Vestea bună este predicată în insulele din extremitatea nordică a Australiei

ISUS a spus că „această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit“ (Matei 24:14). Martorii lui Iehova respectă porunca lui Isus şi se străduiesc să ajungă cu mesajul Bibliei la oamenii de pretutindeni (Matei 28:19, 20). Ei fac această lucrare în mod voluntar, iar unii chiar înfruntă mari dificultăţi şi fac mari sacrificii materiale.

De exemplu, Nathan şi Carly şi-au reorganizat viaţa astfel încât să le poată predica oamenilor de pe îndepărtatele insule din strâmtoarea Torres. În 2003, un reprezentant al filialei din Australia a Martorilor lui Iehova i-a invitat să se mute pe insula Thursday pentru a participa la lucrarea de predicare alături de congregaţia locală. Această insulă este doar una dintre nestematele verzi ce strălucesc în apele albastre ale Pacificului, între Australia şi Noua Guinee.

În 2007, cu ajutorul familiei, cei doi soţi au cumpărat o ambarcaţiune veche de lemn, pentru pescuit perle, numită Teisan-Y. Ei au reparat-o pe cheltuiala lor şi au folosit-o ca să ajungă cu vestea bună la locuitorii de pe zece dintre cele mai îndepărtate insule. Insula Thursday a fost portul de unde au plecat în aceste călătorii şi unde s-au întors de fiecare dată. În continuare prezentăm „jurnalul de bord“ al câtorva dintre călătoriile lor.

Ianuarie 2008: Azi am luat o şalupă spre Bamaga pentru a aduce de acolo şase Martori şi astfel am parcurs 80 km dus–întors. Acum suntem pe Teisan-Y, călătorind spre insulele Warraber şi Poruma. Rezervoarele sunt pline, avem 5 500 litri de combustibil, cu 2 dolari australieni litrul. Ambarcaţiunea este foarte lentă şi înaintează cu doar 10 km pe oră. Vremea însă este splendidă, apele oceanului sunt liniştite.

La sosire, ancorăm în apropierea ţărmului, luăm pe şalupă câţiva membri ai grupului nostru care au rude pe insula Warraber şi acolo ne întâlnim cu un oficial al insulei pentru a obţine permisiunea să predicăm. Acesta este pastor al bisericii locale, dar ne permite să le vorbim localnicilor. Acelaşi lucru îl facem şi pe insula Poruma. Şi aici ni se permite să predicăm. Oamenii sunt foarte prietenoşi şi dornici să citească literatura noastră. Începem multe studii biblice.

Aprilie 2008: Ne propunem să mergem pe Dauan, Saibai şi Boigu, trei dintre cele mai îndepărtate insule, aproape de graniţa cu Papua Noua Guinee. Vremea se înrăutăţeşte foarte mult şi de aceea ne îndreptăm spre insula Mabuiag. Deşi această insulă se află la doar 70 km de portul din care am pornit, suntem nevoiţi să  navigăm 140 km în zigzag printre numeroasele recife.

Un val uriaş desprinde şalupa de Teisan-Y. Pentru a o recupera, suntem nevoiţi să întoarcem ambarcaţiunea înfruntând valurile imense. Majoritatea celor de la bord au rău de mare.

Pe insula Mabuiag primim permisiunea de a predica, iar localnicii ne primesc cu atâta căldură, încât uităm repede tot ce-am îndurat pe ocean. O doamnă este foarte bucuroasă să audă mesajul nostru şi doreşte să primească mai multe publicaţii pentru a le expune la biblioteca locală, unde lucrează.

Mai — Octombrie 2008: Din cauza vremii nefavorabile, ne este imposibil să ajungem la insule. Ne folosim timpul predicându-le localnicilor, muncind şi reparând ambarcaţiunea.

Teisan-Y are nevoie de reparaţii majore. De aceea, ne întoarcem pe continent, iar în portul Weipa scoatem ambarcaţiunea din apă şi o punem pe un trailer uriaş. O muncă deloc uşoară! Martorii din congregaţia locală îşi folosesc o parte din timpul lor pentru a ne ajuta la repararea instalaţiilor, la vopsit şi la lucrările de tâmplărie. Unii pregătesc masa, iar alţii ne aduc provizii pentru următoarea călătorie. Ospitalitatea şi ajutorul lor sunt de nepreţuit.

Decembrie 2008: Ne propunem din nou să ajungem pe insulele Dauan, Saibai şi Boigu. Evităm furtunile tropicale folosind radarul şi ocolim recifele cu ajutorul unui sistem electronic de navigaţie. Ne trebuie 12 ore să ajungem la insula Dauan, însă merită efortul. Este cea mai frumoasă insulă din câte am văzut vreodată! Dealurile stâncoase ce domină peisajul sunt învăluite în nori. Oamenii de pe insulă ne ascultă cu entuziasm şi stabilim cu ei să continuăm discuţiile biblice prin telefon după ce ne întoarcem acasă.

