Pământul se încălzeşte — Există o soluţie?

SIMPTOMELE sunt evidente. Temperatura creşte. Un exemplu în acest sens este satul Newtok din Alaska, situat la sud de Cercul Polar de Nord. Solul cândva îngheţat (numit permafrost) se topeşte. „Nu [mai] vreau să trăiesc aici! E prea mult noroi!“, se plânge un localnic pe nume Frank. Potrivit studiilor, acest sat ar putea dispărea în mai puţin de zece ani.

„Încălzirea climei este un fapt incontestabil“, declară Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC). Dovada o constituie creşterea temperaturii globale. Schimbările climatice, cum le numesc oamenii de ştiinţă, antrenează pe tot globul fenomene meteo extreme precum secete cumplite, precipitaţii abundente, valuri de căldură şi uragane. Ce se va întâmpla cu planeta noastră? Există o soluţie la aceste probleme?

Cât de gravă este situaţia?

Aşa cum un bolnav este ţinut sub strictă supraveghere într-un spital, şi pământul este atent monitorizat de climatologi. Sateliţii urmăresc topirea gheţarilor, staţiile meteorologice măsoară cantitatea de precipitaţii, balizele măsoară temperatura din adâncurile oceanelor, iar aparatele de zbor monitorizează nivelul gazelor din atmosferă. Datele obţinute sunt introduse în calculatoare foarte performante, iar apoi se fac simulări ale evoluţiei climei pentru a se afla ce se va întâmpla peste zeci sau chiar sute de ani.

Cât de gravă e situaţia? Unii sunt de părere că atmosfera este supraîncărcată cu gaze cu efect de seră. Numai în 2006 emisiile de bioxid de carbon „au atins [la nivel mondial] uluitoarea cifră de 32 miliarde de tone“, preciza revista Time. Asemenea acoperişului şi pereţilor de sticlă ai unei sere, aceste gaze reţin căldura nelăsând-o să ajungă în spaţiu, ceea ce accentuează încălzirea globală. Ce ne aşteaptă? Potrivit IPCC, dacă emisiile de gaze vor rămâne la actualul nivel, vom fi martorii „multor schimbări în sistemul climatic global“ — situaţie, probabil, mult mai gravă decât cea de până acum.  În opinia multora, soluţia constă în limitarea emisiilor de bioxid de carbon. Dar, chiar dacă s-ar reuşi limitarea emisiilor, modelele climatice dezvăluie că „temperatura globală şi nivelul mării tot vor continua să crească în următoarele secole“.

Unde putem găsi răspunsuri?

Climatologia este, fără îndoială, o ştiinţă complexă. „Ce se va întâmpla, de pildă, cu norii pe măsură ce pământul se încălzeşte? Oare norii înalţi, care reţin căldura şi care contribuie la creşterea temperaturii vor fi mai mulţi decât norii denşi, care nu lasă razele soarelui să ajungă la noi?“, întreabă Earth Observatory, o publicaţie online. „Până în prezent, oamenii de ştiinţă nu au găsit răspuns la aceste întrebări“, precizează aceeaşi publicaţie.

Totuşi, Biblia spune că Iehova Dumnezeu este Cel „care a făcut cerul şi pământul“, chiar şi „norii [de] sus“ (Geneza 14:19; Proverbele 8:28). În termeni poetici, Dumnezeu spune despre sine că a pus „înţelepciune în straturile de nori“. Într-adevăr, Iehova înţelege pe deplin ceea ce oamenii de ştiinţă nu pot să înţeleagă (Iov 38:36).

Să remarcăm ce a spus Dumnezeu referitor la atmosfera pământului, cuvinte consemnate în Biblie cu circa 2 700 de ani în urmă: ‘Ploaia bogată coboară din ceruri şi nu se mai întoarce acolo până nu satură pământul’ (Isaia 55:10). Cât de clar descrie Biblia circuitul apei în natură! Vaporii de apă din nori se condensează şi cad sub formă de precipitaţii, care „satură pământul“. Sub acţiunea căldurii solare, apa se evaporă ‘întorcându-se acolo’, în atmosferă, pentru a-şi începe din nou circuitul. Cuvântul lui Iehova a dezvăluit detalii uimitoare privind sistemul climatic al pământului cu secole înaintea altor scrieri. Nu ne întăreşte acest lucru încrederea în Creatorul nostru şi în ceea ce poate el să facă? Dacă vrem să aflăm care va fi deznodământul actualei crize a sistemului climatic, nu ar trebui să ne îndreptăm spre cel care „a creat vântul“, spre ‘tatăl ploii’, spre cel care cunoaşte în mod perfect procesele naturale ale planetei noastre? (Amos 4:13; Iov 38:28)

Creat cu un scop

Deşi opiniile referitoare la viitorul planetei diferă, un lucru e sigur: planeta noastră n-are egal. Spre deosebire de alte planete, pământul se remarcă printr-o uluitoare biodiversitate. Ce face posibilă viaţa? Oamenii de ştiinţă scot în evidenţă mai mulţi factori. De exemplu, pământul conţine cantităţi enorme de apă în stare lichidă; el se află la distanţa ideală de soare; în atmosferă, gazele se găsesc în proporţia ideală, oxigenul fiind preponderent.

Deşi poate părea surprinzător, cartea biblică Geneza face referire exact la aceste detalii în relatarea despre creaţie. De exemplu, Geneza 1:10 spune că Dumnezeu ‘a adunat apele pe care le-a  numit Mări’ — un indiciu clar că pământul conţine cantităţi enorme de apă în stare lichidă. În Geneza 1:3 citim: „Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!»“. Planeta noastră se află suficient de aproape de soare pentru ca cea mai mare parte a apei să rămână în stare lichidă, dar nu atât de aproape încât apa să se evapore în totalitate în spaţiu.

