Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ce este vestea bună?

Ce este vestea bună?

Ce este vestea bună?

„Această veste bună . . .“ (MATEI 24:14)

CREŞTINII trebuie să predice ‘vestea bună despre regat’ şi să le explice oamenilor că Regatul va guverna cu dreptate peste pământ. Însă expresia „vestea bună“ este folosită în Biblie şi cu alte sensuri. De exemplu, citim despre „vestea bună a salvării“ (Psalmul 96:2), ‘vestea bună a lui Dumnezeu’ (Romani 15:16) şi ‘vestea bună despre Isus Cristos’ (Marcu 1:1).

Pe scurt, vestea bună include toate adevărurile rostite de Isus şi consemnate de discipolii săi. Înainte de a urca la cer, Isus le-a spus continuatorilor săi: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli din oamenii tuturor naţiunilor, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului şi al spiritului sfânt, învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei 28:19, 20). Aşadar, adevăraţii creştini nu trebuie doar să-i informeze pe oameni cu privire la Regat, ci şi să se străduiască să facă discipoli.

Cum se achită bisericile de această responsabilitate? Cei care nu înţeleg ce este Regatul — şi nu sunt deloc puţini — nu pot să-i înveţe pe alţii în mod corect despre el. Dimpotrivă, în biserici se ţin predici despre iertarea păcatelor şi despre credinţa în Isus, predici care „gâdilă urechile“ enoriaşilor. De asemenea, bisericile caută să câştige adepţi prin acţiuni sociale sau construind spitale, şcoli şi cămine pentru săraci. Chiar dacă aceste eforturi contribuie la creşterea numărului de enoriaşi, ele nu formează creştini adevăraţi care să se străduiască să aplice învăţăturile lui Isus.

„Puţini erudiţi sau lideri din cercurile creştine neagă faptul că trebuie să facem discipoli sau ucenici pentru Isus şi să-i învăţăm tot ce a spus el. . . . Instrucţiunile date de Isus în acest sens sunt foarte clare. Noi pur şi simplu nu facem ceea ce a spus el şi nici nu ne străduim la modul serios să facem. De fapt, nici nu prea ştim cum să facem discipoli“, a scris un teolog.

În aceeaşi ordine de idei, potrivit unui sondaj efectuat în Statele Unite, 95 la sută dintre catolici au fost de acord că predicarea veştii bune este o cerinţă a religiei lor. Totuşi, majoritatea au considerat că cea mai bună modalitate de a predica o constituie faptele, nu vorbele. Unul dintre respondenţi a spus: „Evanghelizarea nu se rezumă la vorbe. Noi trebuie să trăim Vestea Bună“. U.S. Catholic, revista care a realizat acest sondaj, a arătat că mulţi nu vorbesc despre credinţa lor din cauza „reputaţiei proaste pe care şi-a făcut-o Biserica în urma recentelor scandaluri privitoare la abuzurile sexuale şi [din cauza] învăţăturilor ei controversate“.

În altă parte a lumii, un episcop metodist s-a plâns că bisericile lui sunt dezbinate şi dezorientate, că nu au curajul de a se achita de misiunea lor şi că au aproape aceleaşi valori ca restul societăţii. Dezamăgit, el a întrebat: „Cine este demn să transmită evanghelia Regatului?“.

Episcopul nu a dat un răspuns. Însă există un răspuns, pe care îl veţi afla în articolul următor.

[Text generic pe pagina 6]

Vestea bună se referă la Regatul lui Dumnezeu şi la salvarea prin credinţa în Isus Cristos