1-3. a) De ce limba şi modul de a comunica ale lui Dumnezeu sunt superioare celor ale oamenilor? b) Ce vom analiza în acest articol?

DUMNEZEUL etern a creat fiinţe inteligente care, împreună cu el, să se bucure de viaţă (Ps. 36:9; 1 Tim. 1:11). Prima persoană creată de Iehova a fost cel pe care apostolul Ioan l-a numit „Cuvântul” şi „începutul creaţiei lui Dumnezeu” (Ioan 1:1; Rev. 3:14). Iehova Dumnezeu a comunicat cu Fiul său întâi născut, împărtăşindu-i gândurile şi sentimentele sale (Ioan 1:14, 17; Col. 1:15). Apostolul Pavel a vorbit despre ‘limbi îngereşti’, o formă de comunicare cerească superioară limbilor folosite de oameni (1 Cor. 13:1).

² Iehova cunoaşte totul despre miliardele de îngeri şi de oameni pe care i-a creat. El poate să asculte rugăciunile a milioane de oameni în acelaşi timp şi poate înţelege aceste rugăciuni indiferent de limba în care sunt rostite. Iehova ascultă toate aceste rugăciuni şi, în acelaşi timp, le dă îndrumare îngerilor şi comunică cu ei. Pentru a face toate acestea, gândurile, limba şi modul său de a comunica trebuie să fie cu mult superioare celor ale oamenilor. (Citeşte Isaia 55:8, 9.) Fără îndoială, când comunică cu oamenii, Iehova simplifică modul în care îşi exprimă gândurile, astfel încât aceştia să le poată înţelege.

³ În continuare, vom vedea ce măsuri a luat Iehova, Dumnezeul Atotînţelept, pentru a comunica în mod clar cu slujitorii  săi de-a lungul istoriei. Vom vedea, de asemenea, cum şi-a adaptat Dumnezeu modul de a comunica în funcţie de necesităţi şi de situaţie.

4. a) Ce limbă a folosit Iehova când a comunicat cu Moise, Samuel şi David? b) Ce conţine Biblia?

⁴ Iehova a comunicat cu Adam în grădina Edenului folosind o limbă omenească, probabil o formă veche a limbii ebraice. Mai târziu, el şi-a făcut cunoscute gândurile scriitorilor Bibliei care vorbeau ebraica, precum Moise, Samuel şi David, iar ei au exprimat aceste gânduri cu propriile cuvinte şi în propriul stil. Pe lângă faptul că au aşternut în scris unele declaraţii directe ale lui Dumnezeu, ei au vorbit şi despre relaţia dintre el şi slujitorii săi. De exemplu, ei au consemnat unele relatări despre credinţa şi iubirea acestora, dar şi altele despre greşelile şi infidelitatea lor. Toate aceste informaţii ne sunt de mare folos în prezent (Rom. 15:4).

5. A fost limba ebraică singura limbă în care a comunicat Iehova cu slujitorii săi? Explicaţi.

⁵ Pe măsură ce situaţia s-a schimbat, Dumnezeu n-a mai comunicat cu oamenii doar în limba ebraică. După exilul în Babilon, unii slujitori ai lui Dumnezeu foloseau limba arameică în viaţa de zi cu zi. Probabil că acesta a fost motivul pentru care Iehova i-a inspirat pe profeţii Daniel şi Ieremia şi pe preotul Ezra să consemneze în arameică unele părţi din cărţile biblice pe care le-au scris. *

6. Cum a ajuns Cuvântul lui Dumnezeu să fie tradus în alte limbi?

⁶ Mai târziu, Alexandru cel Mare a cucerit o mare parte a lumii antice, astfel că greaca comună, sau koine, a devenit limbă internaţională. Mulţi iudei au început să vorbească această limbă, fapt ce a dus la traducerea Scripturilor ebraice în greacă. Această traducere este numită Septuaginta. Ea a fost prima traducere a Bibliei şi una dintre cele mai importante. Specialiştii sunt de părere că a fost realizată de 72 de traducători. * Faptul că au lucrat la ea atât de mulţi traducători a făcut ca stilul de traducere să varieze foarte mult, de la o redare literală la una destul de liberă. Cu toate acestea, iudeii vorbitori de greacă şi, mai târziu, creştinii au considerat Septuaginta Cuvântul lui Dumnezeu.

7. Ce limbă a folosit probabil Isus pentru a-i învăţa pe discipolii săi?

⁷ Când a venit pe pământ, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu a folosit probabil limba ebraică pentru a comunica şi a-i învăţa pe alţii (Ioan 19:20; 20:16; Fap. 26:14). După cât se pare, ebraica din secolul I a fost influenţată de arameică. Aşadar, este posibil ca Isus să fi folosit şi unele expresii arameice. Însă el cunoştea şi ebraica veche folosită de Moise şi de profeţi, ale căror scrieri se citeau în fiecare săptămână în sinagogi (Luca 4:17-19; 24:44, 45; Fap. 15:21). În plus, în Israel se mai vorbeau greaca şi latina. Scripturile nu spun dacă Isus a vorbit sau nu şi aceste limbi.

