V-aţi întrebat?

Cine erau magii care au venit să-l vadă pe copilaşul Isus?

▪ Potrivit relatării despre naşterea lui Isus consemnată în Evanghelia după Matei, nişte vizitatori „de la răsărit“, care văzuseră steaua unui nou rege, i-au adus daruri copilaşului Isus. Termenul folosit în textul grecesc al evangheliei cu referire la acei vizitatori este mágoi, adică magi (Matei 2:1). Ce se ştie despre ei?

Cel mai vechi şi, totodată, cel mai bogat izvor istoric ce oferă informaţii despre magi sunt scrierile istoricului grec Herodot, care a trăit în secolul al V-lea î.e.n. Herodot a scris că magii aparţineau unei caste de preoţi din Persia care se ocupau cu astrologia, cu interpretarea viselor şi cu farmecele. Pe vremea lui Herodot, religia practicată în Persia era zoroastrismul. Prin urmare, magii despre care a scris acest istoric erau foarte probabil preoţi zoroastrieni. „În sens mai larg“, se spune în The International Standard Bible Encyclopedia, „un mágos din lumea elenistică era o persoană care avea cunoştinţe şi puteri supranaturale şi care practica uneori magia“.

Unii dintre primii exegeţi „creştini“, cum ar fi Iustin Martirul, Origene şi Tertulian, i-au numit pe magii care au venit la Isus astrologi. De exemplu, Tertulian a scris în cartea sa Despre idolatrie: „Ştim că magia şi astrologia fac casă bună. Aşadar, cititorii în stele . . . cei dintâi i-au adus daruri [lui Isus]“. * Având în vedere această înţelegere, multe traduceri ale Bibliei redau cuvântul mágoi prin „astrologi“.

De ce Matei i-a atribuit profetului Ieremia cuvinte care sunt consemnate în cartea Zaharia?

▪ Pasajul în discuţie se găseşte în Matei 27:9, 10. Aici scriitorul evangheliei vorbeşte despre banii pe care Iuda Iscariot i-a primit pentru trădarea lui Isus. Iată ce se spune în aceste versete: „Atunci s-a împlinit ce se spusese prin profetul Ieremia, care a zis: «Au luat cei treizeci de arginţi, preţul omului căruia i-a fost pus un preţ, . . . şi i-au dat pe terenul olarului»“. Scriitorul biblic care a consemnat profeţia despre cei 30 de arginţi a fost Zaharia, nu Ieremia (Zaharia 11:12, 13).

După cât se pare, cartea Ieremia, nu Isaia, era uneori plasată prima în colecţia de cărţi numită „Profeţii“ (Matei 22:40). Prin urmare, când Matei l-a menţionat pe „Ieremia“, el s-a referit, de fapt, la o întreagă colecţie de cărţi denumită după prima ei carte. Această parte a Scripturilor includea şi cartea Zaharia.

În mod asemănător, Isus a folosit denumirea „Psalmi“ cu referire la câteva cărţi numite şi „Scrierile“. Astfel, când a spus că trebuiau să se împlinească toate lucrurile scrise despre el „în legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi“, el se referea la profeţiile consemnate în toate cărţile Scripturilor ebraice (Luca 24:44).

[Notă de subsol]