1. a) Ce misiune i-a dat Dumnezeu lui Adam? b) Cum s-au folosit slujitorii lui Dumnezeu de capacitatea de a comunica prin intermediul limbii de atunci încoace?

IEHOVA DUMNEZEU i-a înzestrat pe oameni cu darul comunicării. După ce l-a aşezat pe Adam în locuinţa sa paradiziacă, Dumnezeu i-a dat o misiune care presupunea folosirea limbii; el trebuia să dea nume animalelor. Adam şi-a folosit creativitatea şi inteligenţa pentru a da un nume potrivit fiecărui animal (Gen. 2:19, 20). De atunci încoace, slujitorii lui Dumnezeu au continuat să se folosească de capacitatea de a comunica prin intermediul limbii, pentru a-l lăuda pe Iehova şi a le face cunoscută altora voinţa sa. În timpurile moderne, slujitorii lui Dumnezeu s-au folosit de această capacitate pentru a traduce Biblia, promovând astfel închinarea curată.

2. a) Ce principii a urmat Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi în activitatea sa? b) Ce vom analiza în acest articol?

² Există mii de traduceri ale Bibliei, însă ele diferă în ce priveşte fidelitatea cu care transmit mesajul din textele originale. În anii ’40 ai secolului trecut, Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi a stabilit trei principii de traducere, care au fost urmate în peste 130 de limbi. Acestea sunt: 1) Sfinţirea numelui lui  Dumnezeu prin restabilirea acestuia la locul cuvenit în Scripturi. (Citeşte Matei 6:9.) 2) Traducerea mesajului original inspirat în mod literal când lucrul acesta este posibil, dar redarea sensului corect când o traducere cuvânt cu cuvânt ar denatura sensul. 3) Folosirea unui limbaj uşor de înţeles, care încurajează lectura. * (Citeşte Neemia 8:8, 12.) În continuare vom vedea cum au fost aplicate aceste principii în ediţia revizuită din 2013 a Traducerii lumii noi din limba engleză şi în ediţiile din alte limbi.

3, 4. a) Ce manuscrise antice conţin Tetragrama? b) Ce s-a întâmplat cu numele lui Dumnezeu în multe traduceri ale Bibliei?

³ Cei care studiază manuscrisele ebraice antice ale Bibliei, cum ar fi Sulurile de la Marea Moartă, sunt impresionaţi de numeroasele ocurenţe ale Tetragramei, cele patru litere ebraice care reprezintă numele lui Dumnezeu. Numele divin apare şi în unele copii ale Septuagintei care datează din perioada cuprinsă între secolul al II-lea î.e.n. şi secolul I e.n.

⁴ În pofida dovezilor clare care arată că numele personal al lui Dumnezeu trebuie să apară în Biblie, multe traduceri omit cu desăvârşire numele sacru al lui Dumnezeu. De fapt, la numai doi ani de la lansarea în 1950 a Scripturilor greceşti creştine – Traducerea lumii noi în engleză, s-a publicat o ediţie revizuită a Bibliei American Standard Version. Deşi în ediţia din 1901 a acestei Biblii s-a folosit numele lui Dumnezeu, în ediţia revizuită din 1952, acesta a fost omis. De ce? În prefaţă se spunea: „Folosirea unui nume propriu pentru singurul şi unicul Dumnezeu . . . este total nepotrivită pentru credinţa universală a Bisericii Creştine”. Multe traduceri, atât în engleză, cât şi în alte limbi, au urmat acest model.

5. De ce este important ca numele lui Dumnezeu să apară în Biblie?

⁵ Dar chiar are importanţă dacă traducătorii includ sau omit numele lui Dumnezeu? Da. Un traducător bun ar trebui să înţeleagă intenţia autorului, iar acest lucru ar trebui să-i influenţeze deciziile cu privire la traducere. Multe versete biblice arată că numele lui Dumnezeu este important şi că trebuie sfinţit (Ex. 3:15; Ps. 83:18; 148:13; Is. 42:8; 43:10; Ioan 17:6, 26; Fap. 15:14). Autorul Bibliei, Iehova Dumnezeu, i-a inspirat pe scriitorii acestei cărţi să folosească fără reţinere numele său. (Citeşte Ezechiel 38:23.) Omiterea acestui nume, care se găseşte de mii de ori în manuscrisele antice, denotă lipsă de respect faţă de Autor.