O localnică pe nume Lettie a primit cândva revistele noastre şi a scris la filiala din Australia solicitând mai multă literatură biblică. Filiala i-a trimis publicaţiile şi i-a scris congregaţiei noastre o scrisoare prin care ne cerea să o vizităm dacă este posibil. În cele din urmă, o găsim pe Lettie şi suntem fericiţi că putem să contribuim într-o oarecare măsură la satisfacerea necesităţilor ei spirituale.

Pe insula Saibai, un oficial local refuză să ne lase să predicăm. Însă le permite Martorilor care ne însoţesc şi care au rude pe insulă să le viziteze şi să le predice. Eu am un contract cu guvernul pentru a munci pe insula Saibai la zugrăvitul caselor. Astfel, cu banii câştigaţi ne putem acoperi o parte din cheltuieli.

Una dintre surorile noastre, Tassie, este dintr-un sat din Papua Noua Guinee, situat la doar 4 km de Saibai. În baza unui tratat cu guvernul australian, locuitorii din Papua Noua Guinee pot veni în Saibai pentru a face comerţ. Astfel, Tassie întâlneşte aici multe persoane din satul ei. Pentru prima dată de când a devenit Martoră a lui Iehova, Tassie întâlneşte pe cineva din satul ei natal. Ea nu are suficiente publicaţii pentru toţi. De aceea, ne întoarcem la ambarcaţiune ca să-i aducem o cutie cu literatură. Majoritatea publicaţiilor sunt în limba pidgin  vorbită în Papua Noua Guinee, o limbă cunoscută şi sub numele de tok pisin. Tassie explică mesajul biblic unui grup de peste 30 de oameni, iar cei interesaţi iau toate publicaţiile din cutie. În satul în care locuiesc ei se poate ajunge doar cu barca şi probabil Martorii lui Iehova n-au ajuns niciodată acolo.

Vrem să mergem şi pe ultima insulă, Boigu, dar nu ne este deloc uşor. Suntem la 4 km de ţărm. Apa are o adâncime de doar 2,5 m, iar adâncimea de cufundare a ambarcaţiunii este de 1,8 m. Eu şi încă un frate luăm şalupa şi mergem să cercetăm zona pentru a vedea cum putem ajunge la insulă. Plouă torenţial şi suntem uzi până la piele! După două ore găsim în sfârşit o cale de acces.

Când ajungem pe insulă, localnicii sunt uimiţi. Ei ne spun că hărţile mele sunt inexacte şi că nici măcar paza de coastă şi marina militară nu pătrund în zonă. Oficialul de pe insulă nu ne permite să predicăm, dar îi lasă pe cei care au rude pe insulă să le viziteze şi să le predice. Îi respectăm dorinţa şi vizităm doar rudele. Un bărbat acceptă cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? *, o citeşte imediat şi îşi notează unele întrebări pe ultima filă a Bibliei. Mai târziu, când merge pe insula Thursday, acest bărbat îi întâlneşte din nou pe Martori.

Ianuarie 2009: Ne întoarcem pe insulele Moa şi Mabuiag pentru a vorbi cu cei care au manifestat interes faţă de mesajul Bibliei. Pe ambele insule suntem primiţi cu căldură. Mulţi locuitori ai satului St. Paul de pe insula Moa ne roagă să nu mai lăsăm să treacă atât de mult timp până la următoarea vizită. Oficialul de pe insulă ne spune că suntem oricând bine-veniţi să predicăm acolo.

În strâmtoarea Torres există 17 insule locuite. Nu ştim cu câţi dintre locuitorii acestor insule din extremitatea nordică a Australiei vom reuşi să luăm legătura. Dar atât noi, cât şi ceilalţi membri ai congregaţiei locale suntem fericiţi să facem tot ce putem pentru a-i aduce laude Marelui nostru Creator, Iehova.

[Notă de subsol]

[Harta de la pagina 23]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

AUSTRALIA

Weipa

Bamaga

INSULELE DIN STRÂMTOAREA TORRES

PAPUA NOUA GUINEE

[Provenienţa hărţii]

Based on NASA/Visible Earth imagery

[Harta de la paginile 24, 25]

Bamaga

Insula Thursday

Insula Moa

Insula Warraber

Insula Poruma

Insula Mabuiag

Insula Saibai

Insula Dauan

Insula Boigu

PAPUA NOUA GUINEE

[Provenienţa hărţii]

Based on NASA/Visible Earth imagery

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Debarcăm pe insula Thursday

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Mergem să-i vizităm pe locuitorii insulei Saibai

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Predicăm vestea bună în limba tok pisin