Putem fi fericiţi în pofida dezamăgirilor

CINE nu a fost vreodată dezamăgit? Chiar şi Tatăl nostru ceresc, Iehova Dumnezeu, a simţit gustul amar al dezamăgirii. De pildă, Biblia spune că, deşi Dumnezeu i-a eliberat pe israeliţi din sclavia egipteană şi i-a binecuvântat din abundenţă, aceştia „de repetate ori l-au pus pe Dumnezeu la încercare, l-au îndurerat pe Sfântul lui Israel“ (Psalmul 78:41). Cu toate acestea, Iehova nu a încetat niciodată să fie ‘fericitul Dumnezeu’ (1 Timotei 1:11).

Este adevărat, există multe motive de dezamăgire. Însă ce putem face pentru ca dezamăgirile să nu ne răpească bucuria? Ce învăţăm de la Iehova Dumnezeu în acest sens?

Motive de dezamăgire

„Timpul şi evenimentele neprevăzute îi ajung pe toţi“, afirmă Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu (Eclesiastul 9:11). Pe neaşteptate putem ajunge victima unei infracţiuni, a unui accident sau a unei boli şi să ne simţim dezamăgiţi de viaţă. În plus, Biblia spune: „O aşteptare amânată îmbolnăveşte inima“ (Proverbele 13:12). Când aşteptăm cu nerăbdare un lucru bun, inima noastră este plină de bucurie. Însă dacă trece prea mult timp până îl obţinem, avem un sentiment de dezamăgire profundă. De pildă, Duncan * iubea mult serviciul de misionar şi îşi dorea să persevereze în acest serviciu. Însă după mulţi ani, el şi soţia sa au fost nevoiţi să se întoarcă acasă. „Pentru prima dată în viaţă m-am simţit complet dezorientat“, a spus el. „Nu mai aveam niciun obiectiv. Parcă nimic nu mai avea valoare.“ Sentimentul de dezamăgire poate persista mult timp, aşa cum i s-a întâmplat lui Claire. Ea explică: „Eram în şapte luni când am pierdut sarcina. Deşi au trecut mulţi ani de atunci, când văd un băieţel ţinând o temă la Şcoala pentru Serviciul Teocratic, îmi spun: «Fiul meu ar fi avut vârsta acestui băieţel»“.

Şi oamenii ne pot dezamăgi foarte mult. Câtă dezamăgire simte cineva când persoana cu care doreşte să se căsătorească pune capăt relaţiei! Câtă durere aduce destrămarea căsniciei,  răzvrătirea propriului copil, nerecunoştinţa sau lipsa de loialitate a unui prieten! Întrucât trăim timpuri critice, în mijlocul unor oameni imperfecţi, există nenumărate motive de dezamăgire.

Putem fi decepţionaţi şi din cauza propriilor eşecuri. De exemplu, dacă nu reuşim să luăm un examen, să obţinem un anumit loc de muncă sau să câştigăm inima cuiva, ne-am putea simţi lipsiţi de valoare. Ne simţim dezamăgiţi de noi înşine şi când unei persoane dragi îi slăbeşte credinţa. Iată ce ne povesteşte Mary: „Fiica mea părea o creştină zeloasă. Consideram că îi dădusem un bun exemplu. Însă când a renunţat la Iehova Dumnezeu şi la valorile familiei noastre m-am simţit ca şi cum aş fi eşuat în toate. Nimic din ce realizasem în alte aspecte ale vieţii nu mai conta. Eram foarte descurajată!“.

Dar cum putem face faţă dezamăgirilor? Să examinăm în continuare exemplul pe care ni-l dă Iehova în acest sens.

Să ne concentrăm asupra soluţiei

Deşi Iehova Dumnezeu s-a îngrijit cu iubire de primii noştri părinţi, Adam şi Eva, aceştia au fost nerecunoscători şi s-au răzvrătit împotriva lui (Geneza, capitolele 2 şi 3). Ulterior, şi fiul lor Cain a dezvoltat o atitudine rea. Ignorând avertismentul lui Iehova, Cain şi-a ucis fratele (Geneza 4:1–8). Vă puteţi imagina cât de dezamăgit a fost Iehova?

Totuşi, această situaţie nu i-a răpit bucuria. De ce? Deoarece Dumnezeu îşi propusese să umple pământul cu oameni perfecţi, iar el a continuat să lucreze la realizarea acestui scop (Ioan 5:17). Pentru aceasta, Iehova a oferit jertfa de răscumpărare şi a instaurat în cer Regatul său (Matei 6:9, 10; Romani 5:18, 19). Iehova Dumnezeu s-a concentrat asupra soluţiei, nu asupra problemei.

Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să ne concentrăm asupra lucrurilor pozitive, asupra a ceea ce putem face, nu asupra a ceea ce am fi putut sau ar fi trebuit să facem. Biblia spune: „Tot ce este adevărat, tot ce merită respect, tot ce este drept, tot ce este cast, tot ce merită să fie iubit, tot ce este vorbit de bine, dacă este vreo virtute şi dacă este vreun lucru demn de laudă, acestea să fie preocuparea voastră“ (Filipeni 4:8).

Să avem o optică echilibrată

Uneori se pot întâmpla lucruri care ne schimbă radical viaţa. Pe neaşteptate, ne putem pierde locul de muncă, partenerul conjugal sau privilegiile teocratice. Ne-am putea pierde sănătatea, casa ori prietenii. Cum putem face faţă unor astfel de situaţii?

