„Glorie lui Dumnezeu în înălțimi și pace pe pământ printre oamenii bunăvoinței!” (Luca 2:14, Traducerea lumii noi)

 „Mărire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu și pe pământ pace oamenilor pe care el îi iubește!” (Luca 2:14, Biblia de la Iași)

 Aceste cuvinte de laudă proclamate de îngeri la nașterea lui Isus arată că cei care au credință în el se pot bucura de aprobarea lui Dumnezeu și de pace.

 „Glorie lui Dumnezeu în înălțimi.” Prin această expresie, îngerii scot în evidență că Dumnezeu este demn să primească toată gloria. Aceste cuvinte arată și că nașterea lui Isus și serviciul său pământesc aveau să-l glorifice pe Iehova a Dumnezeu. De exemplu, Isus a arătat de multe ori că ceea ce preda provenea de la Dumnezeu. Într-o ocazie, el a spus: „Învățătura pe care o predau eu nu este a mea, ci a Celui care m-a trimis”. (Ioan 7:16-18) Deseori, cei care vedeau miracolele înfăptuite de Isus ‘începeau să-l glorifice pe Dumnezeu’. (Luca 5:18, 24-26; Ioan 5:19) Chiar și moartea lui Isus contribuie la glorificarea lui Dumnezeu deoarece face posibilă împlinirea scopului său de a umple pământul cu oameni drepți, care iubesc pacea. (Geneza 1:28)

 „Pace pe pământ.” Această pace înseamnă mult mai mult decât absența războaielor. Ea include liniștea interioară pe care o persoană o poate simți doar atunci când are aprobarea lui Iehova. Datorită lui Isus, oamenii pot fi în pace cu Dumnezeu, având o relație apropiată cu el. (Iacov 4:8) În plus, ca Rege al Regatului lui Dumnezeu, Isus va aduce o pace deplină și durabilă pe întregul pământ. (Psalmul 37:11; Luca 1:32, 33)

 „Oamenii bunăvoinței.” Această expresie se referă la oamenii față de care Dumnezeu arată bunăvoință, sau favoare, deoarece au o credință sinceră în el și în cel pe care el l-a trimis, Isus. Aici nu e vorba de bunăvoința pe care Dumnezeu o arată față de toți oamenii, indiferent de atitudinea sau acțiunile lor, și nici de bunăvoința pe care oamenii o arată unii față de alții. Unele traduceri, precum Biblia fidela, redau această expresie prin „bunăvoință față de oameni”. Însă manuscrisele grecești mai vechi și mai demne de încredere susțin redarea din Traducerea lumii noi și din multe alte traduceri moderne, transmițând ideea de pace printre oamenii pe care Dumnezeu îi aprobă. (Vezi  Luca 2:14 în alte traduceri)

 Capitolul 2 din Luca prezintă primii ani de viață ai lui Isus ca om. La scurt timp după nașterea sa, un înger le-a apărut unor păstori „care trăiau sub cerul liber și care își păzeau noaptea turmele”. b (Luca 2:4-8) Îngerul le-a transmis ‘o veste bună despre o mare bucurie’, spunându-le: „Astăzi în orașul lui David vi s-a născut un salvator, care este Cristos Domnul”. (Luca 2:9-11) Păstorilor li s-a spus unde îl puteau găsi pe pruncul Isus, iar apoi au avut ocazia de a vedea o mulțime de îngeri aducându-i laude lui Dumnezeu. Când au ajuns la Betleem, păstorii i-au găsit acolo pe Maria, pe Iosif și pe micuțul Isus. (Luca 2:12-16) După ce au povestit experiența extraordinară pe care au avut-o, aceștia s-au întors la turmele lor, „glorificându-l și lăudându-l pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră”. (Luca 2:17-20)

 „Slavă lui Dumnezeu în înălțimi și pace pe pământ, între oamenii peste care se odihnește bunăvoința Lui!” (Luca 2:14, Noua traducere în limba română)

 „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui.” (Luca 2:14, Cornilescu, 1921)

 „«Slavă lui Dumnezeu în cerurile preaînalte», cântau ei, «și pace pe pământ între toți cei plăcuți lui».” (Luca 2:14, Noul Testament pe înțelesul tuturor)

 Urmărește acest material video scurt pentru o prezentare generală a cărții Luca.