Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ar trebui să ne bazăm pe prima impresie?

Ar trebui să ne bazăm pe prima impresie?

Ar trebui să ne bazăm pe prima impresie?

AŞEZAT confortabil în sufragerie, un medic se uita la un talk-show al cărui invitat era un ministru irlandez. Privind cu atenţie faţa ministrului, medicul a observat ceva ce părea să indice prezenţa unei tumori. De aceea, el i-a recomandat ministrului să facă de urgenţă un control medical.

Diagnosticul fusese cât se poate de corect. Într-adevăr, există medici care reuşesc să pună un diagnostic precis doar uitându-se la pacient. Unii oameni însă consideră că au o capacitate asemănătoare când este vorba de a pune un „diagnostic“ cu privire la caracterul, personalitatea şi încrederea pe care o prezintă cineva.

De-a lungul secolelor, cercetătorii au încercat să elaboreze o metodă ştiinţifică de a descifra caracterul unei persoane pe baza analizării aspectului ei fizic. Aceştia au fost numiţi fizionomişti, iar ocupaţia lor este definită de Encyclopædia Britannica drept o „pseudoştiinţă ce se ocupă cu studiul trăsăturilor de personalitate, care se presupune că sunt dezvăluite de trăsăturile feţei sau de structura şi de forma corpului“. În secolul al XIX-lea, antropologi, precum Francis Galton, un văr al lui Charles Darwin, şi criminalişti, precum Cesare Lombroso, din Italia, au propus unele teorii şi tehnici asemănătoare care, în cea mai mare parte, au fost date uitării.

Cu toate acestea, mulţi cred că este posibil să ajungi la o concluzie corectă cu privire la o persoană prin simpla observare a înfăţişării ei. Ar trebui să ne bazăm pe prima impresie?

A judeca după aparenţe

În cartea biblică 1 Samuel găsim un exemplu tipic de situaţie în care prima impresie poate conduce la o concluzie greşită. Iehova Dumnezeu îi poruncise lui Samuel să-l ungă pe unul dintre fiii lui Iese ca viitor rege al Israelului. Biblia spune: „Iată ce s-a întâmplat: în timp ce [fiii lui Iese] intrau, [Samuel] l-a zărit pe Eliab şi a zis imediat: «Cu siguranţă, înaintea lui Iehova este unsul său». Dar Iehova i-a spus lui Samuel: «Nu te uita la înfăţişarea lui şi la înălţimea staturii lui, fiindcă l-am respins. Căci Dumnezeu nu vede aşa cum vede omul. Omul vede ce izbeşte ochiul, însă Iehova vede inima»“. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu următorii şase fii ai lui Iese. În cele din urmă, contrar aşteptărilor profetului Samuel şi ale lui Iese, Dumnezeu l-a ales ca viitor rege pe al optulea fiu, pe David, un băiat pe care nimeni nu se gândise să-l cheme înaintea lui Samuel (1 Samuel 16:6–12).

Lucrurile stau aproape la fel şi în prezent. Cu câţiva ani în urmă, un profesor de criminalistică din Germania a condus un experiment la care au participat 500 de studenţi la drept. La experiment au fost invitaţi 12 „oaspeţi“ necunoscuţi: şeful poliţiei şi procurorul local, ofiţerul de relaţii cu publicul şi trezorierul universităţii, câţiva avocaţi şi funcţionari judecătoreşti, precum şi trei infractori condamnaţi la închisoare. Studenţii trebuiau să spună ce profesie avea fiecare oaspete, precum şi care dintre oaspeţi fusese condamnat la închisoare şi pentru ce infracţiune. Ei trebuiau să facă această evaluare pornind de la aspectul fizic al oaspeţilor şi de la hobbyurile pe care aceştia declaraseră că le au.

Care au fost rezultatele experimentului? Aproape 75 la sută dintre studenţi au reuşit să-i identifice pe cei trei infractori. Dar în medie 60 la sută dintre studenţi i-au identificat ca delincvenţi şi pe ceilalţi nouă oaspeţi, care nu aveau antecedente penale. Unu din şapte studenţi a crezut că procurorul local ar fi traficant de droguri, iar unu din trei studenţi a crezut că şeful poliţiei s-ar fi făcut vinovat de furt! Aşadar, evaluarea unei persoane pe baza impresiilor poate avea rezultate care nu au nicio legătură cu realitatea! De ce?

Aparenţele pot fi înşelătoare

Când întâlnim prima dată o persoană, tindem să ne facem o părere despre ea pe baza cunoştinţelor dobândite de-a lungul timpului. Avem tendinţa să generalizăm şi să emitem judecăţi bazate pe stereotipuri. Pe lângă aspectul fizic, am putea evalua sau judeca o persoană după naţionalitatea, etnia, statutul social sau religia sa.

