„Noul Ierusalim”, o expresie ce apare de două ori în Biblie, este un oraș simbolic și reprezintă grupul de discipoli ai lui Isus care vor merge la cer și vor domni împreună cu el în Regatul lui Dumnezeu. (Revelația 3:12; 21:2) Biblia arată că acest grup poate fi numit și mireasa lui Cristos.

1.   Noul Ierusalim se află în cer. În ambele cazuri, când face referire la Noul Ierusalim, Biblia spune că acesta coboară din cer, unde îngerii păzesc porțile orașului. (Revelația 3:12; 21:2, 10, 12) În plus, dimensiunile foarte mari ale acestuia sunt o dovadă că nu poate fi vorba de un oraș de pe pământ. El este descris ca fiind un cub, a cărui față are un perimetru de „douăsprezece mii de stadii” a. (Revelația 21:16) Aceasta înseamnă că are o înălțime de aproape 560 km.

2.   Noul Ierusalim, mireasa lui Cristos, este un grup de discipoli ai lui Isus. Noul Ierusalim este numit „mireasa, soția Mielului”. (Revelația 21:9, 10) În această descriere simbolică, Mielul îl reprezintă pe Isus Cristos. (Ioan 1:29; Revelația 5:12) „Soția Mielului”, sau mireasa lui Cristos, îi reprezintă pe acei creștini care vor fi împreună cu Isus în ceruri. Biblia aseamănă relația dintre Isus și aceștia cu cea dintre un soț și o soție. (2 Corinteni 11:2; Efeseni 5:23-25) În plus, pe pietrele de temelie ale Noului Ierusalim sunt inscripționate „cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului”. (Revelația 21:14) Acest detaliu confirmă identitatea Noului Ierusalim, întrucât creștinii care au chemare cerească sunt „zidiți pe temelia apostolilor și a profeților”. (Efeseni 2:20)

3.   Noul Ierusalim este parte a unui guvern. Anticul Ierusalim era capitala Israelului, locul de unde regele David, fiul său Solomon și descendenții lor au domnit „pe tronul lui Iehova”. (1 Cronici 29:23) Ierusalimul, numit și „orașul sfânt”, reprezenta deci conducerea lui Dumnezeu, exercitată prin regii din linia de descendență a lui David. (Neemia 11:1) Noul Ierusalim, numit și el „orașul sfânt”, este alcătuit din cei care „vor domni [din cer] ca regi peste pământ” alături de Isus. (Revelația 5:9, 10; 21:2)

4.   Noul Ierusalim le aduce binecuvântări oamenilor de pe pământ. Noul Ierusalim este înfățișat ‘coborând din cer, de la Dumnezeu’, ceea ce arată că Dumnezeu îl folosește pentru a aduce schimbări pe pământ. (Revelația 21:2) Versetul asociază Noul Ierusalim cu Regatul lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu își va înfăptui voința „precum în cer, așa și pe pământ”. (Matei 6:10) Scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni și la pământ include următoarele binecuvântări:

   •   Înlăturarea păcatului. „Un râu cu apa vieții” curge din Noul Ierusalim și udă „pomii vieții” care aduc „vindecarea națiunilor”. (Revelația 22:1, 2) Această vindecare fizică și spirituală va însemna înlăturarea păcatului, oamenii putând să obțină viață perfectă, în armonie cu scopul inițial al lui Dumnezeu. (Romani 8:21)

   •   Relații bune între Dumnezeu și toți oamenii de pe pământ. Păcatul i-a înstrăinat pe oameni de Dumnezeu. (Isaia 59:2) Înlăturarea păcatului va permite împlinirea în sens deplin a următoarei profeții: „Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi popoarele sale. Și Dumnezeu însuși va fi cu ei”. (Revelația 21:3)

   •   Sfârșitul suferinței și al morții. Prin intermediul Regatului său, Dumnezeu „va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi”. (Revelația 21:4)