Unora le-a fost foarte util să-şi stabilească anumite priorităţi. Duncan, menţionat anterior, ne spune: „Când eu şi soţia mea ne-am dat seama că trebuia să renunţăm la serviciul de misionar, am fost distruşi. Ulterior însă ne-am stabilit două priorităţi: să avem grijă de mama soţiei mele şi, pe cât posibil, să continuăm serviciul cu timp integral. Când trebuia să luăm decizii, aveam în vedere aceste priorităţi, ceea ce simplifica mult lucrurile“.

Când trecem printr-o dezamăgire, mulţi dintre noi avem tendinţa de a exagera aspectele negative. De pildă, s-ar putea ca eforturile noastre de a ne educa şi a ne creşte cât mai bine copiii, de a ne califica pentru un anumit post sau de a predica vestea bună într-un teritoriu de limbă străină să nu aibă rezultatul dorit. Iar atunci am putea ajunge să credem că nu suntem buni de nimic. Totuşi, gândiţi-vă: Deşi Dumnezeu a fost dezamăgit de începutul familiei umane, nu a însemnat că el a eşuat în vreun fel. Prin urmare, dacă eforturile noastre nu dau imediat rezultate, nu înseamnă că am eşuat complet (Deuteronomul 32:4, 5).

 Putem ajunge cu uşurinţă să nutrim resentimente faţă de cineva care ne-a decepţionat. Însă Iehova nu procedează astfel. Regele David l-a dezamăgit pe Iehova când a comis adulter cu o femeie şi apoi a pus la cale uciderea soţului acesteia. Totuşi, Iehova a văzut că David s-a căit sincer de păcate, motiv pentru care i-a permis să fie în continuare slujitorul său. De asemenea, fidelul rege Iosafat a greşit când a încheiat o alianţă cu duşmanii lui Dumnezeu. Profetul lui Iehova i-a spus lui Iosafat: „Iată de ce mânia lui Iehova se abate asupra ta. Totuşi, la tine s-au găsit lucruri bune“ (2 Cronici 19:2, 3). Iehova nu l-a considerat pe Iosafat trădător pentru o singură greşeală. În mod asemănător, şi noi vom evita să pierdem un prieten dacă nu ne supărăm prea rău pe el când ne greşeşte. Chiar dacă uneori prietenii ne dezamăgesc, ei au în continuare calităţi bune (Coloseni 3:13).

Am putea privi dezamăgirile ca pe nişte obstacole inevitabile în drumul spre succesul final. Poate că ne simţim dezamăgiţi de noi înşine când comitem un păcat. Însă ne putem redresa spiritualiceşte dacă suntem hotărâţi să facem paşii necesari în acest sens şi să mergem mai departe. Profund dezamăgit din cauza păcatelor sale, regele David a scris: „Oasele mi s-au uscat,  căci toată ziua am gemut. . . . Ţi-am mărturisit, în cele din urmă, păcatul meu . . . . Tu [Iehova] ai iertat nelegiuirea păcatelor mele“ (Psalmul 32:3–5). Dacă ne dăm seama că nu am respectat cerinţele lui Dumnezeu, ar fi bine să-l rugăm să ne ierte; de asemenea, trebuie să ne schimbăm conduita şi să fim hotărâţi ca pe viitor să urmăm mai îndeaproape sfaturile sale (1 Ioan 2:1, 2).

Să ne pregătim pentru a suporta dezamăgirile

Mai devreme sau mai târziu, cu toţii vom fi dezamăgiţi în viaţă. Cum ne putem pregăti pentru astfel de situaţii? Să remarcăm ce a spus Bruno, un creştin în vârstă care a trecut printr-o mare dezamăgire ce i-a schimbat complet viaţa: „Ceea ce m-a ajutat cel mai mult să depăşesc acea situaţie a fost să continui să-mi întăresc spiritualitatea. Am înţeles motivul pentru care Dumnezeu încă permite acest sistem crud în care trăim. De-a lungul anilor m-am străduit să cultiv o prietenie strânsă cu Iehova şi sunt foarte bucuros de acest lucru. În acele momente grele, mi-a adus multă mângâiere să ştiu că Iehova era alături de mine, iar asta mi-a dat putere să fac faţă depresiei prin care am trecut“.

În ce priveşte viitorul, putem fi siguri că, deşi vom fi dezamăgiţi de oameni sau chiar de noi înşine, nu vom fi niciodată dezamăgiţi de Dumnezeu. De fapt, el a declarat că numele său, Iehova, înseamnă „Eu voi deveni ce voi vrea să devin“ (Exodul 3:14). Aceasta ne oferă convingerea că Dumnezeu va deveni tot ce este necesar pentru a-şi împlini promisiunile. El a promis că, prin intermediul Regatului său, voinţa divină va fi înfăptuită „precum în cer, aşa şi pe pământ“. Iată de ce apostolul Pavel a scris: „Sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngeri, nici guvernări . . . şi nicio altă creaţie nu ne va putea separa de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus“ (Matei 6:10; Romani 8:38, 39).

Putem fi siguri că Dumnezeu îşi va împlini promisiunea făcută prin profetul Isaia: „Iată, eu creez ceruri noi şi un pământ nou şi nimănui nu-i vor mai veni în minte lucrurile de mai înainte, nici nu-i vor mai urca în inimă“ (Isaia 65:17). Ce bucurie este să ştim că va veni timpul când toate dezamăgirile vor fi de domeniul trecutului!

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 13]

Dacă eforturile noastre nu dau imediat rezultate, nu înseamnă că am eşuat complet

[Text generic pe pagina 14]

Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să ne concentrăm asupra lucrurilor pozitive, asupra a ceea ce putem face, nu asupra a ceea ce am fi putut să facem

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 15]

În pofida greşelilor pe care le fac oamenii, Dumnezeu este fericit deoarece ştie că scopul său se va realiza negreşit

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Putem depăşi dezamăgirile dacă ne stabilim priorităţi spirituale