Corbul de mare alb este o pasăre de dimensiuni mari care plonjează în apele oceanelor cu o viteză de până la 190 km/h. La contactul cu apa, forța de impact poate depăși de 20 de ori forța gravitațională. Cum reușește corbul să supraviețuiască unui asemenea impact, ba chiar să repete un astfel de plonjon impresionant?

 Gândiți-vă: Înainte să atingă suprafața apei, pasărea își întinde aripile în spate, luând o formă aerodinamică, asemănătoare unei săgeți. În plus, ochii i se acoperă cu o membrană protectoare, iar la nivelul gâtului și al pieptului, sub piele, i se umflă niște pungi de aer, care atenuează impactul cu apa, asemenea unor airbaguri.

 Când corbul pătrunde în apă, ciocul, capul și gâtul iau împreună forma unui con. Astfel, forța de impact se distribuie în mod egal asupra mușchilor puternici ai gâtului. Apoi, pasărea își adaptează rapid vederea la mediul subacvatic.

 Cât de mult se scufundă corbul? Impulsul rezultat în urma impactului îl poate duce până la 11 m sub apă. Însă el își poate continua coborârea dând din aripile îndoite pe jumătate și lovind apa cu labele palmate. De fapt, unii corbi de mare au fost văzuți și la adâncimi mai mari de 25 m. Când își termină scufundarea, corbul se ridică fără efort la suprafața apei, gata de un nou zbor.

 Urmăriți plonjonul corbului de mare alb

 Cercetătorii au proiectat roboți care să fie folosiți la operațiunile de căutare și salvare. Acești roboți trebuiau să zboare și să se scufunde în apă, după care să zboare din nou. Totuși, un prototip care a fost testat de mai multe ori s-a rupt în bucăți de fiecare dată în urma impactului mult prea violent cu apa. Ca urmare, cercetătorii au ajuns la concluzia că prototipul „nu ajunge la performanța corbului de mare alb”.

 Ce credeți? A apărut corbul de mare alb, cu uluitoarea lui capacitate de a plonja, prin evoluție? Sau este opera unui Proiectant?