Dacă părerea pe care ne-am făcut-o despre acea persoană se dovedeşte corectă, ne bucurăm în sinea noastră că am avut dreptate şi ne întărim convingerea că ne putem baza pe prima impresie. Însă, ce ar trebui să facem când ne dăm seama că am tras o concluzie complet greşită? Dacă suntem oneşti, ar trebui să renunţăm la ideile preconcepute şi să ne străduim să vedem care este de fapt realitatea. În caz contrar, le-am putea face altora un mare deserviciu sau chiar mult rău, deoarece credem cu mândrie că avem o capacitate ieşită din comun de a discerne lucrurile.

Faptul de a judeca după aparenţe îi poate face rău nu numai celui care este judecat, ci şi celui care judecă. De exemplu, în secolul I, mulţi iudei n-au vrut să creadă că Isus putea fi prezisul Mesia. De ce? Deoarece şi-au bazat părerile pe aparenţe. Pentru ei, Isus nu era decât fiul unui tâmplar de la ţară. Deşi au fost impresionaţi de cuvintele înţelepte şi de lucrările de putere ale lui Isus, ei n-au vrut să creadă că el putea fi altceva decât ceea ce stabiliseră deja pe baza propriilor idei preconcepute. Din cauza atitudinii lor, Isus a mers să le predice altor iudei. El le-a spus celor ce nu crezuseră în el: „Profetul nu este dispreţuit decât în patria şi în casa lui“ (Matei 13:54–58).

Acei iudei erau membrii unei naţiuni care îl aştepta pe Mesia de secole. Când, în cele din urmă, Mesia a sosit, ei au permis ca prima impresie să-i împiedice să-l recunoască şi au pierdut astfel favoarea lui Iehova (Matei 23:37–39). Oamenii au avut prejudecăţi asemănătoare şi faţă de discipolii lui Isus. Mulţi pur şi simplu n-au putut să creadă că nişte simpli pescari, pe care învăţaţii şi conducătorii religioşi îi dispreţuiau, puteau să aibă ceva important de spus. Cei care au continuat să se bazeze pe prima impresie au pierdut şansa extraordinară de a deveni continuatori ai Fiului lui Dumnezeu (Ioan 1:10–12).

Unii şi-au schimbat părerea

Unii dintre contemporanii lui Isus au dat dovadă de umilinţă şi şi-au schimbat părerea când au văzut lucrurile înfăptuite de el (Ioan 7:45–52). Printre aceştia s-au numărat şi unii dintre membrii familiei sale, care la început nu luaseră în serios posibilitatea ca o rudă a lor să fie Mesia (Ioan 7:5). Este lăudabil faptul că, în timp, ei şi-au schimbat părerea şi au crezut în el (Faptele 1:14; 1 Corinteni 9:5; Galateni 1:19). În mod asemănător, ani mai târziu, unii reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Roma au fost dispuşi să-l asculte pe apostolul Pavel, în loc să dea crezare zvonurilor răspândite de duşmanii creştinismului. După ce l-au ascultat, unii dintre ei au devenit credincioşi (Faptele 28:22–24).

În prezent, mulţi oameni au o părere negativă despre Martorii lui Iehova. De ce? În cele mai multe cazuri, nu pentru că ar fi analizat faptele sau ar fi demonstrat că învăţăturile şi practicile Martorilor sunt nebiblice. Motivul este acela că ei pur şi simplu nu pot să creadă că Martorii lui Iehova deţin adevărul în materie de religie. Aceasta este, după cum probabil vă amintiţi, exact aceeaşi părere pe care au avut-o mulţi oameni din secolul I despre primii creştini.

Nu este surprinzător că oamenii fac remarci critice sau denigratoare la adresa celor care se străduiesc să urmeze exemplul lui Isus. De ce? Deoarece Isus i-a avertizat pe adevăraţii săi continuatori: „Veţi fi urâţi de toţi oamenii din cauza numelui meu“. Însă el i-a şi încurajat, spunând: „Cine va persevera până la sfârşit, acela va fi salvat“ (Matei 10:22).

Martorii lui Iehova depun multe eforturi pentru a le împărtăşi vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu oamenilor de pretutindeni. Ei respectă astfel porunca lui Isus (Matei 28:19, 20). Cei ce refuză categoric să-i asculte riscă să piardă şansa de a intra pe calea care duce la viaţă veşnică (Ioan 17:3). Cum stau lucrurile în cazul tău? Te vei lăsa influenţat de prima impresie ori de idei preconcepute sau vei fi dispus să analizezi faptele cu o minte receptivă? Nu uita: Aparenţele pot fi înşelătoare şi impresiile pot fi greşite, dar o analiză obiectivă a faptelor poate duce la surprize plăcute (Faptele 17:10–12).

[Legenda ilustraţiei de la pagina 11]

Prima impresie i-a determinat pe mulţi iudei să-l respingă pe Isus ca Mesia

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Se bazează părerea ta despre Martorii lui Iehova pe impresii sau pe fapte?