Ziua de 4 septembrie 2014 a constituit un moment decisiv pentru Martorii lui Iehova din Kârgâzstan și libertatea religioasă din această țară. În acea zi, Camera constituțională a Curții Supreme a Kârgâzstanului a declarat neconstituționale anumite pasaje din Legea cultelor din 2008 *. În decizie s-a precizat că Martorii au dreptul de a-și desfășura în mod liber activitățile religioase în regiunile din sudul Kârgâzstanului, unde, în ultimii patru ani, li s-a refuzat în repetate rânduri recunoașterea legală.

Martorii lui Iehova au fost înregistrați oficial la nivel național în 1998 și s-au bucurat de o oarecare libertate de închinare pe tot cuprinsul țării. Totuși, de la intrarea în vigoare a Legii cultelor din 2008, în zonele din sudul țării poliția a efectuat în repetate rânduri descinderi la locul de întrunire al Martorilor lui Iehova. Motivul invocat a fost că activitatea lor era „ilegală”, întrucât în aceste regiuni Martorii nu erau înregistrați ca persoană juridică. În același timp, Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) a aplicat în mod greșit unele măsuri restrictive stipulate în Legea cultelor din 2008, pentru a împiedica demersurile întreprinse de Martori în vederea înregistrării în aceste regiuni. Decizia din 4 septembrie însă a înlăturat aceste obstacole.

Legea cultelor din 2008 interzice „activitatea și funcționarea unei organizații religioase” dacă aceasta nu este înregistrată oficial (articolul 8(2)). SSC s-a folosit de această prevedere pentru a interzice activitatea religioasă a Martorilor lui Iehova în numeroase comune și orașe kârgâze în care Martorii nu erau înregistrați ca persoană juridică. Potrivit aceleiași legi, înainte ca o organizație religioasă să solicite înregistrarea la SSC, trebuia înaintată spre aprobare consiliului municipal local o listă legalizată la notar, care să conțină numele a 200 de membri fondatori ai organizației respective (articolul 10(2)). Prin urmare, Martorii lui Iehova au fost puși într-o situație dificilă: pentru a se putea întruni în mod legal în vederea închinării, SSC le cerea să fie, înainte de toate, înregistrați local, însă ei nu puteau fi înregistrați local deoarece consiliile municipale nu le aprobau lista cu membrii fondatori. Faptul că Martorii nu puteau întruni cerințele în vederea înregistrării constituia pentru SSC și autoritățile locale un pretext de a-i hărțui. Din cauza acestor dificultăți, Martorii au înaintat la Camera constituțională o cerere în care contestau aceste prevederi ale legii.

În decizia sa, Camera constituțională a precizat că „toate asociațiile religioase sunt egale în fața legii și [că] orice persoană sau grup de persoane aparținând unei anumite religii nu ar trebui tratate preferențial”. Curtea a declarat că articolul 10(2) – care cerea ca lista cu membrii fondatori ai unei organizații religioase să fie aprobată de consiliul municipal local – era neconstituțional. Curtea a concluzionat și că articolul 8(2) din lege fusese „înțeles greșit”. Potrivit articolului, dreptul la libertate religioasă îi permite unei organizații religioase să-și desfășoare în mod liber activitatea în orice regiune a țării specificată în statutul ei. Încă din 1998, statutul Centrului Religios al Martorilor lui Iehova din Republica Kârgâzstan preciza că activitatea centrului se desfășoară pe tot cuprinsul țării. Aceasta înseamnă că Martorii lui Iehova sunt liberi să-și desfășoare activitățile religioase în toate regiunile din Kârgâzstan, fără opreliști.

Decizia din 4 septembrie a fost primită cu mult entuziasm de Martorii lui Iehova din sudul Kârgâzstanului, mai ales de Oksana Koriakina și de mama acesteia, Nadejda Serghienko, care locuiesc în orașul Oș. Amândouă fuseseră puse sub arest la domiciliu începând din martie 2013 pentru presupuse infracțiuni în timp ce le împărtășeau altora convingerile lor religioase. Deși existau dovezi evidente ale nevinovăției lor, Oksana și Nadejda au fost acuzate că extorcaseră bani de la trei femei în vârstă.

Procesul lor s-a judecat în septembrie 2014 la Tribunalul din Oș, iar, la 7 octombrie 2014, instanța le-a achitat pe cele două femei de orice acuzație și a decis că aveau dreptul la despăgubiri pentru urmărirea penală, reținerea și arestarea lor la domiciliu pe nedrept. Instanța a recunoscut că cele două Martore erau victime ale prejudecăților și discriminării religioase și că fuseseră puse sub acuzare pe baza concluziei eronate că activitatea religioasă a Martorilor lui Iehova din Oș era ilegală, întrucât Martorii nu aveau o organizație religioasă înregistrată local. În timpul pledoariei finale, Oksana și Nadejda au adus în discuție decizia din 4 septembrie a Camerei constituționale, care legalizează activitatea Martorilor lui Iehova din Oș și de pe tot cuprinsul Kârgâzstanului.

Întrucât a aderat la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat de ONU, Kârgâzstanul și-a luat, la nivel internațional, angajamentul de a susține drepturile omului și libertățile fundamentale – libertatea de religie, de întrunire și de expresie – pentru cetățenii săi. Prin deciziile recente care ocrotesc libertatea religioasă, Camera constituțională a Curții Supreme a Kârgâzstanului a susținut cu fermitate drepturile omului și libertățile fundamentale. Cei aproape 5 000 de Martori ai lui Iehova din Kârgâzstan prețuiesc libertatea religioasă acordată și apreciază instituțiile numite de stat care apără și susțin libertățile fundamentale ale oricărui cetățean.