Ar trebui să învăţaţi ebraica şi greaca?

CEA mai mare parte a Bibliei a fost scrisă în două limbi: în ebraică şi în greacă. * Scriitorii ei au fost îndrumaţi de spiritul sfânt al lui Dumnezeu (2 Samuel 23:2). Aşadar, se poate spune că mesajul pe care l-au consemnat a fost ‘inspirat de Dumnezeu’ (2 Timotei 3:16, 17).

Însă majoritatea oamenilor care citesc în prezent Biblia nu înţeleg ebraica sau greaca. Ei folosesc o traducere a Bibliei în limba lor. Probabil că şi dumneavoastră folosiţi o traducere a Bibliei. Întrucât aceste traduceri nu sunt inspirate, poate că vă întrebaţi: Înţeleg pe deplin mesajul Bibliei dacă folosesc o traducere sau ar trebui să încerc să învăţ ebraica şi greaca?

Aspecte pe care ar trebui să le aveţi în vedere

Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, ar trebui să aveţi în vedere câteva aspecte. În primul rând, faptul de a cunoaşte ebraica sau greaca veche nu ne face să înţelegem ca prin minune mesajul Bibliei. Isus le-a spus iudeilor din zilele sale: „Voi cercetaţi Scripturile gândind că prin ele veţi avea viaţă veşnică, dar chiar ele depun mărturie despre mine. Şi totuşi nu vreţi să veniţi la mine ca să aveţi viaţă“ (Ioan 5:39, 40). În ce consta problema lor? Desigur, nu e vorba că nu înţelegeau ebraica. Ei îşi cunoşteau foarte bine limba. Alta era problema. „Ştiu bine că n-aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu“, le-a spus Isus (Ioan 5:42).

În mod asemănător, apostolul Pavel le-a spus creştinilor de limbă greacă din vechiul Corint: „Iudeii cer semne, iar grecii caută înţelepciune, dar noi îl predicăm pe Cristos ţintuit pe stâlp, care pentru iudei este un motiv de poticnire, iar pentru naţiuni o nebunie“ (1 Corinteni 1:22, 23). Este cât se poate de clar: deşi vorbeau ebraica sau greaca, lucrul acesta nu i-a ajutat cu nimic să accepte mesajul din Cuvântul lui Dumnezeu.

În al doilea rând, ebraica şi greaca modernă diferă foarte mult de ebraica şi greaca în care a fost scrisă Biblia. De exemplu,  majoritatea oamenilor care vorbesc în prezent limba greacă constată că nu le este deloc uşor să înţeleagă greaca biblică. Iar aceasta deoarece limba actuală conţine cuvinte noi, care au înlocuit termenii vechi. În plus, multe dintre cuvintele care s-au păstrat au alte sensuri. De pildă, cuvântul redat prin „frumuseţe/frumos“ în Faptele 7:20 şi Evrei 11:23 înseamnă în greaca modernă „amuzant“. De asemenea, gramatica şi sintaxa limbii s-au schimbat foarte mult.

Aşadar, chiar dacă aţi învăţa ebraica sau greaca modernă, nu înseamnă neapărat că aţi înţelege mai bine Biblia în limbile originare. Tot ar trebui să consultaţi dicţionare şi cărţi de gramatică pentru a vedea cum erau folosite aceste limbi când au fost aşternute în scris cărţile Bibliei.

În al treilea rând, învăţarea unei limbi noi poate fi o adevărată încercare. Este adevărat, la început v-ar putea fi uşor să învăţaţi câteva expresii. Însă, ca să înţelegeţi subtilităţile limbii, va trebui să faceţi eforturi susţinute ani de zile. Până veţi ajunge să stăpâniţi acea limbă veţi constata, probabil, cât de adevărat este proverbul: „Ştiinţa puţină e un lucru primejdios“. Să vedem de ce.

Care este sensul unui cuvânt?

