1, 2. Ce ne-am putea întreba uneori şi ce exemple biblice ne vin în minte?

DACĂ ai fost vreodată grav bolnav, poate că te-ai întrebat: Mă voi vindeca de această boală? Sau poate că te-ai întrebat dacă un membru al familiei sau un prieten care este bolnav se va însănătoşi. Este normal să te îngrijorezi într-o astfel de situaţie. În Biblie citim despre unele persoane care au avut îngrijorări asemănătoare. De exemplu, regele Ahazia, fiul lui Ahab şi al Izabelei, a căzut de pe acoperişul casei şi s-a rănit. De aceea, el a întrebat dacă îşi va reveni. Mai târziu, Ben-Hadad, regele Siriei, a fost foarte bolnav şi a întrebat: „Mă voi vindeca de această boală?” (2 Regi 1:2; 8:7, 8).

² Cu siguranţă, noi sperăm că lucrurile se vor rezolva cu bine atât în cazul nostru, cât şi al celor dragi. Totuşi, mulţi se întreabă cum îi va ajuta Dumnezeu. Biblia arată că, în trecut, Iehova i-a vindecat în mod miraculos pe unii oameni, iar, prin intermediul profeţilor săi, pe alţii chiar i-a înviat (1 Regi 17:17-24; 2 Regi 4:17-20, 32-35). Avem motive să credem că Dumnezeu va acţiona la fel şi în zilele noastre?

3-5. a) Ce putere au Iehova şi Isus? b) La ce întrebări se va răspunde în acest articol?

³ Nu există nicio îndoială că Dumnezeu poate să influenţeze  starea de sănătate a oamenilor. Biblia confirmă acest lucru. În unele situaţii, el i-a pedepsit pe unii cu boli, cum s-a întâmplat în cazul faraonului din zilele lui Avraam şi, mai târziu, în cazul lui Miriam, sora lui Moise (Gen. 12:17; Num. 12:9, 10; 2 Sam. 24:15). Dumnezeu a avertizat că, dacă israeliţii se dovedeau infideli, avea să aducă peste ei „orice boală şi orice plagă” (Deut. 28:58-61). Dar Iehova putea şi să îndepărteze bolile şi să prevină îmbolnăvirea (Ex. 23:25; Deut. 7:15). De asemenea, el putea să-i vindece pe oameni. De exemplu, când Iov a fost atât de bolnav, încât şi-a dorit să moară, Dumnezeu l-a vindecat! (Iov 2:7; 3:11-13; 42:10, 16)

⁴ În mod sigur, Dumnezeu are puterea de a interveni şi de a vindeca o persoană bolnavă. Şi Fiul său are această putere. Când a fost pe pământ, el a vindecat în mod miraculos leproşi, epileptici, orbi şi paralitici (Ioan 9:1-7). (Citeşte Matei 4:23, 24.) Cât de încurajator este să ne gândim că vindecările pe care le-a făcut Isus sunt o anticipare a ceea ce va face el la scară mare în lumea nouă! Atunci, „niciun locuitor nu va spune: «Sunt bolnav»” (Is. 33:24).

⁵ Dar ar trebui să ne aşteptăm ca Dumnezeu sau Isus să ne vindece în mod miraculos în prezent? Cum ar trebui să privim bolile grave sau infirmităţile şi la ce ar trebui să ne gândim când alegem un tratament?

6. Ce ştim despre „darul de a vindeca” pe care l-au avut unii creştini din secolul I?

⁶ În secolul I, Iehova le-a dat unora dintre creştinii unşi capacitatea de a face miracole (Fap. 3:2-7; 9:36-42). Printre ‘diferitele daruri’ ale spiritului era şi „darul de a vindeca” (1 Cor. 12:4-11). Însă, în scurtă vreme, acele daruri, precum şi altele, cum ar fi vorbirea în limbi şi profeţirea, aveau să înceteze (1 Cor. 13:8). În prezent, ele nu mai există. De aceea, nu avem niciun motiv să ne aşteptăm ca Dumnezeu să ne vindece în mod miraculos pe noi sau pe cei dragi.

