TE REGĂSEŞTI în cuvintele lui George sau ale Laurei? Amândoi vor să comunice, însă deseori sfârşesc prin a fi dezamăgiţi. De ce?

Bărbaţii şi femeile comunică diferit şi au necesităţi specifice. Femeile poate că doresc să-şi exprime sentimentele deschis şi des. Mulţi bărbaţi, în schimb, încearcă să păstreze pacea rezolvând problemele rapid şi evitând chestiunile delicate. Aşadar, cum ai putea să treci peste aceste deosebiri şi să comunici cu partenerul tău? Tratându-ţi soţul sau soţia cu respect.

O persoană respectuoasă îi apreciază pe alţii şi încearcă să le înţeleagă sentimentele. Probabil încă din copilărie ai învăţat să-i respecţi pe cei care au mai multă autoritate şi experienţă decât tine. În căsnicie însă, dificultatea este că trebuie să arăţi respect faţă de cineva care îţi este oarecum egal — partenerul tău. „Ştiam că Phil îi ascultă cu răbdare şi înţelegere pe ceilalţi“, spune Linda, care este căsătorită de opt ani. „Îmi doream ca el să arate la fel de multă empatie şi faţă de mine.“ Poate că îi asculţi cu răbdare pe prieteni sau chiar pe străini şi le vorbeşti cu respect. Dar eşti la fel de atent şi cu partenerul de viaţă?

Lipsa de respect creează tensiuni în familie şi duce la certuri aprinse. Un rege înţelept a spus: „Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă“ (Proverbele 17:1, Cornilescu, 1996). Biblia îi îndeamnă pe soţi să-şi trateze soţia cu onoare, sau respect (1 Petru 3:7). La rândul ei, soţia este îndemnată „să aibă respect profund faţă de soţul ei“ (Efeseni 5:33).

 Cum puteţi comunica într-un mod plin de respect? Să analizăm câteva sfaturi practice pe care le oferă Biblia.

Dificultatea:

Unora le place mai mult să vorbească decât să asculte. Te numeri şi tu printre ei? Biblia spune că este o nebunie să răspunzi „înainte de a asculta“ (Proverbele 18:13). Aşadar, înainte de a vorbi, ascultă. De ce este bine să procedezi aşa? „Îmi place când soţul meu nu încearcă să găsească imediat o soluţie la problemele mele“, spune Kara, care este căsătorită de 26 de ani. „Nu e nevoie să fie de acord cu mine sau să înţeleagă de ce a apărut problema. Vreau doar să mă asculte şi să înţeleagă că problema e reală.“

În schimb, unii bărbaţi şi unele femei ezită să se exprime şi se simt stânjeniţi dacă partenerul lor insistă să vorbească despre ceea ce simt. Lorrie, care s-a căsătorit de curând, a constatat că soţul ei are nevoie de mult timp ca să se deschidă. „Trebuie să am răbdare“, spune ea, „şi să aştept până începe să vorbească despre sentimentele lui“.

Soluţie:

Dacă tu şi partenerul tău trebuie să vorbiţi despre ceva ce ar putea duce la ceartă, abordează problema când amândoi sunteţi calmi şi relaxaţi. Ce poţi face dacă partenerul tău nu este dispus să vorbească? Trebuie să înţelegi că „gândurile din inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul cu discernământ le va scoate de acolo“ (Proverbele 20:5). Dacă scoţi prea repede o găleată din fântână, vei pierde multă apă. În mod asemănător, dacă eşti lipsit de delicateţe, partenerul tău ar putea intra în defensivă, iar tu vei pierde probabil ocazia de a afla ce simte. De aceea, pune întrebări cu tact şi cu respect şi ai răbdare dacă partenerul tău nu-şi exprimă sentimentele atât de repede cum ţi-ar plăcea.

Când partenerul tău vorbeşte, fii „prompt la ascultare, încet la vorbire, încet la mânie“ (Iacov 1:19). Un bun ascultător ascultă nu doar cu urechile, ci şi cu inima. Când partenerul tău vorbeşte, încearcă să înţelegi ce simte. El îşi va da seama dacă îl respecţi sau nu din felul în care îl asculţi.

Isus ne-a învăţat cum să ascultăm. De exemplu, când un om bolnav s-a apropiat de el ca să-i ceară ajutor, Isus n-a rezolvat imediat problema. Mai întâi, el i-a ascultat implorarea. Apoi a încercat să înţeleagă ce simţea acel om şi a fost profund mişcat. În cele din urmă, l-a vindecat (Marcu 1:40–42). Când partenerul tău îţi vorbeşte, urmează exemplul lui Isus. Adu-ţi aminte că partenerul tău are probabil nevoie să-i arăţi empatie sinceră, nu să-i dai imediat o soluţie. Ascultă-l deci cu atenţie şi încearcă să înţelegi ce simte. Apoi, şi numai apoi, ajută-l să rezolve problema. Procedând astfel, îi vei arăta partenerului tău că-l respecţi.