V-a întrebat vreodată cineva care învăţa limba dumneavoastră ce înseamnă un anumit cuvânt? Dacă da, atunci ştiţi că nu este întotdeauna uşor să dai un răspuns. De ce? Deoarece un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Probabil că a trebuit să-l întrebaţi în ce context apărea acel cuvânt. Fără context v-ar fi fost greu să stabiliţi sensul corect. Să exemplificăm: Cineva vă întreabă ce înseamnă cuvântul „fier“. Acesta poate avea sensuri diferite în contexte diferite. El poate însemna un metal, un instrument pentru călcat haine sau lama unei arme tăioase. În alte contexte se poate referi la un supliment alimentar sau chiar la cătuşe. Când este precedat de prepoziţia „de“, el are alte sensuri: tare, puternic, rezistent, neînduplecat, riguros, sever. Cum veţi putea deci să-i daţi acelei persoane răspunsul corect?

Poate că într-un dicţionar găsiţi toate sensurile unui cuvânt. Unele dicţionare chiar enumeră aceste sensuri în ordinea frecvenţei folosirii lor. Însă doar contextul în care este folosit cuvântul respectiv vă va ajuta să stabiliţi sensul exact. Să ilustrăm: Poate că doriţi să aflaţi cauza unor simptome, dar nu aveţi prea multe cunoştinţe medicale. De aceea consultaţi un dicţionar medical şi aflaţi că în 90 la sută din cazuri simptomele pe care le aveţi indică un anumit lucru, iar în 10 la sută din cazuri ele indică ceva complet diferit. Pentru a afla diagnosticul corect aveţi nevoie de mai multe informaţii. În mod asemănător, faptul că în 90 la sută din cazuri un cuvânt are un anumit sens nu vă ajută prea mult dacă citiţi un material important unde este folosit un sens secundar al cuvântului. Pentru a înţelege cuvântul trebuie să cunoaşteţi mai bine contextul.

La fel, când analizăm unele cuvinte din Biblie, trebuie să cunoaştem contextul în care apar. De exemplu, cuvintele rúach şi pneúma, din limbile originare, au sensuri diferite în funcţie de context. În unele contexte, traducerea lor corectă este „vânt“ (Exodul 10:13; Ioan 3:8). În alte contexte, ele se referă la forţa de viaţă din toate creaturile vii, atât oameni, cât şi animale (Geneza 7:22; Psalmul 104:29; Iacov 2:26). Creaturile cereşti, invizibile, sunt numite şi  spirite (1 Regi 22:21, 22; Matei 8:16). Forţa activă a lui Dumnezeu este numită spiritul său sfânt (Geneza 1:2; Matei 12:28). De asemenea, aceste cuvinte din limbile originare se referă atât la forţa care determină o persoană să aibă o anumită atitudine, dispoziţie sau sentiment, cât şi la înclinaţia mentală dominantă a unui grup de oameni (Geneza 45:27; Galateni 6:18).

Poate că într-un dicţionar de limbă ebraică sau greacă găsiţi toate aceste sensuri, însă doar contextul vă va ajuta să stabiliţi sensul corect. * Acest lucru este valabil indiferent că citiţi Biblia în limbile originare sau în propria limbă.

Este greşit să folosim o traducere?

Unii au făcut mari eforturi să înveţe ebraica biblică, greaca biblică sau ambele limbi. Deşi sunt conştienţi că nu le înţeleg pe deplin, ei consideră că a meritat efortul şi se bucură că pot citi Biblia în limbile originare. Poate că dumneavoastră nu cunoaşteţi aceste limbi. Ar trebui să vă descurajaţi şi să nu mai căutaţi adevărul biblic? Nicidecum, şi asta din câteva motive.

În primul rând, nu este deloc greşit să folosim o traducere a Bibliei. Chiar scriitorii Scripturilor greceşti creştine, sau ai aşa-numitului Noul Testament, au folosit de multe ori o traducere în greacă atunci când au citat din Scripturile ebraice (Psalmul 40:6; Evrei 10:5, 6). * Deşi vorbeau ebraica şi ar fi putut cita din Scripturile ebraice originale, ei au apelat cu încredere la o traducere larg răspândită în rândul celor cărora le scriau (Geneza 12:3; Galateni 3:8).

