Mai mult de 60% din echipele de traducere cu normă întreagă lucrează nu într-o filială, ci în birouri de traducere la distanță (BTD-uri). De ce este eficientă această măsură? De ce echipamente au nevoie traducătorii pentru a-și desfășura cât mai bine munca într-un BTD? Și în ce măsură este influențată calitatea traducerii de locul în care se află echipa de traducere?

 Un BTD le oferă traducătorilor posibilitatea să trăiască într-o comunitate în care se vorbește limba lor. Karin, care traduce în germana de jos, explică: „De când ne-am mutat în BTD-ul din orașul Cuauhtémoc (Chihuahua, Mexic), vorbim tot timpul germana de jos: cu colegii noștri, cu oamenii în predicare, precum și la cumpărături. Aici, toți oamenii vorbesc limba noastră. Auzim expresii idiomatice pe care nu le-am auzit de mult timp și suntem la zi cu limba vorbită în mod obișnuit”.

 James, care lucrează în echipa de traducere în limba frafra, din Ghana, recunoaște că uneori îi lipsește compania familiei Betel de la filială. Însă el adaugă: „Îmi place să lucrez în BTD. Sunt foarte încântat să predic în limba locală și să văd cum reacționează oamenii la vestea bună”.

 Cum aleg frații locul în care să înființeze un BTD? Joseph, membru al Departamentului mondial de proiecte și construcții de la Warwick (statul New York, SUA), spune: „Una dintre provocările cu care ne confruntăm este aceea că în unele locații sunt probleme cu apa și cu electricitatea, iar conexiunea la internet, necesară pentru a primi materialele ce urmează a fi traduse, este instabilă. Așadar, când trebuie să înființăm un BTD, s-ar putea să luăm în considerare mai multe locații unde se vorbește limba”.

 În general, cea mai rapidă și mai ieftină opțiune este aceea de a înființa un BTD într-o clădire deja existentă, cum ar fi o sală de congrese, o sală a Regatului sau o casă de misionari, unde traducătorii pot face naveta. Dacă nu există o astfel de clădire, frații pot primi aprobare să cumpere apartamente și birouri, unde traducătorii să locuiască și să-și desfășoare activitatea. În cazul în care necesitățile echipei de traducere se schimbă, apartamentele și birourile se pot vinde cu ușurință, iar fondurile pot fi folosite în alt scop.

 Pe parcursul anului de serviciu 2020, s-au cheltuit 13 milioane de dolari pentru buna desfășurare a activității în BTD-uri. Echipele au nevoie de calculatoare, de software specializat, de echipamente de înregistrare audio, de acces la internet și de alte lucruri de bază. De exemplu, un calculator complet echipat costă aproximativ 750 de dolari. Pe calculatoare sunt instalate programe cu licență, precum și Watchtower Translation System (WTS), un program care îi ajută pe traducători să-și organizeze munca și care le facilitează acestora accesul la materialele de referință.

 Traducătorii primesc și un echipament de înregistrare audio, care le permite să facă înregistrări în biroul lor. Aceste echipamente s-au dovedit a fi extrem de valoroase când a izbucnit pandemia de COVID-19, întrucât mulți traducători au putut să ia echipamentul acasă și să continue să înregistreze traducerea materialelor scrise, precum și a materialelor video.

 Unii frați locali își pot oferi ajutorul verificând materialele traduse și întreținând clădirile BTD-urilor. Cirstin, care slujește în BTD-ul de limbă afrikaans (Cape Town, Africa de Sud), spune: „Mulți vestitori și pionieri regulari au ocazia să-și folosească talentele lucrând aici”.

 Acești voluntari își prețuiesc privilegiul. O soră care colaborează cu un BTD spune că munca pe care o desfășoară acolo este ca „o gură de aer proaspăt”. Unii frați și surori locali își folosesc vocile pentru înregistrările audio. Juana, care traduce în limba totonac în statul Veracruz din Mexic, spune: „Acum, că suntem mai aproape de orașele în care se vorbește limba noastră, mai mulți frați și surori au posibilitatea să ajute la înregistrarea publicațiilor audio și video”.

 Dar au contribuit BTD-urile la îmbunătățirea calității traducerii? Mulți dintre cititorii noștri, care numără milioane, spun că da. Cédric, care lucrează în echipa de traducere în kikongo, din Republica Democratică Congo, menționează: „Unii frați și surori obișnuiau să spună că noi traduceam într-o «kikongo a publicațiilor Watch Tower», deoarece nu semăna cu limba kikongo vorbită în general de oameni. Însă acum, ei spun că publicațiile noastre sunt traduse într-o kikongo actuală, adică în limba folosită în viața de zi cu zi”.

 Andile, care lucrează în echipa de traducere în xhosa, din Africa de Sud, a auzit o părere asemănătoare. El relatează: „Mulți ne spun că au remarcat o schimbare în privința traducerii. Chiar și copiii care obișnuiau să citească Turnul de veghe în engleză acum îl citesc în xhosa. Ei apreciază în mod deosebit limbajul natural folosit în ediția revizuită a Traducerii lumii noi”.

 Toate cheltuielile necesare înființării și întreținerii BTD-urilor, precum și susținerii celor ce lucrează acolo sunt acoperite prin intermediul donațiilor pentru lucrarea mondială, făcute pe site-ul donate.pr418.com.