7. Ce încurajare găsim în Psalmul 41:3?

⁷ Totuşi, dacă suntem bolnavi, putem fi siguri că Iehova ne va mângâia, ne va susţine şi ne va da înţelepciune, aşa cum a făcut şi în cazul slujitorilor săi din trecut. Regele David a scris: „Fericit este cel ce se îngrijeşte de sărac; în ziua nenorocirii, Iehova îl va scăpa! Iehova îl va păzi şi îl va păstra în viaţă” (Ps. 41:1, 2). Bineînţeles, David n-a vrut să spună că cel ce se îngrijea de sărac nu avea să moară niciodată. Dar cum avea Dumnezeu să-l ajute pe acest om loial? David a spus: „Iehova îl va susţine pe patul de suferinţă. Îi vei schimba tot patul în timpul bolii lui” (Ps. 41:3). Da, un om care se îngrijea de cel sărac putea fi sigur că Dumnezeu îi cunoştea situaţia şi ştia că fusese fidel. Iehova îi putea da curaj şi înţelepciune. Iar faptul că el a creat corpul uman cu puterea de a se reface îl putea ajuta să se însănătoşească.

8. Potrivit cu Psalmul 41:4, ce i-a cerut David lui Iehova?

⁸ David ştia ce înseamnă să fii bolnav. Acest lucru reiese din cuvintele sale: „Eu am spus: «O, Iehova, îndură-te de mine! Vindecă-mi sufletul, căci am păcătuit împotriva ta»” (Ps. 41:4). Este posibil ca el să fi scris aceste cuvinte cu referire la perioada în care Absalom a încercat să uzurpe tronul, în timp ce David era bolnav şi nu avea control asupra situaţiei. Chiar dacă fusese iertat de Iehova, David n-a uitat de păcatul comis cu Bat-Şeba şi de consecinţele lui (2 Sam. 12:7-14). Cu toate acestea, regele a fost sigur că Dumnezeu avea să-l susţină pe patul de suferinţă. Dar s-a rugat David să fie vindecat în mod miraculos şi să-i fie prelungită viaţa?

9. a) Prin ce s-a deosebit situaţia lui David de cea a regelui Ezechia? b) Ce putea să aştepte David de la Iehova?

 ⁹ Ani mai târziu, Dumnezeu a ales să-l vindece pe regele Ezechia, care „era bolnav, pe moarte”. În această situaţie specială, Dumnezeu a intervenit, astfel că Ezechia s-a însănătoşit şi a mai trăit 15 ani (2 Regi 20:1-6). Însă David nu s-a rugat ca Dumnezeu să-l vindece în mod miraculos. Contextul arată că David l-a rugat pe Dumnezeu să-l ajute în acelaşi fel în care l-ar ajuta pe cel care se îngrijea de un om sărac. Acest lucru includea faptul de a-l susţine „pe patul de suferinţă”. Întrucât păcatul îi fusese iertat, David a putut să se roage ca Dumnezeu să-l mângâie şi să-l sprijine şi ca puterea de refacere a corpului său să-l ajute să se însănătoşească (Ps. 103:3). Şi noi putem face la fel.

10. Ce s-a întâmplat cu Trofim şi cu Epafrodit şi ce învăţăm de aici?

¹⁰ David n-a fost vindecat în mod miraculos şi nici n-a avut o viaţă foarte lungă. La fel au stat lucrurile şi în cazul lui Trofim, unul dintre colaboratorii apostolului Pavel. Biblia arată că Pavel a primit uneori putere să-i vindece pe bolnavi. (Citeşte Faptele 14:8-10.) De exemplu, el a făcut acest lucru pentru „tatăl lui Publius [care] zăcea chinuit de febră şi dizenterie”. Pavel „s-a rugat, şi-a pus mâinile peste el şi l-a vindecat” (Fap. 28:8). Însă Pavel n-a făcut acelaşi lucru şi pentru Trofim, care fusese cu el într-o călătorie misionară (Fap. 20:3-5, 22; 21:29). Când Trofim s-a îmbolnăvit şi n-a mai putut să-l însoţească pe Pavel, apostolul nu l-a vindecat; el l-a lăsat la Milet ca să se însănătoşească (2 Tim. 4:20). În mod asemănător, când Epafrodit ‘s-a îmbolnăvit şi era aproape să moară’, Biblia nu spune că Pavel l-ar fi vindecat în mod miraculos pe bunul său prieten (Filip. 2:25-27, 30).

