Lucrând alături de Martorii lui Iehova la Warwick
Multe persoane au rămas impresionate de spiritul de voluntariat pe care l-au observat pe șantierul de la Warwick. Directorul unei firme care a instalat lifturile i-a spus unui lucrător: „Echipa ta realizează ceva extraordinar. Majoritatea oamenilor din prezent nu sunt dispuși să facă voluntariat”.
Când el și alții au auzit că mâna de lucru pentru construirea sediului mondial al Martorilor lui Iehova de la Warwick (statul New York) era asigurată în cea mai mare parte de voluntari, și-au imaginat că pe șantier sunt numai Martori locali și că lucrează doar în weekenduri. Au fost uimiți să întâlnească oameni din toată țara care au renunțat la locul de muncă pentru a putea lucra la acest proiect câteva luni sau chiar câțiva ani.
Până la sfârșitul anului 2015, aproximativ 23 000 de voluntari Martori au lucrat la Warwick alături de familia Betel din Statele Unite. În plus, aproximativ 750 de muncitori în construcții, care nu sunt Martori ai lui Iehova, și-au adus contribuția pentru ca etapele proiectului să fie finalizate la timp. Colaborarea strânsă cu Martorii lui Iehova a avut un efect profund asupra multora dintre ei.
O atmosferă înviorătoare
Directorul unei firme care construiește ferestre și panouri prefabricate a scris: „Toți angajații noștri implicați în acest proiect sunt uimiți de atitudinea celor cu care au colaborat. Mulți dintre noi vrem să lucrăm la acest proiect tocmai din acest motiv”.
O altă firmă a trimis angajați pentru a ajuta la construirea suprastructurilor pentru clădirile de locuințe. Când contractul firmei s-a încheiat, trei dintre angajați și-au dorit să rămână la Warwick. Ei și-au dat demisia de la acel loc de muncă și au început să colaboreze cu altă firmă care încă lucra pe șantier.
Calitățile creștine manifestate de Martori au avut o influență pozitivă asupra unora dintre muncitori. Un angajat al unei firme care a turnat fundația clădirilor a lucrat la Warwick câteva luni. Soția sa a observat o schimbare în bine în atitudinea și în limbajul său. Încântată, ea a spus: „Aproape că nu-l mai recunosc!”.
„Până și femeile Martore vin”
Pe șantier au lucrat și multe femei, Martore ale lui Iehova. Ele nu numai că au condus autobuze, au curățat camere și au efectuat muncă de secretariat, dar au și dirijat traficul, au manevrat utilaje grele, au îmbinat cabluri de fibră optică, au izolat țevi, au montat și au finisat plăci de rigips, au montat instalații sanitare și au turnat beton. Ele au muncit din greu.
Un bărbat care nu era Martor și care lucra la acoperiș a observat că, după ce coborau din autobuz, unele cupluri căsătorite mergeau ținându-se de mână până la locul lor de lucru. Asta l-a impresionat. De asemenea, el a observat că femeile lucrau cu sârguință. „Inițial, te-ai gândi că soțiile se află pe șantier doar pentru că soții lor lucrează acolo”, a spus el. „Dar, în realitate, ele chiar muncesc! Am lucrat pe diverse șantiere în tot orașul New York, dar niciodată nu am văzut ceva asemănător!”
Iarna 2014-2015 a fost neobișnuit de grea și era tentant să stai acasă în loc să lucrezi afară în ger o zi întreagă. Jeremy, un Martor care a supravegheat lucrările de construcție, își amintește: „În zilele deosebit de friguroase, un maistru ce lucra la fundație, angajat al unei firme de construcții, mă întreba: «Femeile vor lucra mâine?».
«Sigur», îi răspundeam eu.
«Chiar și cele care stau afară pentru a dirija traficul?»
«Da.»
Mai târziu, mi-a povestit că le-a zis celor din echipa sa că trebuie să vină la muncă deoarece până și femeile Martore vin!”.
Șoferii de autobuz au fost încântați
Au fost angajați peste 35 de șoferi de autobuz pentru a-i transporta pe voluntari de la locul de cazare la Warwick și înapoi.
Înainte de a porni, șoferul unui autobuz s-a ridicat și, întorcându-se spre pasageri, a zis: „Mi-a plăcut foarte mult să vă duc pe voi, Martorii! Vă rog să-i trimite-ți un e-mail șefului meu pentru a-i spune să mă lase în continuare pe această cursă. Cu ajutorul vostru, am învățat atât de multe lucruri din Biblie! Înainte să vă cunosc, nu știam care este numele lui Dumnezeu și nici că va exista un paradis pe pământ. Acum nu mai îmi este frică de moarte. Pentru mine, aceasta a fost o experiență extraordinară! Mă veți vedea cu siguranță la sala Regatului în următoarea mea zi liberă”.
Damiana, o Martoră care a lucrat la Warwick, a relatat: „Într-o zi, după ce am urcat în autobuz, șoferul ne-a anunțat că vrea să ne spună ceva. După ce a menționat că a dus 4 000 de Martori pe diferite șantiere din statul New York, a zis: «Toți oamenii au mici ciudățenii, dar voi reușiți să depășiți diferențele dintre voi și să lucrați umăr la umăr. E extraordinar!». Ne-a mărturisit și că îi place să vorbească cu noi.
După ce a terminat de vorbit, o Martoră din autobuz l-a întrebat: «Vă place când cântăm?».
El a râs și a spus: «Da! Să începem cu cântarea 134 a?»”.
a Cântarea 134, din cartea Să-i cântăm lui Iehova, este intitulată „Și tu, și eu în lumea nouă!”. Ea descrie bucuria pe care o vor simți cei ce vor trăi în lumea nouă pe care o va aduce Dumnezeu.