8, 9. De ce mulţi creştini au folosit limba greacă şi ce arată acest lucru despre Iehova?

⁸ Primii discipoli ai lui Isus vorbeau ebraica. Însă, după moartea sa, continuatorii lui vorbeau şi alte limbi. (Citeşte Faptele 6:1.) Pe măsură ce creştinismul se răspândea, mulţi creştini comunicau  în greacă, nu în ebraică. Întrucât greaca era limba comună, evangheliile lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan, care conţin relatări inspirate despre învăţăturile şi activitatea lui Isus, au fost răspândite în greacă. * De asemenea, scrisorile apostolului Pavel şi celelalte cărţi inspirate au fost scrise şi răspândite tot în greacă.

⁹ Este demn de remarcat că, atunci când citau din Scripturile ebraice, scriitorii Scripturilor greceşti creştine foloseau de obicei Septuaginta. Aceste citate, care uneori erau redate puţin diferit faţă de modul în care erau exprimate ideile în textul ebraic, fac acum parte din Scripturile inspirate. Astfel, lucrarea unor traducători imperfecţi a ajuns să facă parte din Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Acest lucru arată că Dumnezeu nu favorizează o cultură sau o limbă în detrimentul alteia. (Citeşte Faptele 10:34.)

10. Ce învăţăm din modul în care Iehova le-a transmis oamenilor Cuvântul său?

¹⁰ Din această scurtă analiză a modului în care Iehova a comunicat cu oamenii înţelegem că el face acest lucru în funcţie de necesităţi şi de situaţie. El nu se aşteaptă ca noi să învăţăm o anumită limbă pentru a dobândi cunoştinţă despre el şi despre scopurile sale. (Citeşte Zaharia 8:23; Revelaţia 7:9, 10.) De asemenea, am văzut că Iehova i-a inspirat pe scriitorii Bibliei, dar le-a permis să folosească stiluri diferite.

11. De ce folosirea diferitor limbi nu a fost un obstacol în calea comunicării dintre Dumnezeu şi oameni?

¹¹ Folosirea diferitor limbi şi micile diferenţe de traducere nu au fost un obstacol în calea comunicării dintre Dumnezeu şi oameni. De exemplu, Biblia conţine numai câteva cuvinte din limba în care a vorbit Isus (Mat. 27:46; Mar. 5:41; 7:34; 14:36). Însă Iehova s-a îngrijit ca mesajul lui Isus să fie transmis în greacă şi, cu timpul, în alte limbi. Mai târziu, manuscrisele Bibliei au fost copiate şi recopiate de iudei şi de creştini, lucru care a făcut posibilă păstrarea scrierilor sfinte. Acestea au fost traduse în multe alte limbi. Ioan Hrisostom, sau Ioan Gură de Aur, care a trăit în secolele al IV-lea şi al V-lea e.n., a spus că, în zilele sale, învăţăturile lui Isus erau deja traduse în limbile sirienilor, egiptenilor, indienilor, persanilor, etiopienilor şi ale multor altor popoare.

12. Ce piedici au existat în calea răspândirii Bibliei?

¹² Traducerea Bibliei în multe limbi a zădărnicit eforturile unor oameni de a distruge Biblia. De exemplu, în 303 e.n., împăratul roman Diocleţian a poruncit ca  toate copiile Scripturilor să fie distruse. Cuvântul lui Dumnezeu şi cei care l-au tradus şi l-au răspândit au fost ţinta a nenumărate atacuri. În secolul al XVI-lea, William Tyndale a început să traducă Biblia din ebraică şi greacă în engleză. Iată ce i-a spus el unui erudit: „Dacă Dumnezeu îmi va cruţa viaţa, în câţiva ani voi face ca băiatul de la coarnele plugului să cunoască Scripturile mai bine decât voi”. Din cauza persecuţiei, Tyndale a trebuit să fugă din Anglia pe continent pentru a putea traduce şi tipări Biblia. Deşi clerul a încercat să ardă în public toate exemplarele pe care le-a putut găsi, copii ale traducerii lui Tyndale au fost distribuite pe scară largă. În cele din urmă, Tyndale a fost trădat, strangulat şi ars pe rug. Dar traducerea lui a supravieţuit. Ea a fost folosită la realizarea versiunii King James, care a ajuns să fie foarte răspândită. (Citeşte 2 Timotei 2:9.)

