Are Dumnezeu o organizaţie?

ÎNTREAGA creaţie vădeşte ordine. Este uluitor modul în care este organizată chiar şi o „simplă“ celulă de drojdie. Numărul elementelor care o alcătuiesc este aproximativ egal cu al unui avion Boeing 777. Elementele celulei de drojdie au fiecare locul lor şi încap într-o sferă cu un diametru de numai cinci microni *. Însă, spre deosebire de un Boeing, celulele de drojdie se pot înmulţi. Nu este uimitoare această ordine şi organizare? (1 Corinteni 14:33)

Ordinea este evidentă nu numai în lumea fizică. Biblia arată că şi în domeniul spiritual există o bună organizare, în armonie cu scopul Creatorului. Profetul Daniel a văzut într-o viziune un număr impresionant de îngeri stând în curtea cerească a lui Dumnezeu: „O mie de mii îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea lui“ (Daniel 7:9, 10). Cât de bine trebuie să fie organizaţi îngerii — peste o sută de milioane la număr — pentru a duce la îndeplinire ordinele lui Dumnezeu în folosul slujitorilor săi de pe pământ! (Psalmul 91:11)

Deşi Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu, îşi organizează întreaga creaţie în cel mai bun mod, el nu este distant şi nici nu urmăreşte doar să stabilească reguli. El este un Dumnezeu fericit şi plin de afecţiune, fiind interesat de binele tuturor creaturilor sale (1 Timotei 1:11; 1 Petru 5:7). Aceasta reiese din modul în care a tratat cu anticul Israel şi cu creştinii din secolul I.

Israelul antic, un popor bine organizat

Iehova Dumnezeu a organizat naţiunea Israel pentru închinarea adevărată prin intermediul lui Moise. De exemplu, să ne gândim la îndrumările pe care le-au primit israeliţii cu privire la aşezarea taberei în timpul călătoriei lor prin pustiul Sinai. Dacă fiecare familie şi-ar fi ridicat cortul unde ar fi dorit, în tabără ar fi fost, cu siguranţă, o mare dezordine. Însă Iehova i-a dat fiecărui trib îndrumări clare cu privire la locul în care să-şi aşeze corturile (Numerele 2:1–34). Legea mozaică conţinea şi reguli stricte de igienă, cum ar fi cele referitoare la îngroparea excrementelor umane (Deuteronomul 23:12, 13).

Când au intrat în Ţara Promisă, israeliţii erau un popor bine organizat în multe privinţe. Ei erau împărţiţi în 12 triburi, fiecărui trib fiindu-i repartizată o bucată de pământ. Legea mozaică reglementa orice aspect al vieţii: închinare, căsătorie, familie, instruire, afaceri, alimentaţie, agricultură, creşterea animalelor, precum şi altele. * Deşi unele legi erau detaliate şi vizau aspecte concrete, ele oglindeau iubirea şi grija lui Iehova şi contribuiau la fericirea poporului său. Dacă respectau aceste măsuri pline de iubire, israeliţii se puteau bucura de favoarea specială a lui Iehova (Psalmul 147:19, 20).

Deşi Moise a fost un conducător iscusit, reuşita sau eşecul n-a depins de calităţile sale de conducător, ci de ascultarea de îndrumările lui Dumnezeu. De exemplu, cum a ales Moise  traseul pe care l-a urmat poporul în pustiu? Iehova l-a îndrumat printr-un stâlp de nor ziua şi printr-un stâlp de foc noaptea (Exodul 13:21, 22). Cu toate că s-a folosit de oameni, Iehova Dumnezeu a fost cel care şi-a organizat poporul şi l-a condus. La fel au stat lucrurile şi în secolul I.

Primii creştini au fost bine organizaţi

Întrucât apostolii şi discipolii au predicat cu zel, în secolul I s-au format congregaţii creştine în multe părţi din Asia şi din Europa. Deşi erau răspândite pe o suprafaţă mare, congregaţiile nu erau izolate sau independente. Ele erau bine organizate şi supravegheate cu iubire de apostoli. De exemplu, Tit a fost trimis de apostolul Pavel în Creta ‘ca să ducă la capăt organizarea’ (Tit 1:5, Noul Testament, Pascal). Iar în scrisoarea adresată congregaţiei din Corint, Pavel a spus că unii fraţi aveau „capacitatea de a conduce“, sau, conform unei alte traduceri, se ocupau cu „organizarea“ (1 Corinteni 12:28; The Bible in Contemporary Language). Dar cui se datora această ordine? Potrivit cuvintelor lui Pavel, „Dumnezeu a întocmit“, sau „a organizat“ congregaţia (1 Corinteni 12:24; The Riverside New Testament).

În congregaţia creştină, supraveghetorii nu erau stăpânii fraţilor lor, ci ‘colaboratorii’ lor. Aceşti bărbaţi numiţi urmau îndrumarea spiritului lui Dumnezeu şi trebuiau să fie „exemple pentru turmă“ (2 Corinteni 1:24; 1 Petru 5:2, 3). Aşadar, „capul congregaţiei“ este Isus Cristos cel înviat, nu un simplu om sau un grup de oameni imperfecţi (Efeseni 5:23).

