Viziuni despre domeniul spiritual

ORICÂT am scruta cerul cu privirea, nu vom vedea fiinţe spirituale. Oricât am asculta, nu le vom auzi. Totuşi, putem fi siguri că ele există. Superioare oamenilor în inteligenţă şi în putere, fiinţele spirituale au nume şi personalităţi distincte. Unele acţionează în folosul nostru, altele vor să ne facă rău. Cert este că toate ne privesc cu interes.

Însuşi adevăratul Dumnezeu este Spirit (Ioan 4:24). El are un nume unic, ce îl deosebeşte de numeroşii dumnezei falşi. Numele său este Iehova (Psalmul 83:18). Psalmistul a scris: „Iehova este mare şi foarte demn de laudă. Este de temut, mai presus de toţi ceilalţi dumnezei. Căci toţi dumnezeii popoarelor sunt dumnezei fără valoare, dar Iehova a făcut cerurile. Demnitate şi splendoare sunt înaintea sa, putere şi frumuseţe sunt în sanctuarul său“ (Psalmul 96:4–6).

Viziuni despre adevăratul Dumnezeu

„Niciun om nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu“, spune Biblia (Ioan 1:18). Omul nu este capabil să înţeleagă nici înfăţişarea, nici splendoarea sa, după cum un om care s-a născut orb nu poate înţelege culorile. Dar aşa cum un profesor bun le explică elevilor săi noţiuni complicate cu ajutorul noţiunilor pe care ei le pot înţelege, tot aşa Dumnezeu descrie lucrurile pe care nu le putem vedea cu ajutorul lucrurilor pe care le putem vedea. Prin intermediul viziunilor date slujitorilor săi fideli, Iehova ne ajută să ne facem o imagine despre „curţile cereşti“ şi să înţelegem ce legătură avem noi cu cei ce se află acolo.

De exemplu, într-o viziune dată profetului Ezechiel, gloria lui Iehova este asociată cu focul, cu strălucirea, cu piatra de safir şi cu un curcubeu. Într-o altă viziune, apostolul Ioan l-a văzut pe Iehova stând pe tron. El a spus că „semăna la înfăţişare cu o piatră de jasp şi cu o piatră preţioasă de culoare roşie“ şi că „de jur împrejurul tronului era un curcubeu care semăna cu un smarald“. Aceste descrieri ne transmit ideea că prezenţa lui Iehova este de o frumuseţe unică, orbitoare şi că inspiră multă pace şi seninătate (Revelaţia 4:2, 3; Ezechiel 1:26–28).

Şi profetul Daniel a avut o viziune despre Iehova, în care a văzut miriade de creaturi îngereşti, „de zece mii de ori zece mii“, care „stăteau înaintea lui“ (Daniel 7:10). Dacă am vedea un singur înger, fie şi numai într-o viziune, am fi foarte impresionaţi. Dar încercaţi  să vă imaginaţi ce privelişte constituie miriade de îngeri perfecţi!

Biblia face referire la îngeri — unii dintre ei fiind serafimi sau heruvimi — de aproape 400 de ori. Atât termenul ebraic, cât şi cel grecesc tradus în Biblie prin „înger“ înseamnă „mesager“. Îngerii pot comunica între ei, iar în trecut au comunicat şi cu oamenii. Aceste fiinţe spirituale nu au trăit mai întâi ca oameni pe pământ. Ele au fost create de Iehova cu mult înainte de crearea omului (Iov 38:4–7).

În viziunea lui Daniel, mulţimile de îngeri erau adunate pentru a fi martore la un eveniment cu totul deosebit. Daniel a văzut pe „cineva ca un fiu al omului“ apropiindu-se de tronul lui Iehova pentru a primi „stăpânire, demnitate şi un regat, pentru ca popoarele, naţiunile şi oamenii de toate limbile să-i slujească cu toţii“ (Daniel 7:13, 14). ‘Fiul omului’, o persoană cu o poziţie foarte de importantă în domeniul spiritual, este înviatul Isus Cristos, căruia i s-a dat stăpânire peste tot pământul. Guvernarea sa va înlocui guvernarea umană şi va pune capăt bolilor, suferinţei, oprimării, sărăciei şi chiar morţii (Daniel 2:44).

Mulţimile de îngeri fideli, care vor binele oamenilor, au salutat cu mult entuziasm întronarea lui Isus. Din nefericire însă, nu toate creaturile spirituale s-au bucurat.