 În al doilea rând, chiar dacă cineva cunoaşte limbile în care a fost scrisă Biblia, cuvintele lui Isus nu le poate citi decât în traducere. De ce? Deoarece scriitorii evangheliilor au consemnat în greacă ceea ce Isus a spus într-o formă a limbii ebraice. * Lucrul acesta ar trebui să le dea de gândit celor ce consideră că aceia care pot citi cuvintele slujitorilor fideli din vechime ai lui Iehova în limbile originare ar primi o înţelepciune aparte. Faptul că Iehova i-a inspirat pe scriitorii evangheliilor să păstreze cuvintele celui mai mare Slujitor al său doar în traducere — într-o limbă cunoscută pe scară largă în vremea aceea — arată că nu are importanţă limba în care citim Biblia. Ceea ce contează este să citim mesajul inspirat într-o limbă pe care o putem înţelege şi care ne îndeamnă la acţiune.

În al treilea rând, ‘vestea bună’ din paginile Bibliei urma să ajungă la oamenii umili din „orice naţiune, trib, limbă şi popor“ (Revelaţia 14:6; Luca 10:21; 1 Corinteni 1:27–29). Lucrul acesta a devenit realitate. În prezent, marea majoritate a oamenilor pot afla scopul lui Dumnezeu dintr-o Biblie tradusă în limba lor, fără să fie necesar să înveţe altă limbă. În multe limbi sunt disponibile chiar mai multe traduceri, cititorul având posibilitatea să aleagă versiunea dorită. *

Prin urmare, ce-aţi putea face pentru a fi sigur că înţelegeţi adevărul biblic? Martorii lui Iehova au constatat că este practic să studieze Biblia pe subiecte, ţinând cont de context. De exemplu, ei aleg un anumit subiect, cum ar fi „Căsătoria“, şi caută versetele care se referă la acest subiect. În felul acesta, ei permit ca o parte a Bibliei să explice altă parte a Bibliei. Martorii lui Iehova le oferă tuturor un studiu biblic gratuit la domiciliu. Această invitaţie este valabilă şi pentru dumneavoastră. Da, indiferent ce limbă vorbiţi, puteţi înţelege adevărul biblic! Dumnezeu doreşte ca „orice fel de oameni să fie salvaţi şi să ajungă la cunoştinţa exactă a adevărului“! (1 Timotei 2:4; Revelaţia 7:9)

[Note de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 22]

Septuaginta

Iudeii vorbitori de limbă greacă din timpul lui Isus şi apostolii au folosit din plin Septuaginta. Aceasta este o traducere în greacă a Scripturilor ebraice. Septuaginta se distinge ca o lucrare cu totul deosebită nu numai pentru că reprezintă prima traducere cunoscută a Sfintelor Scripturi într-o altă limbă, ci şi pentru că a fost un proiect amplu. Un grup de traducători au început să lucreze la Septuaginta în secolul al III-lea î.e.n. Lucrarea a fost terminată de alţi traducători după mai bine de o sută de ani.

Primii creştini au folosit cu eficienţă Septuaginta pentru a dovedi că Isus era Cristosul, promisul Mesia. Din acest motiv, Septuaginta a început să fie considerată o traducere „creştină“ şi, cu timpul, şi-a pierdut popularitatea în rândul iudeilor. Drept urmare, au apărut alte traduceri în limba greacă. Una dintre acestea a fost realizată în secolul al II-lea e.n. de un prozelit iudeu pe nume Aquila. Potrivit unui biblist, această traducere în greacă a lui Aquila are o „caracteristică oarecum surprinzătoare“: în câteva locuri apare numele divin, Iehova, scris cu caractere ebraice antice.

[Provenienţa fotografiei]

Israel Antiquities Authority

[Legenda ilustraţiei/fotografiei de la pagina 23]

Este important să citim mesajul inspirat al Bibliei într-o limbă pe care o putem înţelege şi care ne îndeamnă la acţiune