Când congregaţia din Corint a început să acţioneze complet diferit de felul în care acţionau celelalte congregaţii, Pavel le-a scris: „Cum? De la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?“ (1 Corinteni 14:36). Pavel a pus aceste întrebări retorice pentru a le corecta modul de gândire şi pentru a-i ajuta să înţeleagă că nu trebuiau să acţioneze independent. Când respectau îndrumarea apostolilor, congregaţiile creşteau şi făceau progrese (Faptele 16:4, 5).

O expresie a iubirii lui Dumnezeu

Dar cum stau lucrurile în prezent? Unii ezită să intre într-o organizaţie religioasă. Însă dovezile biblice arată că Dumnezeu s-a folosit întotdeauna de organizaţia sa pentru a-şi îndeplini scopul. El i-a organizat atât pe israeliţii din vechime, cât şi pe creştinii din secolul I în ce priveşte închinarea adusă lui.

Prin urmare, nu este logic să credem că, la fel ca în trecut, Iehova Dumnezeu îşi îndrumă şi astăzi poporul? Într-adevăr, faptul că Iehova îşi organizează slujitorii pentru a-i aduce închinare în unitate este o expresie a iubirii sale. În prezent, Iehova se foloseşte de organizaţia sa pentru a-şi îndeplini scopul cu privire la omenire. Dar cum putem identifica această organizaţie? Să analizăm câteva criterii:

▪ Adevăraţii creştini sunt organizaţi pentru a îndeplini o lucrare. (Matei 24:14; 1 Timotei 2:3, 4) Isus le-a poruncit continuatorilor săi să predice vestea bună despre Regat tuturor naţiunilor. Această lucrare n-ar putea fi efectuată dacă n-ar exista o organizaţie internaţională. Să ilustrăm: este uşor să hrăneşti singur un om, dar dacă trebuie să hrăneşti câteva mii de oameni sau chiar milioane, ai nevoie de un grup bine organizat. Pentru a-şi îndeplini misiunea, adevăraţii creştini slujesc „umăr la umăr“, sau „colaborează în serviciul“ adus lui Dumnezeu (Ţefania 3:9; Byington). Ar putea oameni de diferite naţionalităţi, limbi şi rase să colaboreze fără să facă parte dintr-o organizaţie unită? Răspunsul este cât se poate de clar.

▪ Adevăraţii creştini sunt organizaţi pentru a se sprijini şi a se încuraja unii pe alţii. Un alpinist care urcă singur pe munte îşi alege ruta aşa cum doreşte şi nu trebuie să aibă grijă de alţi alpinişti mai puţin experimentaţi. Însă, dacă se accidentează sau întâmpină o dificultate, el va fi într-un mare pericol, deoarece nu  va avea pe nimeni să-l ajute. De aceea, nu este niciodată înţelept să ne izolăm (Proverbele 18:1). Nici creştinii nu se pot achita de responsabilitatea încredinţată lor de Isus dacă nu se sprijină unii pe alţii (Matei 28:19, 20). La întrunirile congregaţiei creştine, ei primesc instruirea biblică şi încurajarea de care au multă nevoie pentru a persevera. Dacă n-ar exista aceste întruniri, unde ar merge creştinii pentru a fi instruiţi de Iehova şi pentru a-i aduce închinare? (Evrei 10:24, 25)

▪ Adevăraţii creştini sunt organizaţi pentru a-i sluji lui Dumnezeu în unitate. Întrucât oile lui Isus ascultă glasul său, ele devin „o singură turmă“ sub conducerea lui (Ioan 10:16). Adevăraţii creştini nu sunt răspândiţi în diferite biserici şi grupări religioase şi nici nu sunt dezbinaţi din cauza unor chestiuni doctrinare. Ei ‘vorbesc toţi în acelaşi fel’ (1 Corinteni 1:10). Unitatea este posibilă numai dacă există ordine, iar ordinea pretinde o bună organizare. Doar o comunitate unită poate avea binecuvântarea lui Dumnezeu (Psalmul 133:1, 3).

Milioane de oameni cu o iubire sinceră pentru Dumnezeu şi pentru adevărul biblic s-au alăturat organizaţiei care întruneşte cerinţele biblice menţionate, precum şi altele. În calitate de popor unit şi organizat, Martorii lui Iehova de pe tot pământul se străduiesc să înfăptuiască voinţa lui Dumnezeu. Ei sunt convinşi de adevărul următoarelor cuvinte: „Eu voi locui în mijlocul lor, voi umbla în mijlocul lor şi voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu“ (2 Corinteni 6:16). Şi dumneavoastră vă puteţi bucura de această binecuvântare dacă îi veţi aduce închinare lui Iehova Dumnezeu împreună cu organizaţia sa.

[Note de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]

Tabăra israeliţilor era bine organizată

[Legenda fotografiilor de la paginile 14, 15]

Pentru a predica la nivel mondial este nevoie de o bună organizare

Predicarea din casă în casă

Ajutorare în caz de dezastru

Congrese

Construirea de locuri de închinare