11, 12. De ce a putut Luca să-i fie de un real ajutor lui Pavel şi ce putem spune despre instruirea sa?

¹¹ Împreună cu Pavel a călătorit şi „Luca, doctorul iubit”, scriitorul cărţii Faptele (Col. 4:14; Fap. 16:10-12; 20:5, 6). Fără îndoială că Luca le-a dat lui Pavel şi altora sfaturi medicale şi ajutor atunci când s-au îmbolnăvit în timpul călătoriilor misionare (Gal. 4:13). Aşa cum a spus Isus, „nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii” (Luca 5:31).

¹² Biblia nu arată unde sau când a primit Luca instruire medicală. Unii sunt de părere că Pavel a menţionat faptul că Luca era doctor în scrisoarea adresată creştinilor din Colose deoarece ei îl cunoşteau. Prin urmare, este posibil ca Luca să fi fost instruit la o şcoală medicală din Laodiceea, un oraş de lângă Colose. În orice caz, Luca n-a fost un om neinstruit care dădea sfaturi medicale la întâmplare; el a fost medic. O dovadă în acest sens o constituie termenii medicali pe care Luca i-a folosit în evanghelia sa şi în cartea Faptele, dar şi modul în care a relatat vindecările făcute de Isus.

13. Ce punct de vedere echilibrat cu privire la sfaturile medicale este bine să avem?

¹³ În prezent, niciunul dintre fraţii noştri nu are „darul de a vindeca”. Însă unii fraţi bine intenţionaţi dau sfaturi medicale fără să le fie cerute. Desigur, cineva ar putea da unele sugestii practice şi cu caracter general. De exemplu, când Timotei a avut probleme cu stomacul, probabil din cauză că băuse apă poluată, Pavel i-a sugerat să bea puţin vin. * (Citeşte  1 Timotei 5:23.) Totuşi, această situaţie este foarte diferită de cea în care un frate de credinţă încearcă să ne convingă să folosim anumite plante, remedii sau diete, care s-ar putea să nu dea rezultate sau, în unele cazuri, chiar ar putea fi dăunătoare. Unii ar putea încerca să ne convingă spunându-ne că un membru al familiei lor a avut o problemă asemănătoare, a urmat un anumit tratament şi s-a vindecat. Însă aceasta nu înseamnă că acel tratament ne va face bine şi nouă. Oricât de sincer ar fi cel care ne sfătuieşte, nu trebuie să uităm că pot exista riscuri chiar şi în cazul medicamentelor şi tratamentelor folosite pe scară largă. (Citeşte Proverbele 27:12.)

14, 15. a) La ce fel de persoane ar trebui să fim atenţi? b) Cum ne ajută Proverbele 14:15 în ce priveşte sfaturile medicale?

¹⁴ Ca slujitori ai lui Dumnezeu, cu toţii ne dorim să fim sănătoşi, astfel încât să ne putem bucura de viaţă şi să participăm din plin la serviciul sacru. Dar suntem imperfecţi şi, prin urmare, nu putem evita boala. Când ne îmbolnăvim, s-ar putea să avem la dispoziţie diferite tratamente. Fiecare are dreptul să aleagă tratamentul pe care să-l urmeze. Din nefericire, în această lume lacomă există persoane care profită de faptul că oamenii se îmbolnăvesc pentru a face bani. Unii vând „tratamente” sau „remedii” şi le promovează folosindu-se de afirmaţii false sau aşa-zise mărturii. Alte persoane sau companii încurajează folosirea unor produse foarte scumpe pentru a avea un profit cât mai mare. Pentru un om bolnav care caută cu disperare să se simtă mai bine sau să-şi prelungească viaţa, aceste „remedii” pot părea atrăgătoare. Totuşi, să nu uităm sfatul pe care ni-l dă Cuvântul lui Dumnezeu: „Cel fără experienţă dă crezare oricărui cuvânt, dar cel prevăzător ia aminte la paşii lui” (Prov. 14:15).