6. De ce ediţia revizuită a Traducerii lumii noi conţine încă şase ocurenţe ale numelui divin?

⁶ În prezent există şi mai multe dovezi că numele lui Dumnezeu trebuie să apară în Biblie. Ediţia revizuită a Traducerii lumii noi conţine 7216 ocurenţe ale numelui divin, cu şase mai multe decât ediţia din 1984. Cinci dintre acestea se găsesc în 1 Samuel 2:25; 6:3; 10:26; 23:14, 16. Ele au fost adăugate deoarece Sulurile de la Marea Moartă, care sunt cu peste 1000 de ani mai vechi decât textul masoretic ebraic, conţin numele divin în aceste versete. A şasea ocurenţă, cea din Judecătorii 19:18, a fost adăugată în urma unui studiu mai amănunţit al unor manuscrise antice.

7, 8. Care este semnificaţia numelui lui Dumnezeu?

⁷ Pentru adevăraţii creştini, numele lui  Dumnezeu are o semnificaţie deosebită. Apendicele din ediţia revizuită a Traducerii lumii noi conţine informaţii actualizate cu privire la numele divin. Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi este de părere că numele divin reprezintă forma cauzativă a verbului ebraic hawáh şi înseamnă „El face să devină”. * În trecut, publicaţiile noastre explicau semnificaţia numelui lui Dumnezeu făcând referire la cuvintele din Exodul 3:14, unde se spune: „Eu voi deveni ce voi vrea să devin”. Aşa s-a ajuns la punctul de vedere exprimat în ediţia din 1984 în limba engleză, potrivit căruia numele divin înseamnă că Dumnezeu „face ca el însuşi să devină Împlinitorul promisiunilor sale”. Însă în apendicele A4 din ediţia revizuită din 2013 se spune: „Deşi semnificaţia numelui divin poate include această idee, ea nu se limitează la atât. Numele divin transmite atât ideea că însuşi Dumnezeu devine orice alege El pentru a-şi împlini scopul, cât şi ideea că El face ca creaţia sa să devină sau să înfăptuiască tot ce este necesar în vederea realizării scopului său”. *

⁸ Iehova face ca creaţia sa să devină orice alege el. În armonie cu semnificaţia numelui său, Dumnezeu a făcut ca Noe să devină constructorul unei arce, Beţaleel, un meşteşugar iscusit, Ghedeon, un războinic victorios, iar Pavel, un apostol al naţiunilor. Într-adevăr, numele lui Dumnezeu are o semnificaţie profundă pentru slujitorii săi. Din acest motiv, Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi nu a vrut să pună în umbră semnificaţia numelui divin şi a ales să-l includă în această traducere.

9. De ce s-a acordat prioritate traducerii Bibliei în alte limbi?

⁹ Ediţii ale Traducerii lumii noi au apărut în peste 130 de limbi. Ele onorează numele lui Dumnezeu incluzându-l în textul sacru, în locurile în care trebuie să apară. (Citeşte Maleahi 3:16.) În schimb, tendinţa actuală în ce priveşte traducerea Bibliei este să se omită numele divin, înlocuindu-l cu un titlu, precum „Domnul”, sau cu numele unui dumnezeu local. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova a acordat prioritate faptului de a pune la dispoziţia cât mai multor oameni o Biblie care onorează numele lui Dumnezeu.

10, 11. Cu ce dificultăţi s-au confruntat unii traducători ai ediţiilor în alte limbi ale Traducerii lumii noi?

¹⁰ Redarea textului sacru în alte limbi a ridicat multe probleme de traducere. De exemplu, în trecut, ediţia în engleză a Traducerii lumii noi a urmat modelul altor Biblii în engleză care folosesc termenul ebraic „Şeol” în Eclesiastul 9:10, precum şi în alte versete. Însă termenul „Şeol” nu s-a putut folosi în unele limbi deoarece majoritatea cititorilor nu-l cunosc. El nu se găseşte în dicţionarele din limba lor, iar pentru unii pare o denumire geografică. În consecinţă, s-a aprobat ca termenul ebraic „Şeol” şi corespondentul său grecesc „Hades” să se redea prin termenul „mormânt”. Această traducere este exactă şi face ca sensul acestor termeni să fie mai clar.

¹¹ În unele limbi, traducerea cu consecvenţă a termenului ebraic nephesh şi a termenului grecesc psykhe prin „suflet” a creat o anumită confuzie. De ce? Deoarece termenii echivalenţi folosiţi în acele  limbi puteau da impresia că „sufletul” este o parte imaterială a omului. Aceasta ar fi susţinut concepţia greşită că sufletul este ceva asemănător unui duh, nu omul însuşi. De aceea, s-a aprobat ca termenul „suflet” să fie redat în funcţie de context şi în armonie cu sensurile deja menţionate în apendicele din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi, cu referinţe (engl.). Astfel, s-a pus accent pe o redare uşor de înţeles, iar unele informaţii utile au fost trecute deseori în note de subsol.