Dificultatea:

„Serialele de comedie transmit ideea că e normal să vorbeşti urât despre partenerul de viaţă şi să i te adresezi într-un mod jignitor şi sarcastic“, spune Linda, citată anterior. Unii cresc în familii în care vorbirea lipsită de respect este la ordinea zilei. Mai târziu, când se căsătoresc, le vine foarte greu să nu procedeze la fel în propria familie. Ivy, care locuieşte în Canada, relatează: „Am crescut într-un mediu în care sarcasmul, strigătele şi insultele erau ceva normal“.

Soluţie:

Când vorbeşti cu alţii despre partenerul tău, spune un cuvânt „bun pentru zidire, după cum este nevoie, ca să le dea celor care-l aud ce este folositor“ (Efeseni 4:29).  Vorbeşte despre el într-un mod care să-i facă pe ceilalţi să-l respecte.

Chiar şi atunci când eşti singur cu partenerul tău, împotriveşte-te tendinţei de a fi sarcastic şi de a folosi apelative înjositoare. Odată, Mical, soţia regelui David din Israelul antic, s-a mâniat pe soţul ei şi i-a vorbit sarcastic. Mical i-a zis că se purtase ca ‘unul dintre oamenii fără minte’. Prin ceea ce a spus, ea l-a jignit pe David şi l-a supărat şi pe Dumnezeu (2 Samuel 6:20–23). Ce învăţăm de aici? Când vorbeşti cu partenerul tău, alege-ţi cu grijă cuvintele (Coloseni 4:6). Phil, care este căsătorit de opt ani, recunoaşte că el şi soţia lui au şi în prezent neînţelegeri. El a observat că uneori ceea ce spune înrăutăţeşte şi mai mult situaţia. „Mi-am dat seama că «a câştiga» o ceartă înseamnă în realitate a pierde. Am constatat că este mult mai bine şi mai folositor să ne consolidăm relaţia.“

În vechime, o văduvă în vârstă le-a zis nurorilor sale: „Să găsiţi odihnă fiecare în casa soţului ei“ (Rut 1:9). Când soţul şi soţia îşi acordă demnitate unul altuia, ei fac din căminul lor un loc de „odihnă“.

Dificultatea:

Când se căsătoresc, unii trag în mod greşit concluzia că expresia biblică „o singură carne“ transmite ideea că partenerii conjugali trebuie să aibă aceleaşi opinii sau aceeaşi personalitate (Matei 19:5). Însă ei descoperă repede că acest lucru este nerealist. După căsătorie, deosebirile dintre ei duc adesea la certuri. Linda spune: „O mare deosebire între noi este că Phil nu se îngrijorează atât de mult ca mine. Uneori, când eu sunt îngrijorată de ceva, el e relaxat, iar asta mă enervează, deoarece am impresia că pe el nu-l interesează acea problemă la fel de mult ca pe mine“.

Soluţie:

Acceptă-l pe partenerul tău aşa cum este şi respectă ceea ce este diferit la el. Să ilustrăm: Ochii au o funcţie diferită de cea a urechilor. Totuşi, întrucât ochii şi urechile cooperează, poţi traversa strada în siguranţă. Adrienne, care este căsătorită de aproape 30 de ani, spune: „Atât timp cât punctele noastre de vedere nu contravin Cuvântului lui Dumnezeu, eu şi soţul meu ne permitem să avem opinii diferite. La urma urmei, suntem căsătoriţi, nu clonaţi!“.

Când partenerul tău are o opinie diferită sau reacţionează altfel decât tine, nu te concentra doar asupra propriilor interese. Gândeşte-te şi la sentimentele partenerului tău (Filipeni 2:4). Kyle, soţul lui Adrienne, recunoaşte: „Nu înţeleg întotdeauna părerile soţiei mele şi nu sunt mereu de acord cu ele. Dar încerc să nu uit că ţin la ea mai mult decât la părerile mele. Dacă ea e fericită, şi eu sunt fericit“.

Respectul este un lucru esenţial pentru fericirea şi trăinicia unei familii. „Respectul aduce mulţumire şi siguranţă în căsnicie“, spune Linda. „Fără îndoială, merită să fie cultivat.“