¹⁵ „Cel prevăzător” va fi atent îndeosebi dacă recomandarea medicală provine de la o persoană care nu are o pregătire corespunzătoare. „Cel prevăzător” s-ar putea gândi: El spune că această vitamină, plantă sau dietă a ajutat pe cineva, dar ce garanţie am că lucrurile stau aşa? Chiar dacă i-a ajutat pe alţii, de unde ştiu că mă va ajuta şi pe mine? Ar trebui oare să fac mai multe cercetări sau chiar să consult pe cineva care este competent şi are pregătire în domeniu? (Deut. 17:6)

16. La ce ar trebui să ne gândim când luăm decizii cu privire la sănătate?

¹⁶ Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă „să trăim cu judecată sănătoasă . . . în actualul sistem” (Tit 2:12). Este foarte important să avem „judecată sănătoasă”, sau să fim chibzuiţi, când explicaţiile cu privire la o metodă de diagnosticare sau un tratament par ciudate sau misterioase. Poate persoana pe care o consultăm să ne explice în mod satisfăcător în ce constă metoda de diagnosticare sau tratamentul? Sunt acestea în armonie cu realităţile cunoscute şi există mulţi specialişti care sunt de acord că dau rezultate? (Prov. 22:29) Sau face persoana apel în principal la sentimentele noastre? Probabil ne spune că tratamentul a fost descoperit sau folosit într-un loc îndepărtat sau izolat şi că medicii n-au aflat încă despre el. Dar se cunosc dovezi că există un astfel de tratament? Despre unele dispozitive de diagnosticare sau forme de tratament se spune că folosesc o substanţă secretă sau o forţă necunoscută a corpului. Trebuie să fim foarte atenţi deoarece Dumnezeu ne-a avertizat să evităm „puterea magică” şi practicile spiritiste (Is. 1:13; Deut. 18:10-12).

17. Ce dorinţă firească avem?

¹⁷ Corpul de guvernare din secolul I a trimis o scrisoare importantă congregaţiilor. După ce enumeră lucrurile pe care creştinii trebuie să le evite, scrisoarea se încheie astfel: „Dacă vă păziţi cu grijă de aceste lucruri, vă va merge bine. Fiţi sănătoşi!” (Fap. 15:29). Ultimele cuvinte ale acestei scrisori, o formulă politicoasă de încheiere, pot fi redate şi prin „fiţi puternici”. Desigur, ne dorim ‘să fim sănătoşi’ şi puternici pentru a-i sluji măreţului nostru Dumnezeu.

18, 19. Ce putem aştepta să se întâmple în lumea nouă?

¹⁸ Cât timp va mai dura acest sistem şi vom fi imperfecţi, boala va rămâne o realitate a vieţii. În prezent, nu ne putem aştepta să fim vindecaţi în mod miraculos. Totuşi, Revelaţia 22:1, 2 îndreaptă atenţia spre un timp când vom fi vindecaţi în mod complet. Apostolul Ioan a văzut într-o viziune „un râu cu apa vieţii” şi „pomii vieţii”, ale căror frunze erau „pentru vindecarea naţiunilor”. Aceste lucruri nu se referă la vreun remediu naturist din prezent sau din viitor. Dimpotrivă, ele îndreaptă atenţia spre măsurile luate de Iehova Dumnezeu prin intermediul lui Isus pentru a le da viaţă veşnică oamenilor ascultători (Is. 35:5, 6).

¹⁹ Putem privi cu încredere spre acest viitor minunat. Însă, până atunci, suntem siguri că Iehova ne iubeşte pe fiecare dintre noi şi ştie ce simţim când ne confruntăm cu o boală. La fel ca David, putem avea încredere că Dumnezeul nostru ne va susţine când vom fi bolnavi şi nu ne va abandona. Asemenea lui David, putem spune: „Dar pe mine, datorită integrităţii mele, mă sprijini şi mă vei aşeza înaintea feţei tale pe timp indefinit” (Ps. 41:12).