DACĂ răspunsul la această întrebare este afirmativ, atunci apare o altă întrebare: Are conduita noastră vreun efect asupra sentimentelor lui Dumnezeu? Cu alte cuvinte, îl putem bucura sau întrista pe Dumnezeu prin ceea ce facem? Unii filozofi din Antichitate au afirmat că nimeni nu-l poate influenţa pe Dumnezeu şi că, prin urmare, Dumnezeu nu are sentimente. Însă Biblia ne învaţă altceva, şi anume că Iehova are sentimente tandre şi este profund interesat de ceea ce facem. Să analizăm pasajul din Psalmul 78:40, 41.

Psalmul 78 face o trecere în revistă a modului în care a tratat Dumnezeu cu Israelul antic. După ce i-a eliberat din sclavia egipteană, Iehova a dorit ca între el şi israeliţi să existe o relaţie specială. Iehova le-a promis că, dacă vor continua să asculte de legile sale, vor deveni ‘proprietatea sa specială’ şi vor avea un rol foarte important în împlinirea scopului său. Poporul a fost de acord şi a intrat în legământul Legii. Dar au trăit israeliţii în armonie cu ceea ce au promis? (Exodul 19:3–8)

Psalmistul spune: „De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva lui în pustiu!“ (versetul 40). În continuare citim: „De repetate ori l-au pus pe Dumnezeu la încercare“ (versetul 41). Din cuvintele psalmistului reiese că israeliţii au persistat în răzvrătire. Acest spirit de răzvrătire a ieşit la iveală în pustiu, la scurt timp după eliberarea lor din Egipt. Israeliţii au început să murmure împotriva lui Dumnezeu, punând la îndoială capacitatea şi dorinţa lui de a se îngriji de ei (Numerele 14:1–4). Într-un manual pentru traducătorii Bibliei se spune că expresia „s-au răzvrătit împotriva lui“ ar putea fi redată prin „şi-au împietrit inima împotriva lui Dumnezeu“ sau „i-au spus «Nu» lui Dumnezeu“. Totuşi, în îndurarea sa, Iehova îi ierta când manifestau căinţă. Însă ei se întorceau iar la vechile căi şi se răzvrăteau, persistând în răzvrătire (Psalmul 78:10–19, 38).

Ce a simţit Iehova de fiecare dată când poporul său nestatornic s-a răzvrătit? „L-au mâhnit“, spune versetul 40. O altă traducere spune că „l-au amărât“. O lucrare biblică de referinţă explică: „Ideea pe care o transmit aceste cuvinte este că acţiunile evreilor au cauzat multă durere, cum se întâmplă când un copil neascultător se răzvrăteşte“. Aşa cum un copil rebel le poate cauza multă durere părinţilor, israeliţii răzvrătiţi „l-au îndurerat pe Sfântul lui Israel“ (versetul 41).

Ce învăţăm din acest psalm? Este încurajator să vedem că Iehova ţine foarte mult la închinătorii săi şi nu renunţă la ei cu uşurinţă. Totodată, să nu uităm că Iehova are sentimente şi că acţiunile noastre pot avea un efect asupra sentimentelor sale. Cum te influenţează conştientizarea acestui lucru? Te îndeamnă să doreşti să faci ce este drept?

În loc să adopţi o conduită păcătoasă şi să-l mâhneşti pe Iehova, poţi alege să urmezi o conduită dreaptă şi să-i bucuri inima. Chiar aceasta cere el de la închinătorii săi: „Fiul meu, fii înţelept şi bucură-mi inima, ca să-i pot răspunde celui ce mă batjocoreşte“ (Proverbele 27:11). Nimic din ce i-am putea dărui lui Iehova nu este mai de preţ decât a ne trăi viaţa într-un mod care îi bucură inima!