La 14 septembrie 2013, aproximativ 10 500 de persoane au asistat la absolvirea celei de-a 135-a clase a Școlii Galaad, ținută la Centrul de Învățământ al Martorilor lui Iehova din Patterson (statul New York). Această școală le oferă instruire unor slujitori cu experiență din rândul Martorilor lui Iehova pentru ca aceștia să fie și mai eficienți în repartițiile lor.

Guy Pierce, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova și președinte al programului, și-a bazat cuvintele introductive pe Matei 28:19, 20: „Duceți-vă deci și faceți discipoli din oamenii tuturor națiunilor, . . . învățându-i să respecte tot ce v-am poruncit”.

Fratele Pierce a scos în evidență că aceste cuvinte ale lui Isus au declanșat o reacție în lanț care continuă și azi. În timp ce facem discipoli, îi învățăm pe oameni să respecte tot ce a poruncit Isus. Desigur, printre poruncile date de Isus se numără și cea de ‘a predica vestea bună despre regat’ (Matei 24:14). Astfel, fiecare nou discipol devine, la rândul lui, capabil să predice și să predea mesajul despre Regat. Cu ce rezultat? „E adevărat, populația [lumii] a crescut, dar a crescut și poporul lui Dumnezeu”, a spus fratele Pierce.

„Au dăruit peste posibilitățile lor.” Această temă, bazată pe 2 Corinteni 8:1-4, a fost ținută de Thomas Cheiky, membru al Comitetului Filialei din Statele Unite. În secolul I, congregațiile din Macedonia, deși foarte sărace, au cerut cu implorări să li se permită să ofere donații pentru frații din Ierusalim, care se aflau în nevoie. Cursanții Școlii Galaad au dat dovadă de același spirit de sacrificiu și de același spirit generos.

Totodată, putem fi siguri că frații din Macedonia au fost chibzuiți și nu au oferit atât de mult încât să-și prejudicieze familia sau închinarea adusă lui Dumnezeu. Fratele Cheiky i-a sfătuit pe cursanți să-i imite pe macedoneni, fiind echilibrați când dăruiesc.

„Școala s-a terminat.” Samuel Herd, membru al Corpului de Guvernare, a subliniat motivele pentru care cursanții ar trebui să țină minte experiența trăită la Școala Galaad. Așa cum o melodie frumoasă auzită dimineața îi rămâne în minte ascultătorului întreaga zi, tot așa amintirile frumoase de la Galaad îi pot susține pe absolvenți mult timp după terminarea școlii.

Fratele Herd le-a amintit cursanților că memoria lui Dumnezeu nu are limite. El a pus nume miriadelor de stele din univers și nu va uita niciodată numele vreuneia (Psalmul 147:4). Cu atât mai mult își va aminti el de eforturile depuse de cursanți în timpul școlii! Ei au strâns „comori în cer”, iar nimeni nu poate șterge din memoria lui Iehova gândurile frumoase pe care le are cu privire la cursanți (Matei 6:20).

De vreme ce Dumnezeu își amintește eforturile cursanților și iubirea demonstrată față de el, și aceștia au motive întemeiate să prețuiască amintirile de la Galaad. „Când amintirile de la această școală vă vor face ziua mai frumoasă”, a spus fratele Herd, „nu uitați să-i mulțumiți Celui căruia îi datorați bucuria voastră, adică lui Iehova. Să nu obosiți amintindu-vă ce-ați trăit! Aceasta vă va aduce mereu foloase”.

„Bizuiți-vă pe puterea nemărginită a lui Iehova și veți găsi mângâiere.” Sam Roberson, instructor la Școala Galaad, i-a încurajat pe cursanți să se bizuie pe puterea lui Iehova când vor întâmpina dificultăți, nu pe propria putere. În Efeseni 3:20 se spune că Dumnezeu „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau ne imaginăm”. Puterea lui depășește atât de mult capacitatea noastră de înțelegere, încât nici măcar cuvintele ‘nespus mai mult decât ne imaginăm’ nu o pot descrie pe deplin.

Iehova îi oferă fiecărui creștin puterea lui nemărginită. Când ne confruntăm cu probleme mari, el este asemenea unui „războinic puternic și de temut”, sau a unui „viteaz puternic” (Ieremia 20:11; Cornilescu, 2001). Fratele Roberson le-a reamintit cursanților că Iehova îi va ajuta să depășească orice problemă sau dificultate.

„Păstrați-vă demnitatea în serviciul Regatului.” William Samuelson, alt instructor al școlii, a explicat că cursanții au căpătat demnitate în serviciul Regatului în două privințe. Ei s-au dovedit demni de laudă prin serviciul adus înainte de școală și în timpul acesteia și vor continua să dobândească onoare și respect reprezentând cel mai înalt guvern din univers: Regatul lui Dumnezeu.