Duşmani ai lui Dumnezeu şi ai omului

Chiar la începutul istoriei omenirii, unul dintre îngeri, măcinat de dorinţa de a i se aduce închinare, s-a întors împotriva lui Iehova şi  a devenit Satan, adică „Împotrivitor“. Fiind întruchiparea răului, Satan este exact opusul lui Iehova, care este personificarea iubirii. Lui Satan i s-au alăturat în răzvrătire şi alţi îngeri, pe care Biblia îi numeşte demoni. Aceştia, la fel ca Satan, au devenit duşmani înverşunaţi ai oamenilor. Bolile, suferinţa, sărăcia şi nedreptatea de pe pământ sunt, în cea mai mare parte, rezultatul acţiunii lor.

Deşi în multe biserici ale creştinătăţii nu se mai vorbeşte despre Satan, cartea biblică Iov oferă informaţii importante despre motivaţiile acestui înger rebel şi despre ce fel de persoană este el. Iată ce se spune aici: „A venit ziua când fiii adevăratului Dumnezeu au intrat să se înfăţişeze înaintea lui Iehova, iar Satan a intrat şi el cu ei“. În dialogul care a urmat, Satan l-a acuzat cu neruşinare pe Iov, susţinând că acest bărbat îi slujea lui Dumnezeu doar pentru că primea ceva în schimb. Pentru a-şi dovedi acuzaţiile, Satan a adus asupra lui Iov mari nenorociri: i-a omorât turmele şi pe cei zece copii ai lui, după care „l-a lovit pe Iov cu bube rele din talpa piciorului până în creştetul capului“. Cu toate acestea, Satan n-a reuşit să-şi dovedească acuzaţiile (Iov 1:6–19; 2:7).

Iehova are motive întemeiate pentru care îl tolerează pe Satan de atâta timp, însă nu o va face la nesfârşit. În curând, Diavolul va fi nimicit. Biblia arată că s-au luat deja măsuri în acest sens. În cartea biblică Revelaţia este descris un alt eveniment important ce a avut loc în domeniul spiritual. Aici citim: „În cer a izbucnit un război: Mihael [Isus Cristos după înviere] şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan], iar balaurul şi îngerii lui au luptat şi ei, dar acesta n-a biruit, nici nu s-a mai găsit loc pentru ei în cer. Astfel, balaurul cel mare, şarpele cel vechi, cel numit Diavol şi Satan, care induce în eroare întregul pământ locuit, a fost aruncat jos. A fost aruncat pe pământ, iar îngerii lui au fost aruncaţi împreună cu el“ (Revelaţia 12:7–9).

Versetul arată că Satan „induce în eroare întregul pământ locuit“. Cum îi „induce [el] în eroare“ pe oameni? Promovând învăţături religioase false pentru a-i îndepărta de Iehova şi de Cuvântul său. Una dintre minciunile promovate de el este aceea că, după moarte, omul continuă să trăiască în domeniul spiritual. Această idee îmbracă diferite forme, cum ar fi, învăţăturile despre purgatoriu şi despre iad. De asemenea, în Africa şi în Asia mulţi cred că, la moarte, oamenii ajung într-o lume a spiritelor, unde se află strămoşii lor.

Merg oamenii buni la cer?

Dar ce se poate spune despre credinţa, împărtăşită de milioane de persoane din întreaga lume, că toţi oamenii buni merg la cer? Este adevărat, unii oameni buni merg la cer, dar numărul lor este mic în comparaţie cu miliardele de persoane care au decedat. Biblia dezvăluie că 144 000 de oameni vor fi „cumpăraţi de pe pământ“ şi vor sluji ca „preoţi“ şi „regi peste pământ“ (Revelaţia 5:9, 10; 14:1, 3). Împreună cu Fiul omului, Isus Cristos, aceştia vor forma un guvern ceresc: Regatul lui Dumnezeu. Acest guvern va pune capăt influenţei lui Satan şi a demonilor lui şi va transforma pământul în paradis. Majoritatea oamenilor care au murit vor fi readuşi la viaţă şi vor avea perspectiva de a trăi veşnic în paradis, pe pământ (Luca 23:43).

Ce putem spune în concluzie? În domeniul spiritual locuiesc nenumărate fiinţe spirituale. Poziţia supremă o ocupă Iehova Dumnezeu, Creatorul a tot ce are viaţă. Miriade de îngeri îi slujesc lui Iehova cu fidelitate. Alţi îngeri, conduşi de Satan, s-au răzvrătit împotriva lui Iehova şi fac tot ce le stă în putinţă ca să-i inducă în eroare pe oameni. Pe lângă toate aceste fiinţe spirituale, un număr limitat de oameni au fost „cumpăraţi“, sau aleşi, de pe pământ pentru a îndeplini în cer un rol special. Dar să vedem în continuare cu cine se poate comunica din domeniul spiritual şi la ce ar trebui să fim atenţi în acest sens.