Recuperarea unei comori pierdute

CU SECOLE în urmă, materialele de scris nu se găseau atât de uşor ca astăzi. Foile de pergament şi alte materiale erau refolosite. În ce fel? Când nu mai era nevoie de un text, acesta era şters de pe foaie prin răzuirea sau spălarea cernelii. Astfel de foi reutilizate se numesc palimpseste, cuvânt de origine greacă ce înseamnă „răzuit din nou“. Uneori, pentru a refolosi foile de velin, erau răzuite chiar şi texte biblice.

Un important palimpsest biblic este Codex Ephraemi Syri rescriptus, rescriptus însemnând „scris peste“. Acest codex are o valoare inestimabilă deoarece se numără printre cele mai vechi copii ale unor pasaje din Scripturile greceşti creştine. Astfel, el este unul dintre cele mai bune mijloace prin care se poate stabili exactitatea acestei părţi a Cuvântului lui Dumnezeu.

Textul biblic care a fost scris pe acest codex din secolul al V-lea a fost şters în secolul al XII-lea e.n., peste el scriindu-se traducerea în greacă a 38 de predici ale eruditului sirian Ephraem. Cercetătorii au observat urmele lui de abia spre sfârşitul secolului al XVII-lea. În următorii câţiva ani, ei au reuşit să recupereze o parte din acesta. Însă descifrarea întregului text s-a dovedit a fi o sarcină extrem de dificilă din cauza literelor şterse sau neclare, a stării deteriorate a multor foi şi a suprapunerii celor două texte. S-au folosit anumite substanţe chimice pentru a pune în evidenţă textul biblic şi a-l putea citi, dar fără prea mult succes. De aceea, majoritatea cercetătorilor au tras concluzia că textul original era imposibil de recuperat în întregime.

La începutul anilor 1840, Konstantin von Tischendorf, un talentat lingvist german,  şi-a propus să studieze acest codex. După doi ani de muncă asiduă, el a reuşit să descifreze manuscrisul. Cum a fost posibil acest lucru?

Tischendorf cunoştea foarte bine scrierea uncială greacă, scriere cu litere majuscule care nu sunt legate între ele. * Având o vedere foarte bună, şi-a dat seama că privind pur şi simplu foaia de pergament în lumină putea descifra textul original. Astăzi, cercetătorii folosesc în acest scop aparate optice cu lumină polarizată, infraroşie şi ultravioletă.

Tischendorf a publicat textul descifrat din Codex Ephraemi în 1843 şi în 1845. Acest lucru i-a adus recunoaşterea ca specialist în paleografie * greacă.

Codex Ephraemi are o dimensiune de aproximativ 25 pe 30 de centimetri şi este cel mai vechi manuscris în care textul apare pe pagină pe o singură coloană. Dintre cele 209 foi recuperate, 145 conţin porţiuni din toate cărţile Scripturilor greceşti creştine cu excepţia cărţilor 2 Tesaloniceni şi 2 Ioan. Restul foilor conţin o traducere în greacă a unor părţi din Scripturile ebraice.

În prezent, acest codex se află la Biblioteca Naţională din Paris, Franţa. Deşi nu se cunoaşte locul scrierii manuscrisului, Tischendorf credea că provine din Egipt. Cercetătorii consideră Codex Ephraemi unul dintre cele patru manuscrise unciale importante ale Bibliei în limba greacă, celelalte fiind manuscrisele Sinaiticus, Alexandrinus şi Vaticanus nr. 1209. Toate acestea datează din secolele al IV-lea şi al V-lea e.n.

Mesajul Sfintelor Scripturi a fost păstrat în mod uimitor sub multe forme, inclusiv sub forma palimpsestelor. Deşi, în acest caz, cineva lipsit de apreciere a încercat să şteargă textul biblic, mesajul său a supravieţuit. Toate acestea nu fac decât să confirme ceea ce a spus apostolul Petru: „Cuvântul lui Iehova dăinuie pentru totdeauna“ (1 Petru 1:25).

[Note de subsol]

[Diagrama/Fotografia de la pagina 16]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Codex Ephraemi Syri rescriptus, un palimpsest important, descifrat de Tischendorf (1815–1874)

TEXTUL BIBLIC SCRIS INIŢIAL

TEXTUL PREDICILOR ÎN GREACĂ SCRIS PESTE TEXTUL BIBLIC

[Provenienţa fotografiei]

© Bibliothèque nationale de France

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Codex Sinaiticus, descoperit la Mănăstirea Sf. Ecaterina

[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]

Tischendorf