intermediul Regatului, numele lui Dumnezeu să fie sfinţit şi voinţa lui să fie îndeplinită pe pământ. Roagă-l pe Iehova să-ţi satisfacă atât necesităţile spirituale, cât şi cele materiale. Aşadar, fii hotărât să trăieşti în armonie cu rugăciunea-model!