12. Ce schimbări s-au făcut în ediţia revizuită a Traducerii lumii noi? (Vezi şi articolul „Ediţia revizuită din 2013 a Traducerii lumii noi”, din acest număr.)

¹² Întrebările puse de traducători au dezvăluit şi alte posibile înţelegeri greşite ale textului biblic. Astfel, în septembrie 2007, Corpul de Guvernare a aprobat revizuirea ediţiei în limba engleză. În timpul acestei revizuiri au fost analizate mii de întrebări puse de traducătorii Bibliei. Expresiile învechite au fost înlocuite şi s-au făcut eforturi pentru ca textul să fie redat într-un mod clar şi uşor de înţeles, păstrându-se în acelaşi timp exactitatea. Traducerea Bibliei în alte limbi a contribuit mult la îmbunătăţirea textului în engleză (Prov. 27:17).

13. Ce sentimente au mulţi faţă de ediţia revizuită din 2013?

¹³ Ce efect a avut asupra multora ediţia revizuită a Traducerii lumii noi? La sediul mondial al Martorilor lui Iehova de la Brooklyn s-au primit mii de scrisori de apreciere. Cuvintele unei surori reflectă sentimentele multora: „Biblia este un cufăr plin de pietre preţioase. Când citeşti şi înţelegi clar cuvintele lui Iehova din ediţia revizuită din 2013, e ca şi cum ai examina fiecare nestemată în parte, admirându-i numeroasele faţete, claritatea, culoarea şi frumuseţea. Scripturile redate într-un limbaj simplu m-au ajutat să-l cunosc mai bine pe Iehova, care este ca un tată ce mă ţine în braţe în timp ce-mi citeşte cuvintele sale liniştitoare”.

14, 15. Ce simt mulţi faţă de Traducerea lumii noi în alte limbi?

¹⁴ Mulţi şi-au exprimat aprecierea şi pentru Traducerea lumii noi în alte limbi.  Un bărbat în vârstă din Sofia, Bulgaria, a spus despre ediţia în limba bulgară: „Citesc Biblia de mulţi ani, dar niciodată n-am citit o traducere care să fie atât de uşor de înţeles şi care să-ţi meargă la inimă”. În mod asemănător, după ce a primit Traducerea lumii noi, o soră albaneză a spus: „Cât de frumos sună Cuvântul lui Dumnezeu în albaneză! Ce privilegiu este ca Iehova să ne vorbească în limba noastră!”.

¹⁵ În multe ţări, Bibliile sunt scumpe sau greu de găsit. Aşadar, primirea unei Biblii este o mare binecuvântare! Un raport din Rwanda spunea: „Vreme îndelungată, mulţi oameni care studiau nu făceau progrese pentru că n-aveau o Biblie. Ei n-aveau bani ca să cumpere ediţia publicată de biserică. Şi, de multe ori, nu înţelegeau clar sensul anumitor versete, fapt care le încetinea progresul”. Lucrurile s-au schimbat când Traducerea lumii noi a devenit disponibilă în limba lor. O familie rwandeză cu patru copii adolescenţi a spus: „Îi mulţumim din inimă lui Iehova şi sclavului fidel şi prevăzător pentru această Biblie. Noi suntem foarte săraci şi nu ne permiteam să cumpărăm Biblii pentru fiecare membru al familiei. Dar acum, fiecare dintre noi are Biblia lui. Pentru a ne arăta recunoştinţa faţă de Iehova, citim Biblia ca familie în fiecare zi”.

16, 17. a) Care este dorinţa lui Iehova cu privire la slujitorii săi? b) Care ar trebui să fie hotărârea noastră?

¹⁶ Cu timpul, ediţia revizuită a Traducerii lumii noi va fi disponibilă în mai multe limbi. Satan încearcă să zădărnicească aceste eforturi, dar noi ştim că dorinţa lui Iehova este ca toţi slujitorii săi să asculte în timp ce el le vorbeşte într-un limbaj clar şi uşor de înţeles. (Citeşte Isaia 30:21.) Va veni timpul când „pământul va fi plin de cunoştinţa lui Iehova aşa cum fundul mării este acoperit de ape” (Is. 11:9).

¹⁷ Să fim hotărâţi să ne folosim de orice dar de la Iehova, inclusiv de această traducere care onorează numele său. Să-i permitem să ne vorbească în fiecare zi prin intermediul Cuvântului său. El poate să ne asculte cu atenţie toate rugăciunile. Această comunicare ne va ajuta să-l cunoaştem tot mai bine pe Iehova, astfel că iubirea noastră faţă de el va continua să crească (Ioan 17:3).