Cum am venit în existenţă?

DE CE ESTE IMPORTANT SĂ AFLĂM RĂSPUNSUL? Mulţi oameni au fost învăţaţi că viaţa pe pământ a apărut din întâmplare, că omul, fiinţă înzestrată cu raţiune, sentimente şi necesităţi spirituale, este rezultatul evoluţiei, al unei succesiuni de evenimente întâmplătoare.

Însă gândiţi-vă: Dacă suntem într-adevăr rezultatul evoluţiei şi nu există un Creator, omul este, ca să spunem aşa, orfan. Cu alte cuvinte, el nu dispune de o sursă superioară de înţelepciune care să-i ofere sfaturi; nu există nimeni care să ne ajute să ne rezolvăm problemele. Dacă nu există un Creator, înseamnă că nu ne putem bizui decât pe înţelepciunea umană pentru a evita dezastrele naturale, pentru a soluţiona conflictele politice şi pentru a găsi îndrumare când trecem prin perioade dificile în viaţă.

Vă aduce o astfel de perspectivă pace a minţii? Dacă nu, gândiţi-vă la cealaltă posibilitate, care nu numai că este mai atrăgătoare, dar este şi mai logică.

Ce spune Biblia

Biblia ne învaţă că omul este creaţia lui Dumnezeu. Nu suntem rezultatul unei evoluţii oarbe, ci copiii unui Tată inteligent şi iubitor. Remarcaţi ce spune Biblia în acest sens.

Geneza 1:27: „Dumnezeu a creat omul după chipul său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu; i-a creat de sex bărbătesc şi de sex femeiesc.“

Psalmul 139:14: „Te voi lăuda pentru că sunt făcut într-un mod înfricoşător şi minunat. Minunate sunt lucrările tale şi cât de bine ştie sufletul meu lucrul acesta!“

Matei 19:4–6: „N-aţi citit că cel care i-a creat i-a făcut de la început  de sex bărbătesc şi de sex femeiesc şi a spus: «De aceea va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa şi cei doi vor fi o singură carne»? Aşa că nu mai sunt doi, ci o singură carne. Deci ce a pus Dumnezeu în acelaşi jug omul să nu despartă.“

Faptele 17:24, 25: „Dumnezeul care a făcut lumea şi toate lucrurile din ea, El, care este Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâini, nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, ci el însuşi dă tuturor viaţă, suflare şi toate lucrurile.“

Revelaţia 4:11: „Tu eşti demn, Iehova, da, Dumnezeul nostru, să primeşti gloria, onoarea şi puterea, pentru că tu ai creat toate lucrurile şi datorită voinţei tale ele au venit în existenţă şi au fost create!“

Cum ne aduce răspunsul Bibliei adevărata pace a minţii

Faptul de a şti că „orice familie . . . de pe pământ îi datorează numele“ lui Dumnezeu ne influenţează atât felul de a-i privi pe ceilalţi oameni, cât şi felul de a ne privi pe noi înşine şi problemele noastre (Efeseni 3:15). Chiar modul nostru de gândire va fi influenţat în mai multe privinţe.

Când avem de luat decizii importante, nu vom fi derutaţi de opiniile contradictorii ale oamenilor, ci ne vom bizui plini de încredere pe sfaturile Bibliei. De ce? Deoarece „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin competent, complet pregătit pentru orice lucrare bună“ (2 Timotei 3:16, 17).

Este adevărat, aplicarea sfaturilor Bibliei pretinde efort şi autodisciplină. Uneori, îndrumările ei pretind să acţionăm într-un mod ce ar putea părea împotriva înclinaţiilor noastre (Geneza 8:21). Însă, dacă recunoaştem că suntem creaţia unui Tată ceresc iubitor, este cât se poate de logic să credem că el ştie cel mai bine cum trebuie să acţionăm (Isaia 55:9). În Cuvântul său găsim asigurarea: „Încrede-te în Iehova din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta. Ţine seama de el în toate căile tale, şi el îţi va netezi cărările“ (Proverbele 3:5, 6). Dacă urmăm acest sfat, vom fi scutiţi de multe dintre frământările ce apar când ne confruntăm cu probleme şi trebuie să luăm decizii.

Când suntem victima prejudecăţilor, nu vom mai fi copleşiţi de sentimente de inferioritate faţă de oamenii de altă rasă sau din alte culturi, ci vom avea un respect de sine sănătos. De ce? Deoarece ştim că Tatăl nostru, Iehova Dumnezeu, „nu este părtinitor, ci, în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este primit de el“ (Faptele 10:34, 35).

În plus, cunoaşterea acestui lucru nu ne va permite să fim orbiţi de prejudecăţi cu privire la alţii. Vom înţelege că nimic nu ne îndreptăţeşte să ne considerăm superiori oamenilor de altă rasă, întrucât Dumnezeu „a făcut dintr-un singur om toate naţiunile oamenilor, ca să locuiască pe toată faţa pământului“ (Faptele 17:26).

În mod cert, faptul de a şti că suntem creaţi şi că avem un Creator care ne iubeşte ne ajută să dobândim adevărata pace a minţii. Însă pentru a ne păstra pacea lăuntrică mai este nevoie de ceva.

[Text generic pe pagina 4]

Este omul rezultatul evoluţiei?

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Faptul de a şti că avem un Creator care ne iubeşte ne aduce adevărata pace a minţii