Dumnezeu le-a adresat aceste cuvinte iudeilor contemporani cu profetul Ieremia. Pentru că ignoraseră legile sale drepte și corectarea plină de iubire transmisă prin profeții săi, Iehova a nu avea să-i ocrotească de consecințele grave ale acțiunilor lor rele. (Proverbele 1:24-32)

 „De aceea, așa spune Iehova.” Cuvintele „de aceea” fac o legătură între versetele anterioare și cele care urmează. În Ieremia 11:1-10, Iehova le-a spus slujitorilor săi că încălcaseră legământul încheiat de strămoșii lor cu el. (Exodul 24:7) În loc să-i aducă închinare Creatorului, iudeii se închinau idolilor. Această apostazie a dus la tot felul de lucruri rele, chiar și la sacrificarea propriilor copii. (Ieremia 7:31)

 „Iată că aduc asupra lor o nenorocire.” Biblia spune de multe ori că Dumnezeu face un lucru când, de fapt, el doar îl permite. Este valabil și în acest caz? Da. Închinându-se la dumnezei falși și ignorând normele lui Iehova, iudeii și-au atras nespus de multă suferință. De asemenea, ei au pierdut ocrotirea divină. De aceea, regele Babilonului, un dușman puternic, a reușit să cucerească Ierusalimul și să-i ducă pe locuitorii lui în exil. Dumnezeii falși în care își puseseră încrederea nu le-au fost de niciun ajutor. (Ieremia 11:12; 25:8, 9)

 Permițând ca aceste evenimente tragice să se abată asupra poporului său, Dumnezeu nu a fost nedrept sau rău. În Iacov 1:13 citim: „Dumnezeu nu poate fi pus la încercare cu lucruri rele și el nu pune la încercare pe nimeni”. E adevărat, în Biblia Fidela se spune că Dumnezeu ‘va aduce asupra iudeilor răul’. Totuși, termenul din original b tradus prin „răul” în Ieremia 11:11 poate fi redat și prin „nenorocire” sau „necaz”, termeni care descriu în mod potrivit suferințele prin care au trecut iudeii.

 „Când vor striga către mine după ajutor, nu-i voi asculta.” Iehova nu ascultă rugăciunile celor care au „mâinile . . . pline de sânge” sau ale celor care își pun încrederea în dumnezei falși. (Isaia 1:15; 42:17) În schimb, el îi ascultă pe cei care se căiesc de faptele lor rele și se întorc cu umilință la el. (Isaia 1:16-19; 55:6, 7)

 În 647 î.e.n., Iehova l-a numit pe Ieremia profet. Timp de 40 de ani, Ieremia i-a avertizat pe locuitorii lui Iuda cu privire la judecata iminentă a lui Dumnezeu, dar ei au refuzat să asculte. În acea perioadă a scris profetul cuvintele din Ieremia 11:11. În cele din urmă, în 607 î.e.n., când babilonienii au distrus Ierusalimul, s-a împlinit acest mesaj profetic. (Ieremia 6:6-8; 39:1, 2, 8, 9)

 Cartea Ieremia conține și un mesaj de speranță. Iehova a spus: „Când se vor împlini 70 de ani în Babilon, . . . mă voi ține de promisiune aducându-vă înapoi în locul acesta [în țara natală a iudeilor]”. (Ieremia 29:10) Iehova ‘s-a ținut de promisiune’ în 537 î.e.n., după ce Babilonul a fost cucerit de către mezi și perși. Iehova le-a permis slujitorilor săi, care erau răspândiți pe tot cuprinsul imperiului, să se întoarcă în țara lor natală și să restabilească închinarea adevărată. (2 Cronici 36:22, 23; Ieremia 29:14)

 Urmărește acest material video scurt pentru o prezentare generală a cărții Ieremia.