În Geneza 1:6 se spune că Dumnezeu a făcut ‘întinderea’, adică atmosfera. Apoi, în versetele 11 şi 12 se arată că Dumnezeu a creat iarba, plantele cu sămânţă şi pomii. Toate acestea indică prezenţa oxigenului. Omul şi animalele, aduse în existenţă mai târziu, au putut astfel să-şi întreţină viaţa prin respiraţie.

La ce concluzie putem ajunge? Când a creat pământul — care conţine cantităţi enorme de apă în stare lichidă, se află la distanţa ideală de soare, iar în atmosfera lui, gazele se găsesc în proporţia ideală —, Dumnezeu a avut cu siguranţă un scop. Biblia spune: „[Dumnezeu] nu l-a creat în zadar, . . . l-a întocmit să fie locuit“ (Isaia 45:18). Iar în Psalmul 115:16 citim: „Cerurile sunt cerurile lui Iehova, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor“. Într-adevăr, pământul a fost creat pentru a fi locuinţa oamenilor.

Potrivit Scripturilor, Dumnezeu i-a creat pe Adam şi pe Eva şi i-a pus în grădina Edenului, un paradis încântător. Ei trebuiau „să o cultive şi să o îngrijească“ (Geneza 2:15). Dumnezeu le-a spus: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul, supuneţi-l“ (Geneza 1:28). Ce perspectivă minunată! Trebuiau să extindă paradisul pe tot pământul şi să trăiască veşnic. Un viitor cu adevărat splendid!

Din nefericire, primii oameni nu au ascultat de Dumnezeu, ci s-au răzvrătit alegând calea independenţei, cale pe care merg majoritatea oamenilor şi azi (Geneza 3:1–6). Cu ce consecinţe? În loc să-l cultive şi să-l îngrijească, ei „distrug pământul“ la o scară fără precedent (Revelaţia 11:18). Totuşi, putem fi bucuroşi că scopul lui Dumnezeu cu privire la pământ nu s-a schimbat. Biblia ne dă asigurarea: „[Dumnezeu a] aşezat pământul pe temeliile lui şi el nu se va clătina pe timp indefinit, da, niciodată“ (Psalmul 104:5). Chiar şi Isus a promis în Predica de pe munte: „Fericiţi sunt cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!“ (Matei 5:5). Cum se va realiza scopul lui Dumnezeu?

Un viitor luminos

„Schimbările climatice reprezintă o problemă globală“, a spus un fost preşedinte al Statelor Unite. Nu ar trebui, aşadar, ca şi soluţia la această problemă să fie globală? Isus Cristos a arătat care e soluţia: Regatul lui Dumnezeu. El i-a învăţat pe discipoli să se roage: „Să vină regatul tău“ (Matei 6:9, 10). Potrivit profeţiei biblice, acest regat ceresc este un guvern care va domni peste tot pământul şi care în curând „va zdrobi şi va pune capăt tuturor acestor regate“, sau guvernelor actuale (Daniel 2:44). Mai mult,  el ‘îi va distruge pe cei ce distrug pământul’ (Revelaţia 11:18). Cei ce exploatează resursele pământului şi le irosesc vor da cu siguranţă socoteală de faptele lor şi vor fi distruşi.

Ce se va întâmpla însă cu planeta noastră poluată? Când a fost pe pământ, Isus şi-a folosit puterile miraculoase asupra unor elemente ale naturii precum vântul şi marea. El a potolit o furtună năprasnică rostind doar câteva cuvinte (Marcu 4:35–41). Guvernând din ceruri ca ‘Domn al domnilor şi Rege al regilor’, Isus va avea o autoritate şi mai mare asupra pământului şi a elementelor naturii (Revelaţia 17:14). De fapt, Isus a descris guvernarea sa drept „crearea din nou“ (Matei 19:28). O altă traducere foloseşte expresia „reînnoirea tuturor lucrurilor“ (Cornilescu, 1996). Isus va crea din nou, sau va reînnoi, condiţiile de pe pământ, care vor deveni asemenea celor din grădina Edenului. Atunci, paradisul va fi restabilit! (Luca 23:43) Regatul lui Dumnezeu va rezolva toate problemele planetei!

Guvernarea Regatului vă poate aduce foloase chiar şi în prezent. În ce sens? Isus a prezis: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile“ (Matei 24:14). Milioane de oameni reacţionează favorabil la această veste bună, care le transformă viaţa. Ei se eliberează din sclavia viciilor ce i-ar putea ucide, au o viaţă de familie mai bună, iar în inima lor iubirea ia locul urii rasiale. Regatul lui Dumnezeu realizează ceea ce niciun guvern omenesc nu poate realiza: aproape şapte milioane de oameni din peste 235 ţări sunt uniţi într-o familie internaţională. Supunându-se Regatului lui Dumnezeu, ei se pregătesc încă de pe acum pentru a trăi veşnic pe pământul transformat în paradis!

Viitorul pământului este luminos. Dorim ca şi viitorul vostru să fie la fel de luminos!

[Legenda ilustraţiei de la pagina 27]

Biblia a vorbit despre circuitul apei în natură cu secole înaintea altor scrieri

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

Isus „a certat vântul şi a zis mării: «Taci! Potoleşte-te!» Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut o linişte mare“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]

Când paradisul va fi restabilit, toate problemele planetei vor fi rezolvate

[Provenienţa fotografiei de la pagina 26]

Godo-Foto