Cum își pot păstra cursanții demnitatea? Fratele Samuelson i-a îndemnat să-i dea onoare lui Iehova și să arate respect față de alții, așa cum Isus a respectat demnitatea altora, chiar și atunci când a trebuit să-i corecteze sau să-i sfătuiască. Care va fi rezultatul? Asemenea apostolului Pavel, cursanții vor căpăta și mai multă demnitate dacă își vor glorifica serviciul și nu vor urmări propria glorie (Romani 11:13).

„Puterea cailor e în gurile lor.” Michael Burnett, alt instructor la Școala Galaad, a arătat că, atunci când ne folosim de cele învățate la întrunirile creștine pentru a vorbi cu autoritate în lucrarea de predicare, contribuim la împlinirea textului din Revelația 9:19. Fratele Burnett le-a oferit apoi câtorva cursanți posibilitatea de a relata sau de a pune în scenă unele experiențe avute în lucrarea de predicare pe parcursul școlii. De pildă, un cursant i-a stârnit interesul unui bărbat care lucra la o benzinărie cu întrebarea: „Când au început și când s-au sfârșit timpurile fixate ale națiunilor?” (Luca 21:24). La o vizită ulterioară, fratele l-a ajutat pe bărbat să găsească răspunsul la întrebare cu ajutorul capitolului 4 din cartea biblică Daniel, precum și al apendicelui cărții Ce ne învață în realitate Biblia?.

„Inima lor a fost întărită.” Adrian Fernandez, membru al Comitetului Filialei din Statele Unite, a intervievat două cupluri de absolvenți. Fratele Helge Schumi a spus că, pe parcursul școlii, cursanții au fost deseori sfătuiți să rămână umili, iar aceasta deoarece Biblia conține unele relatări despre slujitori ai lui Dumnezeu care, după ce au primit un privilegiu deosebit, s-au îngâmfat (2 Cronici 26:16). Și fratele Peter Canning și-a amintit un sfat înțelept primit în timpul unui curs în legătură cu învățarea limbii locale: „Nu fiți mândri. Fiți dispuși să vă faceți de râs”. Toți cei patru absolvenți și-au exprimat aprecierea pentru modul în care cursurile le-au întărit inima pregătindu-i pentru lucrarea ce le stă în față (Evrei 13:9).

„Bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.” (Luca 10:20) Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare, a ținut cuvântarea principală a programului. Spre deosebire de cei care au participat în trecut la cursurile Școlii Galaad, majoritatea cursanților de acum nu vor primi repartiții ieșite din comun și nici nu vor mai avea parte de experiențe de genul celor din teritorii nelucrate. Care ar trebui să fie atitudinea lor?

Când cei 70 de discipoli trimiși de Isus s-au întors din campania de predicare, ei i-au adus la cunoștință cu mare bucurie că expulzaseră demoni în numele lui (Luca 10:1, 17). Isus a recunoscut că acele experiențe erau cu adevărat deosebite, însă el a spus: „Totuși, să nu vă bucurați că spiritele vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10:20). Prin aceasta, el a arătat că discipolii nu urmau să aibă mereu astfel de experiențe. Ei trebuiau să se concentreze nu la rezultate, ci la fidelitatea lor față de Iehova și la faptul că numele lor erau „scrise în ceruri”.

„Ceea ce i-a învățat Isus pe cei 70 de discipoli ni se aplică și nouă în egală măsură”, a afirmat fratele Jackson. Nu trebuie să facem din rezultatele în predicare singura noastră sursă de bucurie sau principala unitate de măsură a fidelității noastre. Dimpotrivă, ne sporim bucuria și ne dovedim fidelitatea dacă păstrăm o relație strânsă cu Iehova și îi slujim cu conștiinciozitate.

Chiar și Isus a trecut prin situații care l-ar fi putut descuraja. De pildă, după ce a hrănit în mod miraculos mii de persoane, acestea au început să-l urmeze (Ioan 6:10-14, 22-24). Totuși, multe dintre ele s-au poticnit în învățăturile lui, astfel că afluxul extraordinar de discipoli s-a transformat în scurtă vreme într-un adevărat exod (Ioan 6:48-56, 60, 61, 66). Apostolii fideli în schimb au fost hotărâți să rămână alături de Isus. Ei au oferit un bun exemplu, deoarece nu s-au concentrat doar la rezultate, ci, mai degrabă, la fidelitatea lor și la relația lor cu Iehova (Ioan 6:67-69).

Încheiere. După ce cursanții și-au primit diplomele, unul dintre absolvenți a citit o scrisoare de apreciere din partea clasei. Fratele Pierce a rostit cuvintele de încheiere, atrăgând atenția asupra faptului că membrii poporului lui Dumnezeu, inclusiv absolvenții Școlii Galaad, nu sunt considerați de lume oameni deosebiți (Faptele 4:13; 1 Corinteni 1:27-31). Iehova însă acceptă dedicarea noastră și ne oferă spiritul său sfânt. Pe Iehova nu-l impresionează atât de mult instruirea noastră, a spus fratele Pierce, după care a adăugat: „Pe el îl impresionează mai mult loialitatea noastră, fidelitatea noastră și devoțiunea noastră față de el”.