13. Ce arată studiul manuscriselor antice?

¹³ Este adevărat, unele copii antice ale Bibliei conţin mici greşeli şi neconcordanţe. Însă bibliştii au comparat şi au studiat cu atenţie mii de fragmente, manuscrise şi traduceri antice. Acest studiu a confirmat autenticitatea majorităţii pasajelor biblice. Cele câteva versete cu privire la care există o anumită incertitudine nu schimbă mesajul general. Astfel de studii ale manuscriselor antice îi conving pe cercetătorii sinceri ai Bibliei că ceea ce avem în prezent este Cuvântul inspirat al lui Iehova (Is. 40:8). *

14. Cât de răspândit a ajuns să fie mesajul Bibliei?

¹⁴ În pofida opoziţiei înverşunate, Iehova s-a îngrijit ca Biblia, Cuvântul său, să fie cea mai tradusă carte din istorie. Chiar dacă mulţi oameni n-au credinţă în Dumnezeu, Biblia este cea mai distribuită carte din lume şi este disponibilă, integral sau parţial, în peste 2800 de limbi. Unele traduceri nu sunt la fel de clare şi de exacte ca altele. Cu toate acestea, putem înţelege mesajul simplu al Bibliei privitor la speranţă şi salvare din aproape toate traducerile.

15. a) Cum sunt depăşite barierele lingvistice în prezent? b) De ce este engleza o limbă potrivită pentru redactarea publicaţiilor noastre?

¹⁵ În 1919, un grup mic de cercetători sârguincioşi ai Bibliei a fost numit „sclavul fidel şi prevăzător”. La vremea aceea, sclavul fidel comunica cu „servitorii” în mare parte în limba engleză (Mat. 24:45). Acest sclav a făcut mari eforturi pentru a pune la dispoziţie hrană spirituală în tot mai multe limbi, numărul acestora depăşind în prezent 700. La fel ca greaca  koine în secolul I, engleza este folosită pe scară largă în comerţ şi în educaţie. De aceea, publicaţiile noastre sunt redactate în engleză, iar apoi sunt traduse în alte limbi.

16, 17. a) De ce anume au avut nevoie slujitorii lui Dumnezeu? b) Cum a fost satisfăcută această necesitate? c) Ce a sperat fratele Knorr cu privire la Traducerea lumii noi?

¹⁶ Baza pentru hrana spirituală este Biblia. Pe la mijlocul secolului al XX-lea, versiunea King James, care a fost încheiată în 1611, era cea mai răspândită Biblie în limba engleză. Însă limbajul ei era în mare parte învechit. Numele lui Dumnezeu apărea doar de câteva ori în text, în timp ce manuscrisele biblice antice conţineau numele divin de mii de ori. Această versiune conţinea şi unele greşeli de traducere, precum şi unele versete care n-au fost găsite în manuscrisele antice demne de încredere. Şi alte traduceri în engleză prezentau probleme similare.

¹⁷ Era nevoie de o Biblie care să redea cu exactitate sensul scrierilor originale într-un limbaj modern. Astfel, s-a format Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi şi, pe parcursul a zece ani, din 1950 până în 1960, traducerea realizată de acest comitet a fost lansată în şase volume. Primul volum a fost lansat în 2 august 1950 la un congres. Cu acea ocazie, fratele Nathan Knorr a adresat auditoriului aceste cuvinte: „S-a simţit tot mai mult nevoia de a avea o traducere într-un limbaj modern, în armonie cu adevărul revelat şi care să ne ofere totuşi baza pentru o înţelegere mai bună a adevărului prin redarea în mod fidel a sensului scrierilor originale; o traducere care să fie la fel de uşor de înţeles pentru cititorii din zilele noastre cum erau scrierile originale ale discipolilor lui Cristos pentru cititorii simpli, obişnuiţi şi umili din zilele lor”. El şi-a exprimat speranţa că această traducere avea să ajute din punct de vedere spiritual milioane de oameni.

18. Ce decizii au contribuit la traducerea Bibliei în mai multe limbi?

¹⁸ Acea speranţă a devenit realitate în 1963, când Scripturile greceşti creştine – Traducerea lumii noi au fost realizate în alte şase limbi: olandeză, franceză, germană, italiană, portugheză şi spaniolă. În 1989, Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova a înfiinţat la sediul mondial un departament pentru a-i ajuta pe traducătorii Bibliei. Apoi, în 2005, traducerea Bibliei a devenit o prioritate pentru limbile în care era deja tradusă această revistă. Drept urmare, în prezent, Traducerea lumii noi este disponibilă, integral sau parţial, în peste 130 de limbi.

19. Ce eveniment istoric a avut loc în 2013 şi ce vom analiza în articolul următor?

¹⁹ Odată cu trecerea timpului, a devenit evident faptul că ediţia engleză a Traducerii lumii noi trebuia actualizată pentru a corespunde schimbărilor care au avut loc în limbă. În zilele de 5 şi 6 octombrie 2013, 1 413 676 de persoane din 31 de ţări au asistat la programul celei de-a 129-a întruniri anuale a Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania sau l-au urmărit printr-o transmisie pe internet. Auditoriul a fost foarte încântat când un membru al Corpului de Guvernare a anunţat lansarea ediţiei revizuite a Traducerii lumii noi în engleză. Mulţi nu şi-au putut reţine lacrimile când au primit Biblia revizuită. Pe măsură ce se citeau versete din textul revizuit, auditoriul şi-a dat seama că traducerea în engleză a Cuvântului lui Dumnezeu este mai bună ca oricând. Următorul articol va analiza unele detalii despre această ediţie revizuită, precum şi despre traducerea ei în alte limbi.