VIENA: La 13 mai 2015, aproximativ 400 de persoane au asistat la dezvelirea unei plăci comemorative dedicate lui Gerhard Steinacher, un Martor al lui Iehova executat de naziști în urmă cu 75 de ani, întrucât a refuzat să se înroleze în armata germană. Dna Gabriele Votava, primarul districtului vienez Meidling, a fost vorbitorul principal cu ocazia dezvelirii plăcii. Aceasta a fost fixată pe peretele exterior al casei în care a locuit familia Steinacher, la adresa: Längenfeldgasse 68, Meidling, Viena.

Tema evenimentului a fost „Pur și simplu, nu pot să trag cu arma”, aceasta fiind explicația oferită de dl Steinacher în cererea de clemență. Aceste cuvinte simple spun foarte multe despre valorile creștine pe care dl Steinacher le prețuia, precum cele bazate pe porunca lui Isus din Matei 19:19: „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”.

Încă din copilărie, Gerhard a studiat Biblia. La vârsta de 17 ani a ales să devină Martor al lui Iehova. În 15 septembrie 1939, el a fost arestat pentru că a refuzat să efectueze serviciul militar din motive de conștiință și să-i jure loialitate lui Hitler. După ce a stat șase săptămâni într-o închisoare din Viena, dl Steinacher a fost trimis în detenție preventivă la închisoarea Moabit, din Berlin (Germania).

În 11 noiembrie 1939, prima zi de audieri, dl Steinacher a fost acuzat de acte de subminare a efortului de război și a fost condamnat la moarte. El a înaintat o cerere de clemență în baza convingerilor sale religioase. Cu toate acestea, în 2 martie 1940, Reichskriegsgericht (Tribunalul militar al Reichului) a susținut sentința de condamnare la moarte. Patru săptămâni mai târziu, în 30 martie, dl Steinacher a fost executat prin ghilotinare la Plötzensee, o închisoare din Berlin. Avea doar 19 ani.

După ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative, evenimentul a continuat la Volkshochschule Theater, din apropiere. În cadrul evenimentului s-a organizat o expoziție care prezenta istoria familiei Steinacher. Unul dintre exponate era o cutiuță, găsită în 1976, care conținea 28 de scrisori ale lui Ignatz și ale Luisei Steinacher către fiul lor aflat în închisoare, precum și 25 de cărți poștale și scrisori trimise de Gerhard părinților săi pentru a le aduce mângâiere și pentru a-și exprima încrederea în credința pe care o aveau cu toții.

Într-un articol, săptămânalul vienez Wiener Bezirkszeitung a descris evenimentul ca fiind „o comemorare remarcabilă”, care „a scos la lumină” acțiunile curajoase ale dlui Steinacher. În continuare, articolul îi aducea elogii dlui Steinacher, afirmând: „El a fost gata să moară pentru principiile sale, aceleași principii după care a și trăit”.